Yashyn împotriva Poloniei

Publicat la 27 noiembrie 2023 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 17639/23 Dmytro YASHYN împotriva Poloniei depusă la 28 aprilie 2023 a comunicat la 6 noiembrie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cazul se referă la extrădarea în așteptare a reclamantului (un național ucrainean) din Polonia către Statele Unite ale Americii, în care el trebuie să fie judecat pentru mai multe conturi de fraudă, conspirație și furt de identitate agravat. La 27 februarie 2023, Curtea Regională Praga din Varșovia (cazul V Kop 97/22) a susținut că extrădarea reclamantului în Statele Unite ale Americii ar fi permisă legal. La 5 aprilie 2023, Curtea de Apel din Varșovia a susținut această decizie (cazul nr. II AKz 267/23). Curtea a remarcat, în special, că argumentul reclamantului că va avea riscul de a fi condamnat de facto Închiderea pe viață ireducabilă a fost o simplă speculație și faptul că nu există nicio circumstanță care să pună în îndoială starea sa de sănătate mentală.

La 13 iunie 2023 Ministrul de Justiție a autorizat extrădarea reclamantului către autoritățile Statelor Unite. Decizia ministrului conține un scurt pasaj care declară că „tulburarea adaptativă” a reclamantului ar putea fi tratată în Statele Unite Între timp, la 3 aprilie 2023, reclamantul a fost admis la un spital psihiatric din Pruszków, fără consimțământul său. Potrivit documentelor prezentate în sprijinul cererii, el a încercat să-și ia viața în mai multe ocazii și a fost diagnosticat cu psihoză. La 23 mai 2023, Curtea Regională din Varșovia Praga a ordonat ca reclamantul, după descărcarea de gestiune din spital, să fie plasat la Garda Psihiatrică a Centrului de Detenție Radom. Mai 2023 a fost externat din spitalul psihiatric și retras la Radom Detention Centre.

Datorită lipsei de spații disponibile, reclamantul nu a fost plasat la Psichiatric Ward până la 3 iulie 2023. De atunci, el a rămas acolo. La 28 iulie 2023, în urma solicitării reclamantului în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții, Curtea a arătat Guvernului contestat că nu ar trebui să fie eliminat din Polonia până la un anunț suplimentar. În temeiul articolului 3 din Convenție, reclamantul se plâng că extradarea sa ar reprezenta un risc grav pentru viața și sănătatea mentală din cauza problemelor sale psihice de sănătate, și anume psihoza, însoțită de riscul sinuciderii. El consideră, de asemenea, că, dacă ar fi reținut în Statele Unite ale Americii, el nu ar primi asistență medicală psihiatrică adecvată.

Reclamantul susține, în continuare, că, dacă este condamnat pentru toate cele treisprezece conturi de infracțiuni cu care a fost acuzat, el ar fi condamnat la o închisoare pe termen lung. El susține că condamnarea sa ar putea fi de aproximativ două sute de ani de închisoare, ceea ce de fapt constituie încarcerarea vieții fără posibilitatea de eliberare condiționată, în încălcarea articolului 3 din Convenție. Reclamantul plânge, de asemenea, că detenția sa în curs este incompatibilă cu sănătatea sa mentală, având în vedere absența unui tratament specific pentru problemele sale psihice; lipsa de căi de recurs interne și neexecutarea deciziilor instanțelor interne care ordonă plasarea sa într-un centru psihiatric de recomandare.

Având în vedere starea medicală a reclamantului, dacă ar fi extraditat Statelor Unite ale Americii, ar exista un risc real de încălcare a articolului 3 din Convenție din cauza condițiilor materiale de detenție, în special în ceea ce privește lipsa accesului la asistența medicală adecvată în centrele închisoare din Statele Unite (a se vedea J.K.

