CtEDO 05.06.2007 AI

AFFAIRE ALI KOC c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
05.06.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 8
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ALI KOC c. TURQUIE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE

CAUZA

ALİ KOÇ c. TURCIA

(Cererea nr. 39862/02)

5 iunie 2007

05/09/2007

Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile prevăzute de art. 44 § 2 din Convenție. Poate suferi retușuri de formă.

În cauza Ali Koç c. Turcia,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), ședând în completul format din:

Doamna F. Tulkens,

președintă,

Domenii A.B. Baka,

Doamna D. Jočienė,

Domenii D. Popović,

judecători,

și Doamna S. Dollé,

grefieră de secțiune,

După ce a deliberat în ședință de cameră pe 3 aprilie și 15 mai 2007,

Pronunță hotărârea următoare, adoptată la această din urmă dată:

I.

"1. Alegerea prezidențială și problema kurdă

"(...) Cu declarația sa 'întrebarea este dacă va câștiga democrația sau oligarhia', consiliul directorial al PKK a subliniat sensibilitatea problemei și a stabilit că era în favoarea unei rezoluții de uniune cu privire la problema președinției, aceasta pentru că alegerea prezidențială le conține și pe Kurzi. Deoarece trebuie să-i reprezinte pe Kurzi, noul președinte al Republicii are de asemenea roluri importante de jucat în evoluția procesului de pace și de democratizare a Turciei. Pe scurt, va juca un rol care deschide calea unității Curzi cu Republica sau va juca un rol de blocare? Personalitatea și particularitățile noului președinte al Republicii vor fi răspunsul la această întrebare. Mai clar, va fi făcut o alegere a unui sistem oligarhic sau a democrației. Problema esențială a Turciei este problema kurdă. Când privim la procesul inițiat de PKK și la evoluțiile în lume și în regiune, urgența soluției [apare]. În Turcia, rezolvarea problemei kurde este posibilă printr-un consens (...). Viitorul Turciei și al celor 65 de milioane [de locuitori] este legat de această problemă. (...) Problema este cum va fi făcută alegerea (...). De aceea, alegerea prezidențială și natura persoanei care va fi aleasă sunt importante. Va fi permisă uniunea, sau pentru cine va fi permisă uniunea? În faza care se anunță, pentru abordări cu privire la soluția problemei kurde, trebuie căutat răspunsul la această întrebare (...). "

"(...) Astăzi, popoarele kurde și turce se află la o nouă cotitură. Calea pentru atingerea unui ordin statal modern trece prin pace internă și democrație (...). Cotiturile începutului secolului 21 nu pot fi luate decât cu republica democratică. Pentru a depăși ceea ce o împiedică, [și anume] republica bazată pe un sistem oligarhic, trebuie alianța și lupta susținătorilor păcii și democrației. Trebuie (...) interpretat din nou în funcție de nevoile actuale evoluțiile care deschid calea unirii kurdo-turce; aceasta va constitui un fundament solid pentru lupta Curzi și Turcilor care vor trăi împreună în republica democratică. De aceea, a nega [existența] Curzi, care nu era negată acum o sută de ani, să nu respecte 'drepturile lor etnice, istorice, geografice', să nu admită 'identitatea lor, limba lor, existența lor culturală (...)', a interpreta aceasta ca 'separatism' este o 'ocupație absurdă.'"

"(...) trebuie să se intensifice luptele și solidaritatea forțelor democratice în Turcia (...). Chiar dacă evoluțiile sunt de natură negativă, nu este fără speranță și aceasta arată că în Turcia lupta între susținătorii și oponenții democrației se intensifică, intră într-o nouă fază. În orice caz, este un adevăr cunoscut că în Turcia lupta pentru democrație a revistit și revestește un caracter conflictual. De aceea, trebuie să se întemeieze și să se consolideze frontul democratic și să-l treacă la acțiune. Numai în acest fel conceptul de oligarhie va putea fi anulat. Pentru că vor câștiga în această fază cei care vor fi pregătiți și organizați. De aceea, nu este momentul cuvintelor ci al acțiunii democratice."

