ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4725/2024

Ședința publică din data de 23 octombrie 2024

Asupra recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 31.07.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea Valahia din Târgoviște, în contradictoriu cu pârâții Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din Cadrul Ministerului Educației și Cercetării și Ministerul Educației și Cercetării, a solicitat:

1.2 Hotărârile pronunțate în cauză

Prin sentința nr. 219 din data de 25.02.2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta OI POCU MEC și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată la data de 11.06.2021 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021.

Prin sentința nr. 114 din data de 21.07.2021, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Ploiești, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Ivindu-se conflictul negativ de competență a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul negativ de competență, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizie nr. 4696din 13 octombrie 2021.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021 la data de 04.11.2021.

La termenul din 11.05.2022, în raport de dispozițiile art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 52/2018, Curtea de Apel București a dispus conceptarea în calitate de chemat în garanție a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în loc de AMPOSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și a respins cererea de chemare în garanție, formulată de pârâtul Organismul Intermediar Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării, ca inadmisibilă.

De asemenea, instanța a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției inadmisibilității, în temeiul art. 248 C. proc. civ.. A încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și expertiza în specialitatea contabilitate-gestionarea fondurilor comunitare.

Expertiza a fost efectuată de doamna expert B., fiind depus la dosarul cauzei raportul de expertiză la filele x vol. II.

Prin sentința civilă nr. 1316 din 6 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.

A respins cererea de anulare formulată de reclamanta Universitatea Valahia din Târgoviște, în contradictoriu cu pârâții Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din Cadrul Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Educației și Cercetării, ca neîntemeiată.

Totodată, a respins cererea de suspendare a executării ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză și motivele înfățișate

Împotriva acestei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel București, reclamanta Universitatea Valahia din Târgoviște a promovat recurs care vizează doar fondul cauzei, în esență, prezentând următoarele critici de nelegalitate, din perspectiva incidenței dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin raportare la considerentele sentinței atacate, recurenta a apreciat că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material ale: art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, art. 969 C. civ., art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 si art. 6 alin. (3), alin. (3)

1

alin. (3)

2

din O.U.G. nr. 66/2011.

Obiectul recursului vizează soluția pronunțată de prima instanță asupra primelor două petite ale acțiunii, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. x/16.06.2020 emisă în soluționarea contestației UVT nr. 1164/11.03.2020 și anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/11.02.2020.

Ca primă critică formulată prin cererea de chemare în judecată, recurenta a susținut că a invocat faptul că, prin emiterea de către OI POCU - MEC a Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 și a Deciziei nr. OW04/ES/16.06.2020 au fost încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, precum și principiul securității juridice rezultat din rămânerea definitivă a actelor administrative emise în anul 2017, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare x/06.02.2017 și a Deciziei nr. x/26.04.2017.

Prima instanță a respins această critică, reținând că verificările întreprinse anterior au vizat alte aspecte, și anume nerespectarea unor norme metodologice, și nu nerespectarea dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în opinia instanței aspectele legate de asigurarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii reprezentând un element nou.

În anul 2017, UVT a fost supusă verificărilor din partea OI POSDRU - MEN (actualul OI POCU - MEC), verificări ce au vizat și Constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curții Europene de Audit PF-6434 semnalată prin suspiciunea de neregulă înregistrată la OI POSDRU sub nr. x/22.09.2016 privind Proiectul x.

Împotriva procesului-verbal din 2017, UVT a formulat Contestație prin care au fost criticate alte constatări ale echipei de verificare; altfel spus, contestația nu a vizat cele reținute de către echipa de verificare cu privire la aspectul semnalat prin constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curții Europene de Audit PF-6434, referitoare la partenerul A. S.A.

Ca atare, urmare a emiterii Deciziei nr. x/26.04.2017, considerentele echipei de verificare, reținute prin procesul-verbal, referitoare la constatarea nr. x referitoare la partenerul A. S.A., au rămas definitive.

