ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2796/2024

Ședința publică din data de 10 decembrie 2024

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu la data de 19.10.2024 sub nr. dosar x/2024, petentul A., în temeiul art. 997, art. 998, art. 999 C. proc. civ. a solicitat:

Prin sentința civilă nr. 826 din 20 octombrie 2024, Tribunalul Sibiu, secția I Civilă, a respins contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 34.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul.

Prin decizia civilă nr. 3459 din 23 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-contestator în contradictoriu cu intimatul Biroul electoral de circumscripție nr. 34 Sibiu.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatorul A.. A solicitat admiterea recursului și, pe cale de consecință, admiterea apelului și schimbarea soluției Tribunalului Sibiu ca fiind nelegală și netemeinică.

A precizat că decizia recurată este nelegală, întrucât Tribunalul Sibiu nu a luat în considerare înscrisuri administrate în cauză, a judecat în lipsa întâmpinării depuse de partea adversă, fără să solicite jurisprudență, decizii și hotărâri ale Curții Constituționale a României.

A mai afirmat că hotărârea este netemeinică, întrucât, prin hotărârea pronunțată, Tribunalul Sibiu a reținut în mod greșit că prezumția de legalitate este dovedită tacit.

A mai criticat și faptul că nu s-a ținut seama de valoarea probantă a declarațiilor martorilor reclamanților, dar și că mai multe probe nu au fost luate în considerare de prima instanță.

Recursul nu a fost fundamentat în drept.

În speță, nu a fost formulată întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 494 C. proc. civ. raportat la art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În același sens, sunt și dispozițiile art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențele art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind astfel stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs."

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, "împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare", iar în conformitate cu cele ale art. 58 alin. (9) din același act normativ, "Hotărârea pronunțată în apel este definitivă."

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, se constată că, în speță, recurentul supune căii extraordinare de atac a recursului decizia nr. 3459 din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, hotărâre prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestator împotriva sentinței civile nr. 826 din 20 octombrie 2024, pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția I civilă.

Pe cale de consecință, din moment ce decizia atacată are caracter definitiv, aceasta nu mai poate forma obiectul analizei unui recurs, întrucât părțile nu pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a obține reformarea unei hotărâri judecătorești, în afară de căile de atac prevăzute de lege.

Înalta Curte reține că exercitarea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

O atare concluzie nu prejudiciază drepturile părților, ci dimpotrivă, acestea au posibilitatea de a-și adapta conduita procesuală la dispozițiile legii, ceea ce răspunde rigorilor unei proceduri echitabile.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 3459 din 23 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2024.