ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3584/2024

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., prin Sindicatul Național "H." au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, anularea Ordinului nr. 22/05.01.2023, emis de Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, modificat și completat prin Ordinul nr. 29/09.01.2023.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 9 din 9 ianuarie 2024, a respins excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea acțiunii și excepția lipsei calității procesuale active a acestora și, totodată, a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., prin Sindicatul Național "H.", în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanți A., B., C., D., E., F. și G., prin Sindicatul Național "H." au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După prezentarea situației de fapt, în motivarea recursului se arată că instanța de fond a pronunțat o sentință netemeinică și nelegală, interpretând în mod greșit actul juridic dedus judecății. Astfel, recurenții-reclamanți arată că prin acțiunea formulată au precizat că recurentul-pârât, respectiv președintele ANPC a dispus imperativ ca, până la data de 13.01.2023, toate CRPC-urile subordonate să dispună ca fiecare comisar, să "pregătească documentele de control", în câte un biblioraft, fără ca această măsură să fie prevăzută de lege. Aceste bibliorafturi urmau să fie verificate în perioada 15.01.2023 - 20.01.2023 de echipele menționate în Ordin, prin deplasarea acestora la sediul comisariatelor, în vederea întocmirii rapoartelor ce urmau a fi discutate în cadrul întâlnirii organizate ulterior cu scopul de a întocmi fișele de evaluare a funcționarilor. Cu toate că instanța de fond a reținut, inițial, că verificările prevăzute de art. 2 din ordinul contestat nu fac parte din procedura evaluării profesionale a reclamanților, aceasta se contrazice ulterior, precizând că acestea premerg acestei evaluări, în sensul stabilirii unor repere unitare de evaluare a tuturor comisarilor din comisariatele regionale. Recurenții precizează că așa cum au arătat și la instanța de fond, aceste măsuri dispuse au caracter absolut nelegal și abuziv, întrucât rapoartele de evaluare se fac, în condițiile legii, de șefii ierarhici ai lucrătorilor, și nu de alte persoane, care nu le cunosc rezultatele și dificultățile, iar exercitarea de către autoritate a dreptului de apreciere, prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege și prin încălcarea drepturilor și libertăților funcționarilor publici de conducere și de execuție din cadrul CRPC-urilor îmbracă forma excesului de putere din partea pârâtului Președintele ANPC, emitent al ordinului contestat. Raportat la reținerea instanței de fond conform căreia ordinul contestat nu ar stabili că echipele nominalizate vor întocmi rapoarte de evaluare a comisarilor, ci numai că vor verifica activitatea acestora și vor întocmi rapoarte ce vor fi discutate în cadrul întâlnirii ce va fi organizată ulterior, cu scopul de a întocmi fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale, recurenții arată că persoanele nominalizate în ordinul contestat nu au nicio competență legală de a întocmi rapoarte sau de a efectua verificări în CRPC-uri, acestea fiind instituții cu personalitate juridică, nesubordonate unele altora. Astfel, sarcina dispusă echipelor în vederea analizării documentelor este nelegală, întrucât, potrivit prevederilor legale în vigoare, evaluarea performanțelor individuale ale funcționarilor publici se realizează, în cadru general, respectiv pe bază de competențe, în condițiile art. 485 din Codul administrativ și în condițiile stabilite prin Metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performanțelor individuale ale funcționarilor publici din Anexa nr. 6 din Codul Administrativ. Recurenții mai susțin că în Metodologie la art. 11 alin. (2) se prevede că evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarului public se consemnează în raportul de evaluare întocmit și semnat de către superiorul ierarhic nemijlocit al funcționarului public, raport care se contrasemnează și se aprobă de către persoanele prevăzute de metodologie. La realizarea evaluării prevăzute de lege, calitatea de evaluator este exercitată de funcționarul public de conducere pentru funcționarul public de execuție din subordine, respectiv funcționarul public de conducere ierarhic superior sau înaltul funcționar public, potrivit structurii organizatorice, pentru funcționarul public de conducere. Conducătorul Autorității, președintele ANPC, are calitatea de evaluator doar pentru funcționarii publici aflați în subordinea directă a acestuia și pentru funcționarii publici care au calitatea de conducători ai instituțiilor publice aflate în subordinea ANPC și pentru adjuncții acestora. Președintele ANPC putea delega, în condițiile legii, competența de realizare a evaluării prin act administrativ, doar unei persoane care ocupă funcția de conducere imediat inferioară acestuia și care coordona activitatea structurii funcționale respective, cu precizarea condițiilor și limitelor delegării și nu așa cum s-a dispus prin Ordinul contestat, în care s-a impus unor funcționari de execuție