ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1975/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 774 din 26 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 8926/121/2032 a fost respinsă, ca nefondată contestația formulată de contestatorul C.P., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Galați. Împotriva sentinței civile a declarat recurs contestatorul C.P., iar prin Decizia nr. 27 din 16 ianuarie 2014 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a fost respins ca nefondat. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a hotărât următoarele; Contestatorul C.P. a învestit instanța de judecată cu o plângere îndreptată împotriva intimatei Casa Județeană de Pensii Galați vizând modalitatea de soluționare a cererii sale de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.

Prin cererea înregistrată sub nr. 40569 din 09 octombrie 2012, contestatorul a solicitat intimatei aprobarea condițiilor de vechime pentru pensie. Prin răspunsul administrativ nr. 40569/3117 din 22 octombrie 2012 emis ca urmare a solicitării contestatorului înregistrată sub nr. 40569 din 09 octombrie 2012, intimata Casa județeană de Pensii Galați a răspuns acestuia că nu sunt îndeplinite condițiile în vederea obținerii pensiei pentru Urnită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare întrucât nu este realizat stagiul complet, de cotizare de 35 de ani. Reținându-se aplicabilitatea dispozițiilor art. 52 și 53 din Legea nr. 263/2010, s-a constatat că recurentul-contestator, născut la data de 03 iunie 1957, are vârsta standard de pensionare la 65 ani, iar stagiul complet de cotizare de 35 ani.

În raport de dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care prevede reducerea vârstelor standard de pensionare dacă s-a realizat stagiul complet de cotizare, recurentul contestator, chiar dacă pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite de muncă, beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare potrivit tabelelor nr. 1 și 2 prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a din Legea nr. 263/2010, rămâne în discuție necesitatea îndeplinirii condițiilor realizării stagiului complet de cotizare de 35 ani. În ceea ce privește dispozițiile art. 167 1 din Legea nr. 19/2000 invocate de recurentul-contestator s-a constatat că acestea și-au încetat aplicabilitatea ca efect al abrogării legii în conformitate cu dispozițiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Decizia pronunțată în soluționarea recursului a fost atacată cu recurs de către contestator care s-a declarat nemulțumit de soluția pronunțată de instanța de recurs, întrucât nu i s-a redus vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare. La termenul de judecată din data de 19 iunie 2014, instanța, din oficiu, a invocat inadmisibilitatea căii de atac promovată de reclamant, în raport de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Carte constată inadmisibil recursul pentru următoarele considerente: Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga. Potrivit dispozițiilor art. 299 C. proc.

civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt irevocabile. Față de aceste dispoziții, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs. În speță, decizia atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, care este irevocabilă potrivit art. 377 alin. 2 pot. 4 C. proc. civ., astfel încât nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 299 C. proc.

civ. Această concluzie derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac, iar recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii. Întrucât hotărârea ce face obiectul recursului cu care Înalta Curte a fost învestită este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunțată de o instanță de recurs, recursul declarat împotriva ei este inadmisibil, urmând a fi respins în consecință, în baza art. 312 alin. (1) raportat la an.

299 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul C.P. împotriva Deciziei nr. 27 din 16 ianuarie 2014 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2014. Procesat de GGC - GV