ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2025

ÎCCJ, Decizia nr. 27/2025

HOTĂRÂRE
03.02.2025
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 27/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:

Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 1040 din 22 februarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Sindicatul A în nume propriu și pentru B împotriva Încheierilor din 14 ianuarie 2022, 11 martie 2022 și a Sentinței civile nr. 55/2022 din 3 iunie 2022 a Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Contestația privind tergiversarea procesului

La 10 ianuarie 2025, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe contestația privind tergiversarea procesului, prin care petentul a arătat că decizia anterior menționată nu a fost redactată și nici comunicată părților.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 C. proc. civ..

Asupra excepției lipsei obiectului prezentei contestații la tergiversare, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 30 alin. (1) C. proc. civ. „Oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea în justiție a unei situații juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanței competente”, iar în temeiul art. 32 alin. (1) lit. c C. proc. civ., „Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia (...) formulează o pretenție.”

Prin urmare, una dintre condițiile necesare pentru exercitarea dreptului la acțiune este cea privind existența unei pretenții, care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei.

De asemenea, art. 522 alin. (1) C. proc. civ. prevede că ,,Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.” La alin. (2) al aceluiași art. sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, vizând, în esență, pasivitatea instanței de judecată, care nu utilizează mijloacele pe care le are la dispoziție pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare sau nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

Textele de lege anterior amintite reglementează contestația privind tergiversarea procesului ca pe un mijloc procedural specific destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.

Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori, astfel că, în ipoteza admiterii contestației, completul de judecată dispune măsurile necesare înlăturării situației care a provocat tergiversarea judecății.

În prezenta cauză, pe calea contestației la tergiversare, petentul a solicitat redactarea și comunicarea Deciziei nr. 1040 din 22 februarie 2024, ipoteză care se încadrează în dispozițiile art. 522 alin. (1) și alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. .

Înalta Curte reține însă că Decizia nr. 1040 din 22 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/32/2021 de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, a fost redactată și expediată în vederea comunicării către părți la 29 ianuarie 2025.

Astfel, întrucât obiectul demersului judiciar al petentului nu mai subzistă la data soluționării contestației de față, hotărârea fiind comunicată părților, Înalta Curte urmează să respingă contestația ca rămasă fără obiect.

Respinge, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului formulată de petentul Sindicatul A în nume propriu și pentru B în legătură cu dosarul nr. x/32/2021 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2025.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-10-13
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 126/2025
Ședința publică din data de 13 octombrie 2025 Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 2453 din 9 mai 2
ÎCCJ 2023-02-06
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 14/2023
Asupra cererii de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 2594 din 7 decembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respi
ÎCCJ 2024-10-14
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 200/2024
Ședința publică din data de 14 octombrie 2024 Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin Decizia nr. 2609 din 13 dece
ÎCCJ 2025-05-12
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 93/2025
Asupra cererii de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin decizia nr. 2189 din 26 noiembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2/2023 de Înalta Curte de Casație și
ÎCCJ 2025-03-05
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1229/2025
Camera de Consiliu Asupra contestației privind tergiversarea procesului; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 10 februarie 2025 a fost înregistrată contestația privind tergiversarea procesului, formulată de
Sursă