ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.01.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
09.01.2025
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 09 ianuarie 2025

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 1087/C din data de 11.11.2024 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj, s-a admis excepția necompetenței funcționale invocate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj și în temeiul art. 250 alin. (5

1

) din C. proc. pen., art. 47, art. 50 alin. (1) raportat la art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. s-a declinat în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța – secția penală soluționarea cauzei penale nr. 4444/117/2024 privind contestația formulată de petenta A. împotriva ordonanței de menținere a sechestrului asigurator, emisă de procuror în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a constatat că prin ordonanța din data de 06 septembrie 2023 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Structura Centrală în dosarul nr. x/2018 a fost instituită măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor petentei A., care deținea la acel moment dat calitatea de inculpat în cauza antereferită și că măsura de indisponibilizare a bunurilor a fost menținută de procuror, ultima dată prin ordonanța din data de 20.08.2024, ce a fost contestată în prezenta procedură.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj a constatat că prin rechizitoriul emis în cauză a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului B. și clasarea cauzei față de inculpata A., fiind sesizat judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, pe rolul căruia dosarul a fost înregistrat sub numărul x/2024.

Deoarece, ulterior înregistrării contestației formulate de petenta A. și până la soluționarea acesteia, instanța a fost sesizată cu rechizitoriul, în concret fiind sesizat Tribunalul Constanța, pe rolul căruia au fost înregistrate cauzele cu nr. x/2024 și y/2024/a1, s-a apfreciat că competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj a încetat la acel moment și, având în vedere și faptul că dispozițiile art. 250

5

alin. (1) din C. proc. pen. nu prevăd o competență alternativă din punct de vedere teritorial între judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței sesizate cu judecarea fondului acuzației penale și cel din cadrul instanței de la domiciliul fostei inculpate (care în prezent deține doar calitatea de persoană interesată), cauza a fost declinată în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța.

Prin încheierea penală nr. 858 din data de 19.12.2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, s-a admis excepția necompetenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța, sesizat cu judecarea cauzei, ce îl privește doar pe inculpatul B., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.N.A.-Structura Centrală nr. 182/P/2018.

În baza art. 50 din C. proc. pen. s-a declinat competența de soluționare a contestației împotriva măsurii asigurătorii ce a fost menținută prin ordonanța procurorului nr. 182/P/2018 din data de 20.08.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.N.A.-Structura Centrală, formulată de petenta A., în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj.

În baza art. 51 din C. proc. pen. s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în vederea soluționării conflictului de competență ivit între Tribunalul Cluj și Tribunalul Constanța.

Pentru a se pronunța în acest sens, s-a arătat că prin rechizitoriul întocmit la data de 21.08.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.N.A.-Structura Centrală, prin care a fost sesizat Tribunalul Constanța cu trimiterea în judecată a inculpatului B., s-a dispus clasarea cauzei în ceea ce o privește pe petenta A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale.

S-a reținut că împotriva ordonanței din data de 20.08.2024 prin care procurorul a dispus în faza de urmărire penală menținerea măsurilor asigurătorii dispuse inițial prin ordonanța din data de 06.09.2023 și menținute prin ordonanța din data de 28.02.2024, măsuri asigurătorii ce îi vizau pe toți inculpații din acea cauză penală, a formulat prezenta contestație petenta A., la data de 30.08.2024, la Tribunalul Cluj.

Judecătorul de cameră preliminară investit cu soluționarea cauzei ce îl vizează pe inculpatul B. a apreciat că nu are nicio competență să analizeze și cererea formulată de petentă, aceasta neavând vreo calitate în dosar, iar faza de cameră preliminară nu o vizează și pe aceasta, întrucât, în ceea ce privește situația sa juridică, aceasta a fost tranșată odată cu adoptarea soluției de clasare dispusă prin rechizitoriul nr. x/2018 întocmit la data de 21.08.2024.

S-a arătat că art. 315 din C. proc. pen. nu prevede în mod expres o situație în care judecătorul de cameră preliminară este cel sesizat să se pronunțe în privința măsurii asigurătorii dispusă în faza de urmărire penală, după ce a fost adoptată o soluție de clasare, așa cum se prevede în situația confiscării speciale, confiscarea unui înscris sau a măsurilor de siguranță. De asemenea, s-a mai precizxat și că art. 250 alin. (5

1

) din C. proc. pen. nu este incident în cazul petentei, având în vedere că trimiterea în judecată s-a dispus în raport de altă persoană, iar în acest dosar aflat pe rolul Tribunalului Constanța, petenta nu are nicio calitate procesuală.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, petenta A. a formulat contestație împotriva ordonanței de menținere a sechestrului asigurator instituit în dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Structura Centrală, solicitând desființarea ordonanței din data de 20.08.2024 și ridicarea măsurii asiguratorii luate asupra bunurilor sale.

Se observă că, în speță, conflictul negativ de competență poartă asupra instanței competente să soluționeze contestația formulată de petentă în condițiile în care împotriva acesteia, prin rechizitoriul emis în cauză, s-a pronunțat o soluție de clasare întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., respectiv a intervenit prescripția răspunderii penale pentru faptele reținute în sarcina sa.

Înalta Curte constată că prin rechizitoriul nr. x/2018, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. - 3 acte materiale.

Prin același rechizitoriu, printre altele, s-a dispus clasarea cauzei în ceea ce-o privește pe inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente or declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.

