ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2693/2024

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2024

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 31.07.2023, sub nr. x/2023, reclamanții A. și B. au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L. ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 103.342,76 RON reprezentând daune moratorii pentru executarea cu întârziere a obligației de a încheia contractul de vânzare, obligație născută în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată la BNP D. sub nr. x/21.02.2019 și la plata sumei de 13.440,34 RON reprezentând diferența de curs valutar dintre data la care trebuia să se perfecteze contractul de vânzare cumpărare și data la care s-a perfectat. Deopotrivă, au solicitat si actualizarea fiecărei sume cu indicele inflației calculat intre momentul nașterii fiecărei obligații de plată și momentul plății efective și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 1350, art. 1516, art. 1536 și art. 1548 C. civ.

2.1 Prin sentința nr. 3934 din 16 aprilie 2024, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 3 C. proc. civ. și, observând că pârâta figurează cu sediul social în Brașov, județul Brașov, astfel cum rezultă din verificările efectuate din oficiu în baza datelor ONRC, a constatat întemeiată excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare.

A mai reținut faptul că în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. având în vedere că în cuprinsul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată la BNP D. sub nr. x/21.02.2019 părțile nu au stipulat expres ca în situația în care se nasc litigii acestea să fie soluționate de o anumită instanță și nu sunt incidente nici dispozițiile art. 113 C. proc. civ. întrucât părțile nu au stipulat ca la data de 31.08.2019 contractul de vânzare-cumpărare se va perfecta într-un anumit loc.

2.2 Prin sentința civilă nr. 10221 din 14 octombrie 2024, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Brașov invocată de reclamanți, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Brașov și Judecătoria Sectorului 3 București, a suspendat cauza și a trimis dosarul, în vederea soluționării regulatorului de competență, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brașov a făcut aplicarea dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 coroborate cu dispozițiile art. 116 C. proc. civ.

A reținut instanța că fiind vorba despre un caz de competență teritorială alternativă, alegerea între instanțele deopotrivă competente aparține consumatorului.

În speță, consumatorii sunt reclamanții, care au domiciliul în sectorul 3 București. Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 116 C. proc. civ., care stabilesc că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, iar aceștia au investit Judecătoria Sectorului 3 București, sector pe raza căruia au domiciliile.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Înalta Curte reține că instanța de fond a fost învestită cu o cerere personală patrimonială având ca obiect angajarea răspunderii pârâtei pentru executarea cu întârziere a unei obligații contractuale, potrivit acțiunii pârâta profesionist obligându-se prin contractul menționat în acțiune să vândă în anumite condiții și la un anumit termen un imobil reclamanților persoane fizice și îndeplinind cu întârziere această obligație.

Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 C. proc. civ., care prevede că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: "în afară de instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, mai este competentă instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor."

Pentru toate acțiunile ce îi privesc pe consumatori, legiuitorul român a instituit o normă procedurală de favoare în beneficiul consumatorilor, competența fiind determinată de lege și în funcție de domiciliul acestora.

Această normă vizează atât acțiunile care au ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist, cât și litigiile care privesc executarea contractului, indiferent de natura acestuia.

În speță, se constată că litigiul a fost inițiat de către doi consumatori împotriva unui profesionist, astfel cum aceste categorii sunt definite prin art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori.

Prin "consumator" se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, conform dispozițiilor art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992.

De asemenea, în sensul Legii nr. 193/2000, prin "consumator" se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.

Prin "profesionist" se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia, conform dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000.

Definiția "profesionistului" se regăsește și în cuprinsul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, potrivit cărora noțiunea de "profesionist", prevăzută la art. 3 din C. civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni erau prevăzute de lege la data intrării în vigoare a C. civ.

În cauza de față, pârâta C. S.R.L. este, fără îndoială, un profesionist, în sensul legii civile, oferind spre vânzare imobile, cum este cel care a făcut obiectul convenției încheiate cu reclamanții.

Prin urmare, dat fiind faptul că izvorul raportului juridic dintre părți este reprezentat de promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare autentificată la BNP D. sub nr. x/21.02.2019, în cadrul căreia reclamanții dețin, fără dubiu, calitatea de consumatori, iar pârâta pe cea de profesionist, obiectul prezentului litigiu se circumscrie ipotezelor avute în vedere de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În raport cu aceste aspecte, pentru determinarea competenței de soluționare a pricinii, este aplicabilă norma înscrisă în art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., al cărei scop este acela de a proteja consumatorul, facilitându-i accesul la justiție printr-o dispoziție favorabilă, ceea ce îi conferă prerogativa de a alege între două sau mai multe instanțe competente.

Totodată, pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente revine exclusiv reclamantului, în temeiul art. 116 C. proc. civ.

Cum în cauza dedusă judecății, în aplicarea art. 116 C. proc. civ. raportat la art. 113 alin. (1) pct. 8 din același cod, reclamanții au înțeles să introducă acțiunea la Judecătoria Sectorului 3 București, ca instanță în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul lor, acestei instanțe îi revine competența de a se pronunța asupra cererii de chemare în judecată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 3 București este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 noiembrie 2024.