ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3895/2024

Ședința publică din data de 18 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. x/2022 la data de 22.07.2022, ulterior, prin declinări succesive, înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022*, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției să recunoască examenul organizat în data de 05.05.2022 și emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Cluj, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Cluj în data de 05.05.2022 (petitul nr. 1 al cererii introductive de instanță).

Prin sentința civilă nr. 378 din 8 septembrie 2023, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a obligat pârâtul Ministerul Justiției să recunoască examenul organizat în data de 5 mai 2022, precum și să emită un ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Cluj în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefier arhivari cu studii superioare conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Cluj în data de 5 mai 2022 .

Împotriva sentinței civile nr. 378 din 8 septembrie 2023 și a încheierii din 9 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției prin care a solicitat admiterea căii de atac a recursului, casarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât, admiterea excepțiilor inadmisibilității și tardivității acțiunii, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, indicând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, autoritatea publică a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 142 alin. (6) din Legea nr. 304/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a subrogat de drept în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției, inclusiv în cele de natură procesuală și cele care decurg din hotărâri judecătorești și alte titluri executorii.

În consecință, afirmă recurentul, conform dispozițiilor art. 38 C. proc. civ., raportate la prevederile legale enunțate anterior, văzând și dispozițiile art. 142 alin. (8) conform cărora subrogarea devine operabilă începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023, respectiv din 22 decembrie 2022 când a intrat în vigoare Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pe anul 2023, rezultă că a avut loc transmiterea calității procesuale a Ministerului Justiției către Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu 22 decembrie 2023.

Recurentul-pârât subliniază inexistența unui refuz al Ministerului Justiției, ca act administrativ asimilat, contrar a ceea ce a reținut instanța de fond, astfel ca cererea de chemare în judecată este inadmisibilă pentru lipsa procedurii prealabile.

Astfel, ca urmare a solicitărilor transmise de curțile de apel cu privire la transformarea unor posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii medii în posturi de grefieri arhivari/registratori cu studii superioare, autoritatea publică a comunicat o adresă - circulară, înregistrată sub nr. x/20.12.2018/07.01.2019 către toate instanțele, cuprinzând punctul de vedere al Ministerului Justiției referitor la acest aspect.

Ulterior acestei circulare, mai mulți petenți, care au formulat ulterior și cereri de chemare în judecată, au solicitat Ministerului Justiției aprobarea statelor de funcții ale instanțelor, în sensul luării în considerare și promovării grefierilor cu studii medii în funcții de grefieri cu studii superioare, instituția răspunzând prin adresa înregistrată sub nr. x/13.03.2019.

Referitor la fondul cauzei, arată recurentul că, potrivit dispozițiilor incidente din Legea nr. 153/2017, condiția de numire în funcție pentru grefierii arhivari și registratori a constat doar în absolvirea studiilor medii, astfel încât încadrarea nu se poate face decât pe studii medii și cu salarizarea corespunzătoare.

Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 nu prevede funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, deci nici statele de funcții ale instanțelor nu pot fi modificate prin transformarea posturilor de grefier arhivar sau registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar sau registrator cu studii superioară.

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, modificat prin Hotărârea CSM nr. 820/2018 în temeiul căruia au fost organizate examenele de promovare în funcția de grefier arhivar registrator cu studii superioare nu intră în categoria actelor normative menționate în textul art. 31 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

Legea nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, însa acest fapt nu echivalează cu încadrarea pe o funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de statutul personalului auxiliar de specialitate, respectiv Legea nr. 567/2004. Promovarea personalului auxiliar de specialitate se realizează în condițiile prevăzute de art. 43 și 44 din Legea nr. 567/2004.

Se mai arată în cererea de recurs că, potrivit reglementării aplicabile din Legea nr. 153/2017, condiția de numire în funcție pentru grefierii arhivari și registratori a constat doar în absolvirea studiilor medii, astfel încât nici încadrarea nu se poate face decât pentru studii medii și cu salarizarea corespunzătoare.