Astfel, situația de fapt analizată prin actele administrative contestate în prezenta cauză este identică situației de fapt analizată prin actele emise în anul 2017, astfel că activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare NU poate fi reluată de aceeași structură de control, fiind încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

Or, pentru a se dispune măsura verificării din nou a unor aspecte în materia utilizării fondurilor europene, în vederea descoperirii unor nereguli, este necesară apariția unor elemente de fapt noi cu privire la aspectele verificate, necunoscute la data misiunii anterioare de audit. În speță, aspectele legate de procedura de selecție a partenerului privat, considerată a nu respecta principiile de transparență și nediscriminare, existau și erau cunoscute încă de la data primului control.

Deși dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 se referă în mod neechivoc la date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor anterioare, instanța interpretând în mod greșit aceste dispoziții, a considerat că prezintă relevanță nu existența elementelor la data primului control ci dacă acestea au fost verificate în cadrul primului audit; astfel instanța a concluzionat în mod eronat că, având în vedere că modul de selecție a partenerului privat nu ar fi făcut obiectul verificărilor din anul 2017, se pot relua verificările sub acest aspect chiar dacă presupusele nereguli erau existente și îndeobște cunoscute la data primului control.

Spiritul dispozițiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 nu este cel evocat de instanță, în speță neexistând elemente de fapt noi față de cele avute în vedere de către structura de control în anul 2017, care să reclame reverificări cu privire la aspectele soluționate anterior în mod definitiv. Relevante sunt anumite pasaje din Procesul-verbal nr. x/11.02.2020, prin care se evidențiază, pe de o parte, faptul că procedura de selecție a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, iar pe de altă parte, faptul că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat.

Așadar, verificarea din punct de vedere legal a operațiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat de nu mai puțin de trei ori, toate concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislației naționale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.

În speță se analizează o a patra acțiune de verificare a aceleiași situații de fapt, analiză în urma căreia echipa de control a constatat existența unei nereguli în ceea ce privește operațiunea de selectare a partenerului privat A. S.A.

Or, acest mod de operare, pe lângă faptul că este prohibit prin reglementarea art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, nu poate fi compatibil cu regulile statului de drept, fiind încălcat principiul securității și stabilității raporturilor juridice civile de natură administrativă.

Astfel, este inacceptabil ca, printr-o manieră arbitrară, să se ajungă la modificarea unui act administrativ rămas definitiv în sistemul căilor administrative de atac, nesusceptibil de a fi atacat pe calea contenciosului administrativ (Procesul-verbal x/06.02.2017), prin emiterea unui nou act administrativ cu aceeași putere care vizează aceeași situație de fapt.

În concluzie, apreciază că, prin emiterea de către OI POCU - MEC a Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 și a Deciziei nr. x/16.06.2020, au fost încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, precum și principiul securității și stabilității raporturilor juridice de natură administrativă, prima instanță reținând în mod greșit că ar fi incidente elemente noi care să justifice reluarea activității de constatare a neregulilor.

În prezenta cauză, având în vedere faptul că pretinsa neregulă, ce a condus la emiterea actelor administrative contestate, ar rezulta din încheierea Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 66/26.02.2015 a Curții Constituționale a României, sunt incidente, sub aspect substanțial, prevederile O.G. nr. 79/2003, în timp ce dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 sunt aplicabile exclusiv sub aspect procedural.

Astfel, a susținut faptul că actele administrative contestate în cauză sunt nelegale întrucât, după cum rezultă din conținutul lor, calificarea drept neregulă a operațiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat exclusiv prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, fiind ignorate prevederile O.G. nr. 79/2003, aplicabile sub aspect substanțial.

Din analiza pct. nr. 8 din Procesul-verbal nr. x/11.02.2020, reiese că echipa de control s-a raportat exclusiv la conținutul O.U.G. nr. 66/2011, inclusiv în ceea ce privește definirea noțiunii de neregulă.

Ca atare, apreciază că actele administrative contestate sunt nelegale, întrucât lipsa producerii unui prejudiciu echivalează cu inexistența neregulii, astfel cum rezultă din definiția cuprinsă în art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2009, față de care argumentul primei instanțe în sensul că este suficient a proba doar existența neregulii, nefiind necesară o dovadă asupra prejudiciului, este greșită.