să participe la procesul de evaluare a unor... funcționari publici de conducere. Se mai precizează că într-o singură situație prevede legea ca evaluarea unui funcționar public să se facă de mai multe persoane simultan, și anume de membrii unei comisii pentru evaluare, în cazul secretarilor generali ai unităților administrativ-teritoriale, însă nu este cazul ANPC/CRPC, așa cum în mod eronat a apreciat pârâtul, neexistând nicio prevedere legală care să prevadă substituirea evaluatorului, clar definit de lege. Drept urmare, competența de evaluare a comisarilor desemnați, conform art. 3 din Ordinului ANPC nr. 22/05.01.2023, respectiv de a întocmi rapoarte în urma verificărilor, rapoarte ce vor fi discutate în cadrul întâlnirii ce va fi organizată ulterior cu scopul de a întocmi fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale, nu se încadrează în prevederile legale ale art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019, astfel că prin Ordinul contestat, nu s-a luat în considerare procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale, care se realizează în patru etape, care includ completarea raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale, interviul, contrasemnarea raportului de evaluare de către persoana competentă potrivit legii și, în fine, aprobarea raportului de evaluare de persoana prevăzută de lege. În opinia recurenților, măsurile au fost dispuse într-o perioadă în care toate CRPC-urile din țară se aflau în imposibilitatea de a se deplasa în teren pentru verificarea sesizărilor și pentru controale tematice, având cârdurile pentru combustibili auto blocate încă din decembrie 2022, pentru neplată, din motive imputabile pârâților, iar cu toate acestea s-a dispus efectuarea a peste 5300 km de deplasări, pentru activități în afara cadrului legal.

Apărările formulate în cauză Intimata Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că art. 1 din Ordinul A.N.P.C. nr. 22/05.01.2023 prevede: "Având în vedere evaluarea performanțelor profesionale individuale până la data de 13.01.2023 (ora 14:00) Comisariatele Regionale pentru Protecția Consumatorilor vor dispune ca fiecare comisar să pregătească documentele de control (într-un biblioraft) după următorul model: (…)" Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că această reglementare impune conducerii Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Vest să ordone fiecărui comisar - inclusiv reclamanților - să pregătească documentele indicate în text, stabilind o obligație în sarcina reclamanților, sens în care nu s-ar putea reține că singurii destinatari ai Ordinului A.N.P.C. nr. 22/05.01.2023 ar fi conducătorii Comisariatelor regionale, astfel cum susține autoritatea pârâtă. De asemenea, Înalta Curte constată că în ceea ce privește nemulțumirile legate de costurile executării Ordinului A.N.P.C. nr. 22/05.01.2023, instanța de fond a apreciat că recurenții-reclamanți nu se pot considera vătămați de aceste cheltuieli, întrucât nu sunt debitorii unei obligații de plată a unor astfel de sume și nici nu au competențe legale în domeniul auditului intern, pentru a se opune unor astfel de măsuri. Lipsa resurselor financiare pentru alte activități ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nu este, de asemenea, un motiv pentru a se reține vreo vătămare adusă drepturilor reclamanților, aceștia nefiind reprezentanții autorității pârâte și nici conducătorii acestei autorități, pentru a dispune cu privire la modul de alocare a banilor din bugetul acestei instituții. În ceea ce privește competența legală de evaluare, Înalta Curte reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că verificările prevăzute de art. 2 din ordin nu fac parte din procedura evaluării profesionale a recurenților-reclamanți, ci premerg acestei evaluări, în sensul stabilirii unor repere unitare de evaluare a tuturor comisarilor din comisariatele regionale în raport cu o serie de documente comune tuturor evaluărilor. Astfel fiind, temeinic și legal s-a constatat că Ordinul A.N.P.C. nr. 22/05.01.2023 nu stabilește că echipele nominalizate în acest ordin vor întocmi rapoarte de evaluare a comisarilor, ci numai că vor verifica activitatea acestora și vor întocmi rapoarte "ce vor fi discutate în cadrul întâlnirii ce va fi organizată ulterior cu scopul de a întocmi fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale". De asemenea, s-a avut în vedere faptul că art. 3 din ordin nu prevede că aceste echipe vor întocmi fișele sau rapoartele de evaluare ale personalului de execuție, ci că vor redacta rapoarte în scopul întocmirii acestor fișe de către personalul competent. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut că articolele 1 și 3 din Ordinul A.N.P.C. nr. 22/05.01.2023 nu contravin dispozițiilor legale invocate de recurenții-reclamanți, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor având competența de coordonare a activității instituțiilor din subordine, inclusiv cu privire la activitatea de evaluare a activității profesionale a angajaților acestor instituții, coordonare care nu se confundă cu evaluarea propriu-zisă, astfel cum este reglementată prin Anexa nr. 6 Cod administrativ. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.