Totodată, decizia de transformare a posturilor de grefier este și o chestiune de oportunitate, prealabil emiterii ordinului ministrului justiției de aprobare a transformărilor impunându-se o analiză cu privire la necesitatea unei astfel de operații.

Intimații-reclamanți au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepțiilor invocate și a recursului, ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, precum și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Raportat la obiectul dedus judecății și la cadrul legislativ în vigoare la data soluționării cauzei de către instanța de fond, Înalta Curte constată că argumentele privind susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului-pârât în cauza dedusă judecății, prin raportare la dispozițiile art. 38 C. proc. civ. și art. 142 din Legea nr. 304/2022 sunt întemeiate, fiind subsumate motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sens în care urmează a fi analizate ca atare.

Cu titlu prealabil, instanța de control judiciar reține că prin acțiunea dedusă judecății, așa cum a fost disjunsă și trimisă spre competentă soluționare către Curtea de Apel Cluj, reclamanții, personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca, au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției să recunoască examenul organizat în data de 05.05.2022 și să emită ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Cluj, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului.

În drept au fost invocate prevederile art. 135 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, prevederile Legii nr. 554/2004 și anexa V, cap. II, pct. 7, 8 și 9 din Legea nr. 153/2017.

Față de acest petit, recurentul-pârât a invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesual pasive, în raport de dispozițiile H.G. nr. 652/2009 și ale art. 7 alin. (1) lit. o) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, excepție unită cu fondul prin încheierea de ședință din data de 09.06.2023.

La data de 16 iunie 2023, excepția lipsei calității procesual pasive a fost reiterată prin notele de ședință, solicitându-se introducerea în cauză a Înaltei Curți de Casație și Justiție din perspectiva reglementărilor cuprinse în Legea 304/2022, respectiv art. 142 și art. 162 din această lege.

Curtea de Apel Cluj– secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins atât excepția invocată, cât și cererea de introducere în cauză a noului pârât, apreciind că subrogația legală și transmisiunea calității procesuale pasive este reglementată în mod expres numai în ceea ce privește litigiile referitoare la drepturi salariale.

De asemenea, în considerarea cauzei pendinte ca având natura unui litigiu de contencios administrativ prin care se urmărește anularea unui act administrativ atipic emis de către recurentul-pârât conținând refuzul modificării statelor de funcții prin includerea în aceste state și a funcției de grefier arhivar cu studii superioare, prin transformarea posturilor pe care intimații-reclamanți le ocupă, respectiv de grefier arhivar cu studii medii, prima instanță a reținut că nu se impune extinderea cadrului procesual față de un nou pârât, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, prevederile dispozițiilor art. 142 și art. 162 din Legea nr. 304/2022, invocate în susținerea excepției și a solicitării de înlocuire a pârâtului inițial vizând doar litigii având ca obiect drepturi salariale sau alte drepturi de natură salarială.

Un asemenea raționament juridic a fost expus cu ignorarea cadrului legislativ în vigoare la momentul soluționării cauzei, motiv pentru care Înalta Curte constată incidența prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, vătămarea produsă părții neputând fi înlăturată decât prin desființarea actului procedural și reluarea judecății cu respectarea deplină a principiilor procesului civil.

Este adevărat că la momentul sesizării inițiale a instanței de judecată erau în vigoare prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, însă la data 22.12.2022 (dată la care litigiul se afla în curs de soluționare) a intrat în vigoare Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, care a reconfigurat optica legiuitorului în privința modului de administrare a bugetelor instanțelor de judecată.

Astfel, prin art. 142 alin. (2) s-a prevăzut faptul că: Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanțe, precum și cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

Înalta Curte de Casație și Justiție se subrogă de drept în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv în cele de natură procesuală și cele care decurg din hotărâri judecătorești și alte titluri executorii [alin. (6)].