Recurenta solicită să se constate că împrejurarea care, în opinia pârâților, ar reprezenta neregulă în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, este reprezentată de încheierea Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009.

Ca atare, prevederile contractului de finanțare, fiind încheiat ulterior, nu sunt incidente în cauza de față întrucât, pe de o parte, nu pot fi extinse asupra unor aspecte anterioare semnării acestuia, iar, pe de altă parte, acestea vizează obligații în legătură cu implementarea Proiectul x, implementare ce a fost dusă la bun sfârșit cu succes și care nu a fost în vreun fel criticată de către echipele de control.

Pe cale de consecință, din moment ce activitatea de control și, ulterior, de constatare a neregulii s-a axat pe baza unor prevederi contractuale inaplicabile speței, recurenta a apreciat că actele administrative contestate sunt nelegale și netemeinice.

Deși dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 fac trimitere la aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii pentru alegerea partenerului privat, în contextul inexistenței Normelor Metodologice la data încheierii acordului de parteneriat, nu poate fi primit argumentul instanței potrivit căruia afișarea anunțului de selecție la sediul instituției publice reclamante nu ar îndeplini aceste exigențe. Instanța adaugă în mod nepermis la lege atunci când impune reclamantei publicarea anunțului într-un ziar de mare circulație, pe internet, radio ori TV.

Procedura de selecție a partenerului A. S.A. s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul încheierii Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009, precum și cu respectarea Ghidului Solicitantului - Condiții Generale și Condiții Speciale.

Așadar, deși la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 64/2009 s-a prevăzut obligativitatea aplicării unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerului, totuși, legiuitorul a condiționat aplicarea art. 24 de emiterea normelor metodologice de aplicare a ordonanței, în cadrul cărora să fie stabilit un mod unitar și transparent de derulare a procedurilor de selecție a partenerilor privați.

Aceste norme metodologice au fost reglementate prin Ordinul nr. 2548/2009 emis de Ministerul Finanțelor Publice, act normativ intrat în vigoare la data de 15.09.2009, deci cu depășirea evidentă a termenului de 10 zile prevăzut la art. 26 din O.U.G. nr. 64/2009.

Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut ca reglementarea procedurii de selecție a partenerilor să fie stabilită în mod unitar, printr-un act normativ din sfera legislației secundare, este aceea de a evita arbitrariul în aprecierea legalității diferitelor proceduri de selecție ce s-ar fi implementat în lipsa unor asemenea norme metodologice de aplicare.

Pentru proiectele ale căror cereri de finanțare au avut ca termen limită data de 07.09.2009 pentru a fi încărcate în aplicația C., parteneriatul trebuia concretizat până la momentul depunerii cererilor de finanțare. Aceasta a fost situația și în speța de față, în sensul că Acordul de parteneriat a fost încheiat la data de 02.09.2009, deci înainte de publicarea Ordinului nr. 2548/2009 în Monitorul Oficial.

UVT, în calitate de beneficiar, a realizat întreaga procedură de selecție a partenerilor cu respectarea întocmai a legislației aplicabile și în vigoare la acea dată.

În lipsa normelor metodologice de aplicare a art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 și având în vedere nerespectarea termenului de 10 zile reglementat la art. 26 din aceeași ordonanța, beneficiarul UVT a întocmit și afișat la avizierul instituției Anunțul de selecție parteneri pentru proiecte POSDRUnr. 4931A3.07.2009

Susținerea instanței referitoare la nerespectarea de către beneficiarul UVT a dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în lipsa elaborării normelor metodologice de aplicare a acestor prevederi legale, vine să încalce conținutul art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce."

În consecință, apreciază că această abordare de sancționare a beneficiarilor pentru pretinsa nerespectare a dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în lipsa normelor de aplicare și în condițiile în care prevederile acestui articol nu respectă normele de tehnică legislativă, este nelegală.