"(...) În ciuda contextului pașnic și procesului de normalizare născut în Turcia din ultimii doi ani, armata, care este singura instituție de stat prezentă în regiune (...) aplică un concept având scopul supremației psihologice. Deși aceasta este o forță care este poate, ca parte a unui conflict, cea mai capabilă să găsească soluții la problema kurdă, până acum nu a făcut nici un pas concret spre o soluție (...). În "documentul său de participare mutuală" (...), consiliul directorial al PKK, adoptând o poziție clară cu privire la soluția problemei kurde, [a declarat] că nu mai tolera Curzi să fie într-o situație fără statut (...) [și] a calificat poziția Turciei ca "continuare a negației". Ca răspuns la această declarație, generalul suprem al armatelor, care este cealaltă parte a conflictului (...), a stabilit că PKK încerca să utilizeze procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană și că, deși vorbea despre pace, avea încă patru mii de membri ai forțelor armate (...). Fără îndoială, este înțeles că părțile se răspund (...). Cu toate acestea, într-un proces atât de sensibil, declarațiile care trebuie făcute trebuie să servească procesul de pace și democrație, și deci rezoluției democratice a problemei. (...) Ca răspuns la progresele pozitive unilaterale ale PKK (...), apare clar că armata pretinde că nu vede nimic (...). Armata trebuie cel puțin să reducă prezența sa în regiune și să pună capăt operațiunilor sale (...). Situația actuală a armatei (...) încurajează pe cei care doresc să continue războiul (...). Nu trebuie să se uite că masacrul a trei săteni la Hakkari și execuția (...) a șase refugiați care trecuseră granița, caracterul obișnuit al entravelor la HADEP precum și gărzile și detenții sunt consecința abordărilor care nu răspund păcii. Turcia, în 77 de ani de istorie a Republicii, are pentru prima dată șansa de a putea rezolva problema kurdă în cadrul unității statului, în națiunea comună. Armata care a jucat un rol eficace în întemeierea Republicii trebuie, pentru a nu lăsa această șansă să se piardă, să joace din nou un rol istoric și să deschidă calea păcii (...)"

"(...) expresia 'separatism politic' arată că fobia separatismului s-a înrădăcinat în genele guvernanților noștri. Desigur, trebuie ridicate interdicțiile și entravele care apasă limba kurdă; trebuie să existe emisiuni de televiziune în limba kurdă, ziare, educație (...). Putem vorbi despre aceasta doar atunci când în Turcia a avut loc o schimbare de gândire [s-a produs] cu instalarea culturii democratice (...) Libertatea pentru poporul din regiune de a trăi cu propria identitate, cu propria cultură, va întări legăturile cu națiunea, va întări Turcia."

"(...) Cauza principală a războiului, în ultimii cincisprezece ani, este interzicerea limbii care este fără echivalent în lume. În epoca partidului unic, interzicerea limbii ajunsese la un nivel atât de ridicat încât o amendă era impusă celor care vorbeau limba kurdă (...) Turcia trebuie să ia acum o decizie sănătoasă și înțeleaptă cu privire la [limba] kurdă. Considerând realitatea conform căreia libertatea limbii nu este dăunătoare și chiar aduce pacea socială și democrație, drepturile cele mai umane și naturale ale poporului kurdului care sunt drepturile identitare, lingvistice și culturale trebuie să fie recunoscute (...)."

"Ne pregătim să sărbătorim primul Newroz al anului 2000. În țara noastră în anii 90, s-a încercat reprimarea prin masacre a Newroz care se sărbătorește cu bucurie (...). În cursul acestor ani care s-au scurs, a fost (...) cu ocazia Newroz-ului tentative de rezolvare a problemei kurde prin violență, masacre. Atunci când, din toate timpurile, Newroz este expresia unității popoarelor, a frăției și a păcii. De aceea nu numai Kurzi ci și popoarele Asiei Centrale vor sărbători aceasta împreună, continuă să o celebreze (...). Vom sărbători Newroz-ul anului 2000 într-o atmosferă cu totul diferită decât de obicei. Vom sărbători aceasta anul în condiții unde speranțele de pace vor prospera din nou în Mesopotamia și Anatolia. De ce celebrarea libertății popoarelor din Orientul Mijlociu care este Newroz-ul nu ar fi începutul realității democratice a Orientului Mijlociu? De ce popoarele kurde și turce nu ar fi liderii acesteia? Diferența Newroz-ului acestui an este apropiere de procesul de pace. De aceea, are o importanță mai mare decât oricând. În declarația sa, PKK a spus că dorea ca Newroz-ul din 2000 să se transforme într-o adevărată celebrare a păcii, în conformitate cu noua linie a PKK (...). Se vede că aceasta este o abordare contrară provocării conform căreia 'Curzi vor provoca o răscoală la Newroz', ale (...) șovini care doresc să se întoarcă la zilele trecute dinamitând contextul pașnic care se creează în țară (...) Trebuie depășite politicile vechi prohibitive, negaționiste și opresive. În anii 90, voința statului oligarhic (...) de a rezolva problema kurdă prin violență, opresiune a [baiat] Newroz-ul în sânge (...). Acum, pacea este voia comună a tuturor. Că Newroz-ul anului 2000 (...) să se transforme în sărbătoare pentru pace (...) va fi cea mai bună modalitate de exprimare a voinței poporului. În același timp, este în conformitate cu procesul de luptă pentru democrație (...)"