și alții c. Suedia [GC], nr. 59166/12, § 79, 23 august 2016, și, mutatis mutandis, Aswat v. Regatul Unit , nr. 17299/12 , § 50, 16 aprilie 2013)? Autoritățile naționale au efectuat o evaluare adecvată a cererii reclamanților cu privire la riscurile implicate în extrădarea sa (a se vedea Savran v. Danemarca [CG] , nr. 57467/15, §§ 130 și 133-136, 7 decembrie 2021, și Paposhvili v. Belgia [GC], nr. 41738/10, §§ 184-192, 13 Decembrie 2016)? Se face trimitere la (i) procesul-verbal al audierii în fața Curții de Apel din Varșovia, care s-a desfășurat la 5 aprilie 2023, în care s-a remarcat admisia reclamantului la un spital psihiatric, și la (ii) hotărârea ulterioară a Curții de Apel din aceeași zi, care a declarat că nu au existat circumstanțe care ar fi pus în îndoială starea sa de sănătate mentală.

(a) Extradarea reclamantului către Statele Unite ale Americii ar fi compatibilă cu art. 3 din Convenție? În special, există motive substanțiale de a crede că, dacă este extraditată, și în cazul condamnării sale, ar exista un risc real de a fi impusă unei condamnare pe viață fără eliberare condiționată reclamantului?

(b) Dacă da, ar exista, de la momentul condamnării, un mecanism de revizuire care să permită autorităților interne să ia în considerare (i) dacă orice modificare a deținutului în viață este atât de semnificativă, și astfel de progrese în direcția redresării au fost realizate în cursul condamnării, în ceea ce privește faptul că detenția continuă nu mai poate fi justificată pe motive penologice legitime, sau (ii) orice alt motiv de eliberare pe baza comportamentului deținutului în viață sau a altor circumstanțe personale relevante (a se vedea Sanchez-Sanchez v. Regatul Unit ([GC], nr. 22854/20, §§ 97, 3 noiembrie 2022)? Luând în considerare starea de sănătate mentală a reclamantului și tentativele sale multiple de sinucidere, a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție?

În special: (i) Având în vedere tulburarea psihiatrică a reclamantului și decizia emisă de Curtea Regională din Varșovia Praga din 23 mai 2023, care a ordonat plasarea la Wardul Psihiatric al Centrului de Detenție al Radomului, au fost detenția ulterioară a reclamantului în unitatea de populație generală compatibilă cu starea sa de sănătate (a se vedea Epure v. România , nr. 737331/17 , § 74, 11 mai 2021 și Bamouhammad v. Belgia , , nr. 47687/13, § 120 123, 17 noiembrie 2015)? (ii) Autoritățile interne au examinat în mod corespunzător starea de sănătate mentală a reclamantului și asigură o strategie terapeutică cuprinzătoare (a se vedea Roaman c. Belgia [GC], nr. 18052/11, §§ 146-47, 31 ianuarie 2019, și Strazimiri c. Albania , nr. 34602/16, §§ 103-12, 21 ianuarie 2020)?

Published on 27 November 2023

FIRST SECTION

Application no. 17639/23 Dmytro YASHYN against Poland lodged on 28 April 2023 communicated on 6 November 2023

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The case concerns the pending extradition of the applicant (a Ukrainian national) from Poland to the United States of America, where he is to stand trial for multiple counts of fraud, conspiracy and aggravated identity theft. On 27 February 2023 the Warsaw Praga Regional Court (case no. V Kop 97/22) held that the applicant’s extradition to the United States of America would be legally permissible. On 5 April 2023 the Warsaw Court of Appeal upheld that decision (case no. II AKz 267/23). The court noted, in particular, that the applicant’s argument that he would face the risk of being sentenced to a de facto irreducible life imprisonment was a mere speculation, and that there were no circumstances that would cast doubt on his state of mental health.

On 13 June 2023 the Minister of Justice authorised the applicant’s extradition to the authorities of the United States. The Minister’s decision contained a brief passage stating that the applicant’s “adaptive disorder” could be treated in the United States Meanwhile, on 3 April 2023, the applicant was admitted to a psychiatric hospital in Pruszków, without his consent. According to documents submitted in support of the application, he attempted to take his life on several occasions and was diagnosed with psychosis. On 23 May 2023 the Warsaw Praga Regional Court ordered that the applicant, after his discharge from hospital, be placed at the Psychiatric Ward of the Radom Detention Centre. On 25 May 2023 he was discharged from psychiatric hospital and remanded at the Radom Detention Centre.