Prevederile acestui articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiției și cel al Ministerului Justiției pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege [alin. (8)].

Totodată art. 148 alin. (1) a prevăzut faptul că "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție".

Până la data aplicării dispozițiilor art. 142: a) bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești cu privire la acele categorii de cheltuieli; b) actele privind salarizarea și alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești prevăzute la lit. a) se emit de ministrul justiției; c) statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se aprobă prin ordin al ministrului justiției [art. 162].

În baza acestor dispoziții legale, a rezultat, în mod expres, faptul că, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 368/2022 (prin care se prevede bugetul de stat pe anul 2023), a operat transferul calității de ordonator principal de credite pentru bugetul instanțelor judecătorești referitor la cheltuielile de personal și pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal de la recurentul pârât Ministerul Justiției către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitat a fi introdus în cauză.

Totodată, prerogativa aprobării statelor de funcții și personal pentru instanțele judecătorești a fost transmisă către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurentul pârât Ministerul Justiției păstrând o atare calitate doar pentru parchete.

O dată cu intrarea în vigoare a actului normativ specificat anterior a devenit operabilă subrogarea legală în toate drepturile și obligațiile pârâtului Ministerului Justiției, decurgând din aplicarea prevederilor art. 142 alin. (2) și art. 148, astfel că transmiterea calității procesuale pasive către Înalta Curte de Casație și Justiție, conform art. 38 C. proc. civ. intervine nu doar în litigiile cu obiect strict de natură salarială, astfel cum eronat a reținut instanța de fond, ci are loc în toate acele procese al căror obiect se circumscriu atribuțiilor conferite acestei instituții prin lege.

Prin sentința nr. 378 din 8 septembrie 2023, recurentul pârât Ministerul Justiției a fost obligat la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel Cluj, în sensul luării în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curții de Apel Cluj în data de 05.05.2022.

Or, la data pronunțării sentinței, nu recurentul-pârât deținea competența legală să emită un astfel de ordin, ci președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel că soluția pronunțată, dincolo de faptul că este nelegală prin prisma ignorării prevederilor legale, cu consecințe în plan procesual, produce efecte în privința unui terț care nu a fost parte în proces.

Potrivit art. 153 C. proc. civ.: "(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității."

Având în vedere că instanța de fond a soluționat cauza fără stabilirea corespunzătoare a cadrului procesual pasiv, determinat de noul act normativ prin care Înalta Curte de Casație și Justiție devine autoritatea competentă să emită actul menționat în dispozitivul sentinței ce face obiectul prezentului recurs, hotărârea atacată este lovită de nulitate în condițiile art. 175 alin. (2) C. proc. civ.

În atare situație, instanța de recurs constată că s-a produs o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, prin incidența unei nereguli de ordin procedural, subsumat motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru asigurarea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, ca o garanție a legalității hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față, cu respectarea cadrului procesual pasiv ce se impunea a fi stabilit în mod corespunzător.

În raport cu soluția de casare cu trimitere spre rejudecare nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentul-pârât, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei.

Determinat de soluția pronunțată în cauză și considerentele ce o susțin se impun a fi reanalizate de către prima instanță și excepțiile inadmisibilității și tardivității invocate prin întâmpinare și soluționate prin încheierea de ședință din 09 iunie 2023, fără respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, dat fiind faptul că o atare poziție procesuală a fost preluată pe parcursul soluționării cauzei, anterior soluționării lor de către prima instanță.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva încheierii de ședință din data de 9 iunie 2023 și a sentinței civile nr. 378 din 8 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj– secția a III-a contencios administrativ și fiscal, va casa încheierea de ședință din data de 9 iunie 2023 și sentința recurate și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva încheierii de ședință din data de 9 iunie 2023 și a sentinței civile nr. 378 din 8 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj– secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea din 9 iunie 2023 și sentința recurate.

Trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.