ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2866/2024

Ședința publică din data de 11 decembrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data de 13 februarie 2023 și înregistrată sub număr de dosar x/2023, numitul A., în calitate de administrator al S.C. B. S.R.L., a solicitat să i se elibereze de la dosarul nr. x/2007, recipisa nr. x/25.09.2007, în valoare de 750 RON.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

2.1. Prin sentința civilă nr. 6463 din data de 13 decembrie 2023, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect "restituire cauțiune", în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că Judecătoria Sectorului 3 București este instanța de executare în contextul în care a pronunțat încheierea din data de 24 ianuarie 2008 prin care s-a respins cererea de suspendare a executării, instanța reținând că s-a achitat cauțiunea de 752 RON în dosarul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, deductibilă din cea datorată în cauză, iar pe fond a respins contestația la executare, ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 1774 din data de 21 februarie 2008.

Întrucât cererea de restituire a cauțiunii este o cerere incidentală în sensul art. 30 alin. (6) noul C. proc. civ., iar potrivit dispozițiilor art. 123 alin. (1) noul C. proc. civ., cererile incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, rezultă că prezenta cerere de restituire cauțiune este de competența Judecătoriei Sectorului 3 București - instanța de executare.

Față de prevederile art. 1064 C. proc. civ., instanța de executare - Judecătoria Sectorului 3 București poate să dispusă asupra măsurilor ce se impun în ceea ce privește restituirea cauțiunii, implicit și asupra restituirii recipisei de consemnare a cauțiunii, întrucât numai instanța de executare pe baza cererilor înregistrare are posibilitatea de a verifica îndeplinirea cerințelor necesare pentru restituirea cauțiunii, după soluționarea definitivă a procesului sau încetarea măsurilor pentru care aceasta a fost depusă.

2.2. Învestită prin declinare, prin sentința nr. 9971 din data de 17.09.2024, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, iar prin încheierea din 1.10.2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023 a admis cererea de îndreptare a erorii materiale, a constatat conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că, în cauză, competența de soluționare aparține Judecătoriei Râmnicu Vâlcea deoarece recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, se află la Registrul de Valori a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, aceasta fiind de altfel și instanța învestită de către petent cu cererea având ca obiect restituire cauțiune. Totodată, cererea de suspendare provizorie a executării silite a fost soluționată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea .

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, pentru considerentele expuse în continuare.

Se observă că instanțele aflate în conflict au reținut că obiectul cauzei îl constituie cererea de "restituire cauțiune", sens în care au apreciat diferit asupra competenței de soluționare a acesteia. Anume, în timp ce Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reținut că revine instanței de executare competența de a dispune restituirea cauțiunii, Judecătoria Sectorului 3 București a apreciat că instanța la care se află, în original, recipisa de consemnare este instanța competentă.

Cu titlu prealabil, se reține că cererii de restituire a cauțiunii îi sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. de la 1865, având în vedere că procedura executării silite a fost inițiată în anul 2007 (cauțiunea fiind achitată la 25 septembrie 2007), iar dispozițiile art. 25 din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, prevăd că "Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi".

Competența în materia eliberării cauțiunii este statuată la art. 332 cu referire la art. 723

1

C. proc. civ. de la 1865 și implică verificări formale sub aspectul îndeplinirii condițiilor prescrise de textul de lege, cererea având un caracter necontencios.

Potrivit art. 332 din C. proc. civ. de la 1865, cererile necontencioase care sunt în legătură cu o lucrare sau o pricină în curs la o instanță, sau pe care aceasta a dezlegat-o (...) se vor îndrepta la acea instanță.

În cauză, petentul A., în calitate de administrator al societății B. S.R.L. a solicitat eliberarea recipisei de consemnare nr. x/25.09.2007 emisă de către C.- Sucursala Râmnicu Vâlcea, la data de 25.09.2007, prin care a fost achitată cauțiunea în sumă de 752 RON, consemnată în dosarul nr. x/2007 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Prin încheierea nr. 4775 din data de 27 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2007 s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite în temeiul art. 403 alin. (4) C. proc. civ. de la 1865, până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulată în cadrul contestației la executare silită în dosarul nr. x/2007.

Prin sentința civilă nr. 5910 din data de 13 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2007 s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare și a cererii de suspendare provizorie formulate de contestatoarea B. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În urma declinării competenței s-a înregistrat dosarul nr. x/2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, în care s-a pronunțat încheierea din data de 24 ianuarie 2008 prin care a fost respinsă cererea de suspendare a executării, instanța reținând că s-a achitat cauțiunea de 752 RON în dosarul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, deductibilă din cea datorată în cauză, iar pe fond a respins contestația la executare, ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 1774 din data de 21 februarie 2008.

Înalta Curte constată că cererea de restituire a cauțiunii reprezintă o cerere cu caracter accesoriu față de cererea principală (suspendare la executare silită- în cadrul analizei acestei cereri fiind verificată și îndeplinirea condiției achitării cauțiunii), care, în speță, a fost soluționată prin încheierea din data de 24 ianuarie 2008 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 3 București.

Prin urmare, competența de soluționare a cererii de restituire a cauțiunii revine, potrivit art. 17 din C. proc. civ. de la 1865, instanței competente să judece cererea principală, în speță Judecătoriei Sectorului 3 București, ca instanță de executare.

De altfel, art. 723

1

alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865 prevede expres că eliberarea cauțiunii se poate dispune de îndată, adică prin hotărârea ce soluționează cererea principală, dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.

Chiar dacă cererea de restituire se formulează după pronunțarea hotărârii cu privire la cererea principală, caracterul accesoriu al acesteia se menține.

Împrejurarea că dovada consemnării cauțiunii se află depusă și înregistrată la Registrul de valori al Judecătorie Râmnicu Vâlcea în vederea păstrării, prezintă relevanță sub aspectul demersurilor ulterioare în vederea eliberării recipisei de consemnare a cauțiunii, fiind lipsită de însemnătate în stabilirea competenței instanței învestite cu analiza condițiilor restituirii cauțiunii.

Prin urmare, măsura restituirii cauțiunii nu se confundă cu procedura administrativă de eliberare a recipisei prin care s-a probat consemnarea cauțiunii, aceasta din urmă- eliberarea recipisei- fiind dependentă de dispoziția instanței asupra măsurii restituirii cauțiunii.

Astfel, instanței de executare (Judecătoria Sectorului 3 București) îi revine competența de a analiza condițiile restituirii cauțiunii, iar operațiunea de eliberare a recipisei de consemnare a cauțiunii este subsecventă și depinde de soluția de restituire a cauțiunii.

În consecință, în temeiul art. 135 alin. (2) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 decembrie 2024.