Totodată, solicită instanței să rețină că anunțul de selecție a fost adus la cunoștința publicului prin afișare la sediul instituției publice reclamante, fiind astfel făcută publică intenția de selecție a partenerului privat.

1

, alin. (3)

2

din O.U.G. nr. 66/2011.

Aplicarea oricărei sancțiuni trebuie să respecte principiului proporționalității, așa cum a fost acesta consacrat în practica Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În acest context, raportat și la concluziile raportului de expertiză, consideră că declararea întregii sume plătite partenerului A. S.A., ca fiind cheltuială neeligibilă, și, pe cale de consecință, obligarea beneficiarului la restituirea sumei de 4.166.894,14 RON, constituie măsuri cu un vădit caracter excesiv, disproporționat în raport cu împrejurările pe care s-au întemeiat și cu interesul public urmărit.

Într-o altă ordine de idei, nici în conținutul Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 și nici în considerentele Deciziei nr. x/16.06.2020, nu au fost indicate prevederile legale în baza cărora a fost individualizată și aplicată sancțiunea obligării UVT la restituirea sumei de 4.166.894,14 RON, ca efect al declarării ca neeligibile a sumelor plătite partenerului A. S.A.

Or, pârâții nu au indicat niciun element care să vină în susținerea aplicării unui procent de reducere de 100% asupra sumelor plătite partenerului A. S.A., fiind, astfel, încălcat principiul proporționalității.

În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii și, rejudecând cauza în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004, admiterea cererii de chemare în judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, art. 969 C. civ., art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 și art. 6 alin. (3), alin. (3)

1

alin. (3)

2

din O.U.G. nr. 66/2011.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei intimata-pârâtă Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman din cadrul Ministerul Educației a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului.

Pe fond a solicitat respingerea recursului reclamatei, apreciind în esență că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Excepția nulității recursului a fost soluționată în sensul respingerii acesteia așa cum reiese din practicaua prezentei decizii.

1.5. Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 28 decembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 9 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând legalitatea sentinței atacate prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte reține caracterul fondat al recursului declarat în cauză, din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1)pct. 8 din C. proc. civ., pentru considerentele ce urmează:

Din perspectiva situației de fapt se reține că recurenta reclamantă a fost beneficiarul Contractului de finanțare x a Proiectului intitulat "Formarea continuă a profesorilor de Istorie și Geografie în societatea cunoașterii". În urma verificării documentare/administrative cu privire la aspectele semnalate în suspiciune de neregulă înregistrată la OIPOSDRU sub nr. x/24.03.2017, prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/SJCSN/11.02.2020 emis de Ministerul Educației și Cercetării - Direcția OIPOCU s-a stabilit în sarcina recurentei reclamante o creanță bugetară în cuantum de 4.166.894,44 RON reținându-se nerespectarea dispozițiilor contractului de finanțare x coroborat cu prevederile Regulamentelor CE nr. 2342/2002, 1083/2006 și O.U.G. nr. 64/2009. În fapt, s-a reținut că reclamanta a selectat partenerul A. (Partenerul 2) fără aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat, pentru proiectul în cauză constatându-se că nu s-a aplicat o procedură de selecție a partenerului conform legii, identificându-se cheltuieli neeligibile reprezentând cheltuieli aferente Partenerului 2 A. în sumă de 4.251.932,80 RON.

Împotriva procesului-verbal mai sus indicat reclamanta a formulat contestație administrativă ce a fost respinsă prin decizia nr. OI/1404 ES/16.06.2020, context în care s-a adresat instanței de contencios administrativ, cererea sa fiind respinsă, în condițiile arătate, în primul grad de jurisdicție.

Motivele de recurs invocate de recurentă privind faptul că instanța de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate de către organismul intermediar prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, în momentul când a efectuat a doua verificare ce a vizat și Constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curții Europene de Audit PF-6434 semnalată prin suspiciunea de neregulă înregistrată la OI POSDRU sub nr. x/22.09.2016 privind Proiectul x, sunt fondate.

Instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la situația de fapt în cauză.

OIPOSDRU - MEN a emis la data de 06.02.2017 procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. OI/1073/SCJSN, filele x și urm. Dosar nr. x/2020.

La pagina 1 din acest proces–verbal se menționează că aspectele semnalate sunt cele cuprinse în Raportul Curții Europene de Audit PF-6434, înregistrat la OI POSDRU MEN sub nr. x/15.09.2016, Constatările 2501-81, 2501-82, 2501-83.

Raportat la Constatarea nr. 2501-81, în cuprinsul aceluiași proces-verbal, în esență, s-a reținut că la data de 29.08.2009 nu erau publicate Normele metodologice care să reglementeze procedura pe care beneficiarul trebuia să o aplice, iar perioada de la data publicării acestora (15.09.2009) până la termenul limită de depunere a acordului de parteneriat (17.09.2009) nu permitea derularea procedurii de selecție prevăzută de norme.

Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestație prin care au fost criticate alte constatări ale echipei de verificare; respectiv nu a vizat cele reținute de către echipa de verificare cu privire la aspectul semnalat prin constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curții Europene de Audit PF-6434, referitoare la partenerul A. S.A.

Aceste aspecte, precum și verificările ulterioare care au vizat Constatarea nr. 2501-81, rezultă din chiar Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/1229/SJCSN/11.02.2020, ce face obiectul prezentei cauze. prin care se evidențiază, pe de o parte, faptul că procedura de selecție a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, iar pe de altă parte, faptul că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat.

Astfel, la fila x din Procesul-verbal se arată atât faptul că procedura de selecție a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, cât și că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat:

"La finalizarea verificărilor derulate asupra parteneriatelor încheiate, așa cum reiese și din nota de control la care se face referire, în luna noiembrie 2017, au fost transmise, prin serviciul de poștă electronică,(...) constatările verificării parteneriatului, având următoarele concluzii:

"Având în vedere aspectele prezentate la punctul 2, nu s-au identificat neconcordanțe în selectarea partenerilor entități private (A.) iar selecția s-a realizat cu respectarea legislației naționale aplicabile la data încheierii Acordului de parteneriat în raport cu data închiderii apelului de propuneri de proiecte nr. 87, respectiv Ghidul Solicitantului - condiții generale 2009 precum și Ghidul Solicitantului - condiții specifice call 87."

În data de 16.02.2018, DGPCU-MFE a comunicat (...) Adresa DGPCU nr. 11919 din 15.02.2018 privind misiunea de verificare a celor 104 proiecte POSDRU în care A. a avut calitatea de beneficiar/partener, conform mandatului nr. x/16.10.2017, cu rugămintea de a proceda la reverificarea documentației și revizuirea rapoartelor de control, dacă este cazul conform celor menționate în adresă. urmând ca acestea să fie comunicate până la data de 09.03.2018 (...).

În urma acestei adrese, echipa de verificare nu a considerat necesară modificarea concluziilor inițiale, acestea fiind menținute.

În data de 25.10.2018, DGPCU a emis Adresa nr. x/25.10.2018, prin care a solicitat verificarea activității parteneriatelor, până cel târziu la data de 07.11.2018. [...] De asemenea, în vederea emiterii rapoartelor de control unitare, vă rugăm ca la verificarea activității parteneriatelor să respectați recomandările făcute de DGPECU prin adresa nr. x/15.02.2018.

În urma acestei adrese, echipa de verificare a retransmis concluziile inițiale, acestea fiind menținute."

A reținut instanța de fond că prin concluziile/constatările inițiale nu se fac aprecieri în concret cu privire la respectarea dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, ci doar generale, indicându-se că nu s-au identificat neconcordanțe în selectarea entităților private (A.), în raport de legislația națională aplicabilă. În acest sens, Curtea de apel a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 și nici principiul securității juridice câtă vreme anterior emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor, contestat în prezenta cauză, nu a fost analizată, în concret, respectarea dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 referitoare la aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.

Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora:

"(1) Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

(2) În condițiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului".

În mod corect susține recurenta că verificarea din punct de vedere legal a operațiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat prin controlul finalizat prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul Obiectivului Convergență nr. OI/1073/SCJSN din 06.02.2017, concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislației naționale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.

Atât verificarea inițială din 2017, cât și reverificarea din 2020, s-au efectuat în baza aceluiași raport de audit, și anume Raportul Curții Europene de Audit PF-6434, respectiv constatarea nr. 2501-81 referitoare la partenerul A. S.A.:

"Partenerul A. S.A.: nerespectarea normelor privind achizițiile din Legislația Uniunii Europene: Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii art. 28: Utilizarea procedurilor deschise, restrânse și de negociere, precum și a dialogului competitiv. Partenerul A. S.A. a fost selectat, fără respectarea normelor naționale și nu a fost organizată nicio competiție pentru atribuirea contractului de achiziție pentru aplicația de IT. Cheltuiala declarată către partenerul A. S.A. (1.090.683,56 RON) este considerată neeligibilă, din moment ce acest partener a fost selectat fără respectarea normelor naționale și nu a fost organizată nicio competiție pentru atribuirea contractului de achiziție pentru aplicația de IT."

Pe cale de consecință, nu au fost îndeplinite condițiile reglementate de prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, reverificarea nu s-a efectuat ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute inițial, ci s-a efectuat în temeiul aceleiași suspiciuni de neregulă.

Prin urmare nu au relevanță în cauză susținerile organismului intermediar, însușite și de instanța de fond, potrivit cărora verificările efectuate anterior, cu ocazia întocmirii procesului-verbal din 06.02.2017, au vizat, în realitate, doar nerespectarea normelor metodologice publicate la 15.09.2019, în Monitorul Oficial nr. 619, și nu nerespectarea dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, potrivit căruia: Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autoritățile sau instituțiile finanțate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entități din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente și nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.

Sunt nefondate aceste susțineri, întrucât așa cum rezultă din chiar constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curții Europene de Audit PF-6434, verificările din anul 2017 au vizat exact aspectele reglementate de art. 24 pre-citat, respectiv legalitatea operațiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x.

Or, rezultă din dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 că poate fi reluată activitatea de control de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora, condiții în care se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventuale diferențe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Datele suplimentare se referă la elemente noi, necunoscute la data efectuării verificărilor, la erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

Potrivit art. 14 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, "Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanță, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive și irevocabile pronunțate de instanțele judecătorești, primite de către autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare inițial".

Împrejurarea că intimata pârâta nu este de acord cu verificarea efectuată nu se încadrează în situațiile reglementate de lege care ar putea permite reverificarea, în condițiile în care deficiențele invocate și verificate sunt aceleași cu cele de la controlul anterior, menționate în același raport de audit, neîndeplinind cerințele prevăzute de dispozițiile menționate pentru a fi considerate date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

Susținerile intimatului pârât privind faptul că verificările ce au stat la baza procesului-verbal contestat în prezenta cauză au fost semnalate și prin raportul Autorității de Audit nr. 60592/10.03.2017, emis ulterior procesului-verbal din 06.02.2017, astfel cum rezultă din decizia nr. x/16.10.2017 prin care s-a stabilit scopul misiunii de control, sunt nefondate. Astfel, din analiza acestei decizii se constată că este menționat alături de raportul Autorității de Audit nr. 60592/10.03.2017 și Raportul Curții Europene de Conturi – DAS 2014 având umăr de referință 6434/2014, respectiv cel care a condus la verificările din anul 2017.

Mai mult, așa cum a rezultat din fila x din Procesul-verbal de nr. x/1229/SJCSN/11.02.2020, pre-citat, verificarea din punct de vedere legal a operațiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat în mai multe rânduri, toate concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislației naționale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.