II.

art. 147 din același regulament se citește după cum urmează:

"Scrisori pentru care transmiterea proprietarului lor este considerată deranjantă:

Scrisorile pentru care trimiterea la destinatar sau remiterea condamnatului sunt considerate deranjante sunt trimise cel mai târziu în 24 de ore la comisia disciplinară.

Comisia disciplinară decide să trimită sau să nu trimită destinatarilor corespondența aceasta ca atare sau după ce a tăiat pasajele considerate deranjante în mod a le face ilizibile, sau, în același mod, decide dacă trebuie transmise sau nu condamnatului.

Corespondența considerată a fi în întregime deranjantă este distrusă pe decizia comisiei disciplinare și proprietarii acesteia sunt informați."

I.

"1. Orice persoană are dreptul la respectarea (...) corespondenței sale.

A.

Existența unei ingerințe

B.

Justificarea acestei ingerințe

Or, este clar că aceste dispoziții reglementare se limitează doar la a indica, pe o cale foarte generală, dreptul condamnaților de a primi sau de a trimite corespondență și acordă directorilor penitenciarelor, pe decizie a comisiei disciplinare, puterea de a refuza expedierea, de a cenzura sau de a proceda la distrugerea oricărei corespondențe considerată "deranjantă" ("sakıncalı") (vezi §23 mai sus).

În plus, Curtea amintește că dacă "o jurisprudență constantă" publicată, deci accesibilă, și urmată de jurisdicțiile inferioare, este în măsură în anumite circumstanțe să completeze o dispoziție legislativă și să o clarifice până la punctul de a o face previzibilă (vezi în particular Müller și alții c. Elveția, hotărâre din 24 mai 1988, seria A nr. 133, § 29), aceasta nu pare a fi cazul în specie cu privire la reglementarea în cauză.

II.

"Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia, și dacă dreptul intern al Înaltei Părți contractante nu permite ștergerea decât imperfect a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții prejudiciate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă."

A.

Pagube

Totuși, pronunțând în echitate, considera că este cazul să acorde reclamantului 1.000 EUR pentru prejudiciul moral.

B.

Cheltuieli și costuri

C.

Dobânzi pentru moratoriu

că a fost o încălcare a articolului 8 din Convenție;

a) că Statul pârât trebuie să verseze reclamantului, în termen de trei luni de la data când hotărârea va deveni definitivă conform articolului 44 § 2 din Convenție, 1.000 EUR (o mie de euro) pentru prejudiciul moral și 1.000 EUR (o mie de euro) pentru cheltuieli și costuri, minus 701 EUR (șapte sute unu euro) versați cu titlu de asistență judiciară, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, a fi convertită în noi lire turce la cursul aplicabil la data plății;

b) că de la expirarea acestui termen și până la plată, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilitații de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale;

cererea de satisfacție echitabilă pentru restul.

Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 5 iunie 2007 în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 din Regulament.

Grefieră

Președintă

[1] Partidul Muncitorilor din Kurdistan, o organizație ilegală

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2008-09-30
0,97
AFFAIRE KOC ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KOÇ ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n o 38327/04) ARRÊT STRASBOURG 30 septembre 2008 DÉFINITIF 30/12/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Koç et autres c. Turquie, La Cour européenne des droi
CtEDO 2007-01-16
0,96
AFFAIRE VELI TOSUN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE VELİ TOSUN c. TURQUIE (Requête n o 62312/00) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2007 DÉFINITIF 16/04/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2005-09-20
0,96
AFFAIRE ALİ ABBAS ÖZTÜRK c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ALİ ABBAS ÖZTÜRK c. TURQUIE (Requête n o 52695/99) ARRÊT STRASBOURG 20 septembre 2005 DÉFINITIF 20/12/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subi
CtEDO 2009-09-22
0,96
AFFAIRE ALİ TAȘ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ALİ TAŞ c. TURQUIE (Requête n o 10250/02) ARRÊT STRASBOURG 22 septembre 2009 DÉFINITIF 22/12/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Ali Taş c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homm
CtEDO 2007-07-31
0,96
AFFAIRE AK c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE AK c. TURQUIE (Requête n o 27150/02) ARRÊT STRASBOURG 31 juillet 2007 DÉFINITIF 31/10/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
Sursă