Astfel, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că în perioada 03.07.2015-05.07.2017 inculpatul B., în calitate de administrator la SES5 - S.C. C. S.R.L. Cluj, din suma totală de 875.780 RON obținută prin săvărșirea infracțiunii prevăzută de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 18

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acesteia a transferat în datele de 08.10.2015, 31.12.2015, respectiv perioada 29.07.2016-11.01.2017, suma totală de 246.096,68 RON către 3 societăți comerciale administrate de apropiați ai acestuia, din care suma de 149.800 RON a fost retrasă în scurt timp în numerar fără documente justificative de administratorii acestor societăți, iar suma de 39.500 RON a fost transferată în parte, respectiv 39.000 RON către altă societate, urmată la scurt timp de retragerea în numerar a sumei de 19.000 RON tot fără documente justificative prin transferuri succesive dispuse de inculpatul B., pe mai multe circuite:

- Circuitul 1 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) către SES5- S.C. D. S.R.L. (reprezentată de E., socrul lui B., administrator SES5), prin care în perioada 29.07.2016-11.01.2017, B. a dispus plata sumei de 111.744,05 RON din contul SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. D. S.R.L. (sumă din care, în perioada 31.10.2016-31.03.2017, au fost retrași în numerar 65.800,00 RON, fără documente justificative) - un act material;

- Circuitul 2 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) - S.C. F. S.R.L. (administrator G.) – S.C. H. S.R.L. (administrator I., prietena lui B., administrator SES5), prin care în data de 08.10.2015, B. a dispus plata a 39.500 RON din conturile SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. F. S.R.L. (din care, ulterior, la data de 12.10.2015 suma de 39.000 RON a fost transferată de G. de la S.C. F. S.R.L. către S.C. H. S.R.L., din contul căreia suma de 19.000 RON a fost retrasă în numerar în perioada 12.10-15.10.2015, folosind documente justificative) - un act material;

- Circuitul 3 - SES5 - S.C. C. S.R.L. (administrator B.) către S.C. H. S.R.L. (administrator I., prietena lui B.), prin care, în data de 31.12.2015, B. a dispus plata sumei de 94.852,63 RON din contul SES5 - S.C. C. S.R.L. către S.C. H. S.R.L. (sumă din care, în perioada 31.12.2015-18.01.2016, au fost retrași în numerar 84.000 RON, fără documente justificative) - un act material, obținând pe nedrept fonduri și active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, în cuantum de 875.780 RON, din care 730.624,67 RON corespunzător acelor 3 cereri în perioada în care a fost administrator al SES-ului), în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri.

Înalta Curte constată că, reglementând procedura de verificare a măsurilor asigurătorii, legiuitorul a arătat că prevederile art. 250 și 250

1

din C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.

În art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., care reglementează contestarea măsurilor asigurătorii luate de procuror, se prevede că "împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond."

În raport de datele speței, se reține că nu devin incidente dispozițiile art. 250 alin. (5

1

) din C. proc. pen. care stabilește că dacă, până la soluționarea contestației formulate conform alin. (1) al aceluiași articol, a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, contestația se înaintează, spre competentă soluționare, judecătorului de cameră preliminară, având în vedere că judecătorul de cameră preliminară a fost, într-adevăr, sesizat cu rechizitoriul nr. x/2018, emis la data de, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Structura Centrală, însă rechizitoriul cuprinde dispoziția de trimitere în judecată doar a incupatului B., cu privire la petenta A. procurorul dispunând o soluție de clasare, astfel că judecătorul de cameră preliminară nu este abilitat să analizeze contestația formulată de petentă împotriva ordonanței de menținere a sechestrului asigurator, atât timp cât petenta, în dosarul penal format ca urmare a trimiterii în judecată, nu are nicio calitate procesuală, etapa de cameră preliminară vizându-l doar pe inculpatul B., iar situația sa juridică a fost tranșată de procuror prin soluția de clasare adoptată ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale.

Prin urmare, în cauză, își găsesc aplicabilitatea dispozițiile art. 250 alin. (1) din C. proc. pen., competența soluționării contestației împotriva ordonanței prin care procurorul a procedat la verificarea măsurilor asigurătorii și ulterior a emis rechizitoriul, sesizând judecătorul de cameră preliminară, dar în același timp dispunând soluții de clasare pentru unii dintre inculpații în privința cărora se instituiseră măsuri asiguratorii, aparține judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.

Cum în prezenta cauză competentă să judece cauza în fond în ceea ce o privește pe petenta A. ar fi Tribunalul Cluj, rezultă că judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj este competent a soluționa contestația împotriva ordonanței prin s-a procedat la verificarea măsurilor asigurătorii în cursul urmării penale.

Față de cele mai sus expuse, Înalta Curte constată că, în speță, competența în a soluționa contestația formulată de petenta A. aparține în primă instanță judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj.

Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul J. în favoarea Târgu Mureș, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 ianuarie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-05-19
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 14/2025
(4) lit. c C. proc. pen., a fost menținută măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului A, dispusă prin ordonanța din data de 09 octombrie 2018 și ordonanța din data de 07 noiembrie 2019, emise în dosarul nr. x/P/
ÎCCJ 2023-12-05
0,95
ÎCCJ, Secția penală
în dosarul nr. x/2017 al D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și, respectiv în dosarul nr. x/2019 al D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, cauze în ca
ÎCCJ 2025-05-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 357/2025
Ședința publică din data de 15 mai 2025 Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea penală din 05 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penal
ÎCCJ 2025-04-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 09 aprilie 2025 Asupra cauzei penale de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea F/CP din 25 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dos
ÎCCJ 2024-01-10
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 1/2024
Asupra contestației de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2023, a fost revoca
Sursă