Nu a fost contestat faptul că, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 66/201l, "Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația: (...) c) implementării corespunzătoare și la timp a recomandărilor formulate de organismele de control și audit intern și extern, naționale și europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență", și faptul că OI POCU-MEN este autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene care desfășoară, potrivit art. 20 și 21 din O.U.G. nr. 66/2011, activitate de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor prin structura proprie de control organizată în acest scop.

De asemenea, nu s-a contestat faptul că, potrivit pct. 520 și 521 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, autoritatea de audit este obligată să urmărească modul în care sunt implementate de către entitățile auditate recomandările consemnate în rapoartele sale de audit, în acest sens monitorizând modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit, trimestrial, entitățile responsabile cu implementarea recomandărilor formulate de către autoritatea de audit îi comunică acesteia stadiul implementării, iar verificarea modului în care au fost implementate recomandările se face pe teren, dacă este cazul, după intervale de timp stabilite de la caz la caz, în funcție de natura activității și recomandările cuprinse în raportul de audit, rezultatele acestor verificări fiind consemnate de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de implementare a recomandărilor, modul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit putându-se verifica și cu ocazia unei noi misiuni de audit.

Toate aceste prevederi nu înlătură, însă, aplicabilitatea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 și nu conduc la concluzia că, în condițiile în care, ca urmare a investigărilor aspectelor semnalate într-o suspiciune de neregulă, ca urmare a recomandărilor din raportul autorității de audit, suspiciunea de neregulă nu s-a confirmat, se poate relua activitatea de control a aceleiași suspiciuni de neregulă, ca urmare a aceluiași raport de audit, de aceeași structură de control, însă într-o echipă în altă compunere, exclusiv pentru faptul că auditul nu este de acord cu verificarea efectuată și menține recomandarea formulată, aspect care nu constituie în mod evident date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

De asemenea, faptul că noua echipă de control a apreciat oportună și a justificat aplicarea unei corecții financiare, nu prezintă relevanță sub aspectul incidenței dispozițiilor art. 31, care implică exclusiv analiza prin prisma unor date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau a unor erori de calcul care influențează rezultatele acestora.

Încălcarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 în procedura de emitere a actelor administrative, având drept consecință vătămarea beneficiarului căruia i-au fost validate și rambursate cheltuielile de către autoritatea de management, conduce la anularea actului administrativ pentru încălcarea acestor dispoziții, atât a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020, cât și a Deciziei nr. x/16.06.2020 emisă în soluționarea contestației UVT nr. 1164/11.03.2020, prin care s-a apreciat netemeinicia motivului de anulare invocat, împrejurare față de care nu se mai impune analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, este pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind întemeiat motivul de nelegalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, motiv de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.

Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ. va admite recursul, va casa în parte sentința recurată și, în rejudecare, va admite acțiunea și va anula Decizia nr. x/16.06.2020 emisă în soluționarea contestației UVT nr. 1164/11.03.2020 emisă de MEC-OI-POCU și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020 emis către pârâtul Ministerul Educației și Cercetării – Direcția OI POCU.

Va constata caracterul eligibil al cheltuielilor aferente Partenerului 2 - A., în valoare de 4.166.894,14 RON.

Constatând că nu au fost formulate critici prin cererea de recurs în acest sens, va menține soluția instanței cu privire la excepția inadmisibilității și a cererii de suspendare a executării actelor administrative.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Universitatea Valahia din Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 1316 din 6 septembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată și, în rejudecare:

Admite acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Valahia din Târgoviște în contradictoriu cu pe pârâții Direcția Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Capital Uman din Cadrul Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Educației și Cercetării.

Anulează Decizia nr. x/16.06.2020 emisă în soluționarea contestației UVT nr. 1164/11.03.2020 emisă de MEC-OI-POCU.

Anulează procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020 emis către pârâtul Ministerul Educației și Cercetării – Direcția OI POCU.

Constată caracterul eligibil al cheltuielilor aferente Partenerului 2 - A., în valoare de 4.166.894,14 RON.

Menține soluția instanței cu privire la excepția inadmisibilității și a cererii de suspendare a executării actelor administrative.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 23 octombrie 2024.