ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4337/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin sentința nr. 681 din data de 21 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți. S-a respins acțiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj-U.M 0654 Craiova, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei, având ca obiect pretenții – plata drepturilor salariale cuvenite unui cadru militar (subofițer de jandarmi), ca fiind neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul-reclamant A. și recurs incident Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române.

Hotărârea atacată Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 1805 din 27 septembrie 2023, a luat act de renunțarea recurentului-reclamant A. la judecată. A anulat hotărârea instanței de fond și a constatat că recursul incident a rămas fără efect.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Deciziei nr. 1805 din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea în tot a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În dezvoltarea criticilor sale, recurentul-pârât pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 București), invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., a susținut că instanța de recurs nu i-a comunicat cererea de renunțare la judecată, pentru se putea apăra în condițiile reglementate de art. 406 C. proc. civ. Arată că art. 406 alin. (4) C. proc. civ. prevede situația în care, dacă pârâtul nu este prezent la termenul de judecată la care se invocă renunțarea la judecată, instanța acordă un termen pentru ca acesta să se poată pronunța sub acest aspect, situație de drept reținută chiar de instanța de recurs, însă fără a proceda în acest sens. A susținut că, deși renunțarea a fost făcută ulterior primului termen la care părțile au fost legal citate, aceasta este condiționată de acordul expres al tuturor celorlalte părți, în cauza de față doar 2 dintre pârâți și-au exprimat acordul cu privire la cererea de renunțare. Prin urmare, a menționat că, nefiindu-i comunicată cererea formulată de către reclamant, se află în situația încălcării regulilor de procedură, cât și a unei nelegalități a hotărârii pronunțate în cauză sub acest aspect, fiind incidente motivele de casare invocate.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj (Unitatea Militară 0654 Craiova) a formulat întâmpinare la recurs, prin care a arătat că nu are obiecții sau alte cereri față de recursul în cauză. Intimata-pârâtă Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei a formulat întâmpinare la recurs, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost invocat, casarea în tot a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Intimatul-reclamant A. nu a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 29 februarie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății. II. Soluția instanței de recurs Examinând decizia atacată, în raport de actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în mod expres de către recurent, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Criticile conturate de către recurent prin memoriul de recurs vizează pronunțarea deciziei cu nesocotirea normelor de drept procesual referitoare la condițiile în care se poate lua act de renunțarea la judecata cauzei în calea de atac. Înalta Curte notează că dispozițiile art. 406 C. proc. civ. reglementează condițiile în care poate opera renunțarea reclamantului la judecată, aceasta reprezentând un act procesual de dispoziție al părții în cauză. Alin. (4) al acestui articol stipulează: "Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră tacit la renunțare", iar potrivit alin. (5), "Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză". Astfel, dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea este condiționată de acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va amâna judecata pentru ca acesta să-și exprime poziția față de cererea de renunțare. În acest caz, indiferent după cum are sau nu termen în cunoștință, pârâtul va fi înștiințat în legătură cu cererea reclamantului, pentru a se pronunța asupra renunțării. În considerentele deciziei recurate, instanța a constatat că, în cauza de față, în conformitate cu dispozițiile art. 406 alin. (1), (4) și (5) C. proc. civ., renunțarea la judecată reprezintă manifestarea de voință a reclamantului, fiind reglementată de prevederi legale imperative, care se aplică în limitele și condițiile prevăzute de art. 406 C. proc. civ. Prin urmare, văzând cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., a admis apelul, iar sentința a fost anulată. Din parcurgerea actelor dosarului, Înalta Curte constată că, la termenul din 27 septembrie 2023 (prim termen în recurs), când intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române nu a fost prezent, recurentul-reclamant A., personal și asistat de avocat B., a depus în scris o cerere de renunțare la judecata, cerere pe care a susținut-o și oral, solicitând instanței să ia act de renunțarea la judecată. De asemenea, constată că cererea de renunțare la judecata acțiunii pendinte nu a fost comunicată intimatului-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Ca atare, instanța de control judiciar constată că, în condițiile art. 406 alin. (1) și (5) C. proc. civ., cu referire la art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru a se lua act în mod legal la judecarea cererii de chemare în judecată, este necesar a se obține acordul expres sau tacit al părților adverse, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat, în situația de față doar doi dintre pârâți prezenți la termenul din 27 septembrie 2023 (Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj (Unitatea Militară 0654 Craiova) și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române) și-au exprimat acordul cu privire la cererea de renunțare la judecată. În situația de față, întrucât această manifestare de voință a intervenit după termenul la care părțile au fost legal citate, instanța de recurs era obligată, în lipsa de la dezbateri a intimatului-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, să acorde un termen acesteia pentru a-și putea exprima punctul de vedere cu privire la renunțare, conform art. 406 alin. (4) teza a II-a C. proc. civ. Or, în speță, intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române nu a fost înștiințat cu privire la cererea reclamantului A., pentru a se pronunța asupra renunțării, instanța dând eficiență dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. chiar la primul termen de judecată, fără a da posibilitatea acestei părți să formuleze un punct de vedere cu privire la cererea de renunțare. Drept consecință, Înalta Curte constată că, în mod nelegal, instanța de recurs, cu încălcarea principiului contradictorialității ce guvernează procesul civil, dar și a dispozițiilor art. 406 alin. (4) și (5) C. proc. civ., a luat act de renunțarea a reclamantului A. la judecată. IV. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere argumentele expuse, pentru a înlătura vătămarea produsă recurentului-pârât, conform art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 București) împotriva Deciziei nr. 1805 din 27 septembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal, va casa decizia recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea cererii de renunțare la judecată.