ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 259/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 259/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 6 februarie 2024
Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de revizuire
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă la 9 ianuarie 2024, revizuienții S.C. A. S.A., B. și C. au solicitat anularea deciziei nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă în dosarul nr. x/2015, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 749 din 30 septembrie 2021, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019 în ceea ce privește soluționarea excepției inadmisibilității recursului.
În drept, au fost invocate prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Hotărârile pretins a fi potrivnice
Prin decizia civilă nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă a respins recursul declarat de pârâții S.C. A. S.A., B. și C. împotriva deciziei nr. 22A din 9 ianuarie 2023 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibil, și i-a obligat pe recurenții-pârâți, în solidar, la plata sumei de 4.800 RON către intimata-pârâtă S.C. D. S.A., reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 749 din 30 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă a respins recursul formulat de reclamanta S.C. D. S.A. împotriva deciziei nr. 1460 din 3 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Timiș. Recurenta-reclamantă a fost obligată la plata sumei de 500 RON către intimata-pârâtă S.C. A. S.A. și la plata sumei de 500 RON către intimata-pârâtă C., cu titlul de cheltuieli de judecată.
Apărările formulate în cauză
Intimata S.C. D. S.A. a formulat întâmpinare la 31 ianuarie 2024, prin care a invocat excepția tardivității și excepția inadmisibilității cererii de revizuire. Cu privire la tardivitatea căii de atac a arătat că, raportat la prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de 1 lună și curge de la data pronunțării deciziei, respectiv de la 28 noiembrie 2023, motiv pentru care revizuirea depusă la 9 ianuarie 2024 este formulată cu depășirea termenului legal. În ceea ce privește inadmisibilitatea căii de atac, a susținut că este inadmisibilă cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri prin care un recurs a fost respins ca inadmisibil. De asemenea, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nefiind întrunită cerința identității de părți, obiect și cauză.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând mai întâi excepția tardivității, în considerarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, se reține că instanța de revizuire nu a fost învestită cu o cerere de repunere în termen în sensul prevederilor art. 186 C. proc. civ. prin cererea de revizuire. Simpla mențiune că termenul de o lună pentru declararea revizuirii împotriva deciziei nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă în dosarul nr. x/2015 ar curge de la data comunicării acestei decizii, respectiv 12 decembrie 2023, nu poate fi calificată drept cerere de repunere în termen.
Cererea de revizuire este îndreptată împotriva deciziei nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă în dosarul nr. x/2015, revizuenții afirmând că această hotărâre este potrivnică deciziei nr. 749 din 30 septembrie 2021, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul se poate cere și dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
În acest caz termenul de exercitare a revizuirii este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, conform art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte constată că hotărârea a cărei anulare se solicită pe calea revizuirii este decizia nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată în recurs de Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă în dosarul nr. x/2015, care este definitivă de la pronunțare, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Drept urmare, termenul de la care se exercită revizuirea a început să curgă la 28 noiembrie 2023 și s-a împlinit la 28 decembrie 2023 (zi lucrătoare), potrivit modului de calcul instituit prin dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., care prevăd astfel: "când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.’’
Calea de atac a fost formulată de revizuenți la 9 ianuarie 2024, cererea fiind transmisă prin poștă electronică, așadar peste termenul prescris de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În situația nerespectării unui termen procedural, devin aplicabile dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora atunci "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
Reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite, servind unei mai bune administrări a justiției.
Contrar susținerilor revizuenților, termenul de o lună pentru declararea revizuirii nu curge de la data comunicării ultimei hotărâri definitive, ci de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri, după cum stipulează expres prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
De altfel, în raport cu particularitatea soluției pronunțate în dosarul nr. x/2015 este lipsită de suport aplicarea dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în sensul propus de revizuenți, cătâ vreme chestiunea inadmisibilității recursului a primit dezlegare în mod suficient de clar în dispozitivul deciziei nr. 324 din 28 noiembrie 2023 a Curții de Apel Timișoara – secția I civilă. Se observă astfel că revizuenții (recurenți-pârâți în dosarul menționat) au avut posibilitatea de a cunoaște implicațiile acestei soluții asupra demersului lor judiciar, putând decide dacă optează pentru exercitarea căii de atac extraordinare, fără a le fi îngrădit accesul la justiție.
Exercitând controlul de constituționalitate, prin Decizia nr. 441/2023 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Curtea Constitițională a statuat că "revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii", astfel că "împrejurarea potrivit căreia termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și dreptul la apărare și nici nu contravine dispozițiilor art. 129 din Constituție referitoare la exercitarea căilor de atac, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre."
De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21.
Prin urmare, întrucât cererea de revizuire a fost exercitată cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a anula calea de atac, ca tardiv declarată, ceea face de prisos analiza excepției inadmisibilității căii de atac.
Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată, în aplicarea prevederilor art. 451 alin. (1) coroborate cu art. 452 și art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata S.C. D. S.A. și va obliga pe revizuenții S.C. A. S.A., B. și C. la plata sumei de 5.684,42 RON, compusă din onorariul avocatului în cuantum de 5.000 RON, conform dovezilor de la filele x, cheltuielile de cazare în cuantum de 449,33 RON, conform dovezilor de la filele x și cheltuielile de transport efectuate la 5 februarie 2024, în cuantum de 235,09 RON, astfel cum au fost dovedite prin bonul fiscal de la fila x. În ceea ce privește cheltuielile în suma de 311,79 RON, 66,30 și 270 RON, astfel cum rezultă din înscrisurile de la filele x, față de dispozițiile art. 451 alin. (1) și art. 452 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că acestea nu fac parte din cheltuielile de judecată susceptibile a fi suportate de partea adversă, motiv pentru care nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenții S.C. A. S.A., B. și C. împotriva deciziei nr. 324 din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția I civilă în dosarul nr. x/2015.
Obligă pe revizuenții S.C. A. S.A., B. și C. la plata sumei de 5.684,42 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata S.C. D. S.A..
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 februarie 2024.