Due to lack of available spaces, the applicant was not placed at the Psychiatric Ward until 3 July 2023. Since then, he has remained there. On 28 July 2023, following the applicant’s request under Rule 39 of the Rules of the Court, the Court indicated to the respondent Government that he should not be removed from Poland until further notice. Under Article 3 of the Convention, the applicant complains that his extradition would represent a serious risk to his life and mental health due to his psychiatric health issues, namely psychosis, accompanied by the risk of suicide. He also considers that, if detained in the United States of America, he would not receive adequate psychiatric medical assistance.

The applicant further alleges that, if convicted of all thirteen counts of offences with which he had been charged, he would be sentenced to a long ‑ term imprisonment. He alleges that his sentence might be around two hundred years’ imprisonment, which in fact amounts to life-imprisonment without the possibility of parole, in breach of Article 3 of the Convention. The applicant also complains that his ongoing detention is incompatible with his mental health, given the absence of specific treatment for his psychiatric issues; the lack of domestic remedies and the non-enforcement of domestic courts’ decisions ordering his placement at a psychiatric ward of a remand centre.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. In view of the applicant’s medical condition, if he were to be extradited to the United States of America, would there be a real risk of a breach of Article 3 of the Convention on account of the material conditions of detention, in particular regarding the lack of access to appropriate medical assistance in prison facilities in the United States (see J.K.

and Others v. Sweden [GC], no. 59166/12, § 79, 23 August 2016, and, mutatis mutandis , Aswat v. the United Kingdom , no. 17299/12, § 50, 16 April 2013)? 2. Did the national authorities make due assessment of the applicant’s claim about the risks involved in his extradition (see Savran v. Denmark [GC], no. 57467/15, §§ 130 and 133-136, 7 December 2021, and Paposhvili v. Belgium [GC], no. 41738/10, §§ 184-192, 13 December 2016)? Reference is made to (i) the minutes of the hearing before the Warsaw Court of Appeal held on 5 April 2023, in which it was noted the applicant’s admission to a psychiatric hospital, and to (ii) the Court of Appeal’s subsequent decision of the same day, which stated that there had been no circumstances that would cast doubt on his state of mental health.

3. (a) Would the applicant’s extradition to the United States of America be compatible with Article 3 of the Convention? In particular, are there substantial grounds for believing that, if extradited, and in the event of his conviction, there would be a real risk that a sentence of life imprisonment without parole would be imposed on the applicant?

(b) If so, would there exist, as from the moment of sentencing, a review mechanism in place allowing the domestic authorities to consider (i) whether any changes in the life prisoner are so significant, and such progress towards rehabilitation has been made in the course of the sentence, as to mean that continued detention can no longer be justified on legitimate penological grounds, or (ii) any other ground for release based on the life prisoner’s behaviour or other relevant personal circumstances (see Sanchez-Sanchez v. the United Kingdom ([GC], no. 22854/20, §§ 96 ‑ 97, 3 November 2022)? 4. Taking into account the applicant’s state of mental health and his multiple suicide attempts, has there been a breach of Article 3 of the Convention?

In particular: (i) Having regard to the applicant’s psychiatric disorder and the decision issued by the Warsaw Praga Regional Court of 23 May 2023 ordering his placement at the Psychiatric Ward of the Radom Detention Centre, was the applicant’s subsequent detention in the general population unit compatible with his state of health (see Epure v. Romania , no. 73731/17, § 74, 11 May 2021 and Bamouhammad v. Belgium , no. 47687/13, § 120 ‑ 123, 17 November 2015)? (ii) Did the domestic authorities adequately examine the applicant’s state of mental health and ensure a comprehensive therapeutic strategy (see Rooman v. Belgium [GC], no. 18052/11, §§ 146-47, 31 January 2019, and Strazimiri v. Albania , no. 34602/16, §§ 103-12, 21 January 2020)?