ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2580/2024

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată la data de 22.05.2024 și înregistrată la data de 23.05.2024, pe rolul Curți de Apel Suceava sub nr. x/2024/a1, petentul A. a înțeles să recuze completul de judecată C4RCIV din cadrul secției I Civilă investit cu soluționarea recursului declarat de petentul A., împotriva deciziei civile nr. 321 din 30 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2024, intimați fiind B. și C., complet ce a pronunțat decizia civilă nr. 117 din 22 mai 2024 în dosarul sus menționat.

Prin încheierea din data de 27 mai 2024 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca tardiv formulată, cererea de recuzare a completului C4RCIV, motivat de faptul că judecătorii recuzați au pronunțat decizia civilă la data de 22.05.2024 iar partea a înaintat prin fax cererea de recuzare la data de 22 mai 2024 ora 14:10 după ce instanța a reținut cauza în pronunțare, aceasta având ordinea 1 pe lista de ședință, a fost supusă dezbaterii și reținută în pronunțare în intervalul 09.00- 09.15 și după ce procesul a fost finalizat prin decizie definitivă, soluția fiind pusă la dispoziția părților și postată pe portalul instanței de judecată.

II. Calea de atac formulată în cauză.

Împotriva încheierii din data de 27 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în dosarul nr. x/2024 a formulat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 10 iunie 2024, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 17 iunie 2024, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare și a fost stabilită în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON prin citația emisă la 12 septembrie 2024 cât și prin citațiile ulterioare.

Prin cererea de recurs recurentul a făcut susțineri referitoare la soluționarea recursului prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Craiova în contextul în care acesta formulase cererea de recuzare a completului de judecată.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaților la data de 22 iulie 2024, respectiv 25 iulie 2024 conform dovezilor aflate la dosarul de recurs, iar aceștia nu au depus întâmpinare.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 10 septembrie 2024 s-a fixat termen de judecată la data de 19 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului declarat în cauză.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu priritate excepțiile de netimbrare și de nulitate, pentru lipsa criticilor de nelegalitate, invocate din oficiu Înalta Curte constată următoarele.

Înalta Curte constată că recurentului A. i-a fost comunicată adresa din data de 09 iulie 2024 la adresa indicată de către recurent din orașul Salcea nr. 788, jud. Suceava, la care fusese citat și de către Curtea de Apel Suceava în cadrul aceluiași dosar. Prin adresa sus menționată i se punea în vedere recurentului să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON aferente recursului formulat în cauză astfel cum a fost stabilită prin rezoluția din 17 iunie 2024.

Recurentul a refuzat primirea adresei mai sus menționate și nu a permis afișarea înștiințării conform mențiunilor cuprinse în procesul-verbal de la fila x și de pe plicul aflat la dosarul de recurs.

Totodată prin aceeași adresă recurentul i-a adus la cunoștință și posibilitatea acestuia de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru la aceeași instanță conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum și cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru conform art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 alin. (1) din același act normativ.

Recurentul a fost citat pentru termenul de judecată din data de 19 noiembrie 2024 cu aceleași mențiuni (de a achita taxa judiciară de timbru respectiv posibilitatea de a formula cerere de reexaminare precum și cerere de acordare facilități) prin afișare la ușa instanței la data de 01.11.2024, la adresa de email de pe care a fost transmis recursul formulat în cauză, email ce a fost accesat la data de 01.11.2024 conform dovezii de la dosarul de recurs.

De asemenea recurentul a fost citat cu aceleași mențiuni prin agent procedural la domiciliul indicat Salcea nr. 788, jud. Suceava conform dovezilor de comunicare aflate la filele x, citația fiind depusă la cutia poștală a recurentului la data de 04.11.2024.

Față de aceste împrejurări, Înalta Curte constată că, deși a fost legal citat iar prin adresele comunicate petentul a fost încunoștințat cu privire la obligația de a achita taxa judiciară de timbru și la sancțiunea anulării cererii de recurs, în caz de neplată, recurentul nu a făcut dovada achitării acesteia și nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în respectiva ordonanță de urgență.

De asemenea, potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.

Totodată, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiași text de lege statuează că neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

Întrucât recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, în temeiul prevederilor art. 24 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancțiunea anulării acestuia.

De altfel, Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de recurs este nulă, recurentul–petent neformulând critici de nelegalitate împotriva încheierii atacate care să poată fi subsumate motivelor de recurs expres prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate, pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din același cod recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin încheierea recurată pronunțată la data de 27 mai 2024 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca tardiv formulată, cererea de recuzare a completului de judecată.

Se constată că prin recursul formulat, aspectele dezvoltate de recurentul-contestator nu vizează soluția pronunțată de curtea de apel.

Prin urmare eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente, prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegală soluția de respingere ca tardivă a cererii de recuzare.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurent nu se încadrează în prevederile art. 488 C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate, Înalta Curte decelează că este aplicabilă sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

În raport de toate aceste considerente, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că în cazul în care au fost invocate mai multe excepții simultan, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc, Înalta Curte va constata prioritară excepția de netimbrare a căii de atac și, admițând excepția, va anula recursul declarat de reclamantul petentul A. împotriva încheierii de ședință din 27 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, împrejurare față de care nu se mai impune analiza celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 27 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2024.