ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2024
Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 3 din 16 septembrie 2024 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Militar Iași în baza dispozițiilor art. 50 din C. proc. pen., raportat la art. 39 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. și art. 488
2
alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost declinată competența de soluționare a contestației în favoarea Curții Militare de Apel București.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că sub dosar nr. x/2024 a fost înregistrată pe rolul instanței cererea având ca obiect contestație privind durata procesului penal formulată de petentul A. în dosarul penal nr. x/2024 înregistrat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași solicitând, în esență, urgentarea cercetărilor penale. Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că petentul a formulat plângere penală solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de terorism, prev. de art. 402 C. pen., trădare și complicitate la trădare, prev. de art. 398 C. pen., tentativă și complicitate la tentativă la infracțiunea de omor, prev. de art. 188 și 189 C. pen., împiedicarea de a fi ales, prev. de art. 285 C. pen., tulburarea liniștii și ordinii publice, prev. de art. 371 din C. pen., instigare publică la ură și discriminare, prev. de art. 368 și art. 369 C. pen., încercarea de a determina comiterea de infracțiuni, prev. de art. 370 C. pen., constituire de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., acces ilegal de transfer de date prev. de art. 360 - 364 C. pen., complicitate la deturnarea de fonduri, prev. de art. 307 C. pen., complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu și abuz în serviciu, prev. de art. 296 - 298 C. pen., subminarea și complicitate la subminarea economiei naționale, prev. de art. 165 C. pen., cercetarea abuzivă, rele tratamente și complicitate la tortură, prev. de art. 280, art. 281, art. 282 C. pen., complicitate la divulgarea secretului profesional, amenințare, șantaj și hărțuire, prev. de art. 206-207 și art. 208 C. pen., tentativă la încăierare, prev. de art. 198 C. pen., complicitate la lovire sau alte violențe, prev. de art. 193, complicitate la lovitură de stat prev. de art. 397 C. pen., sechestrarea personală și a familiei, prev. de art. 205, 209 și 210 C. pen., obligarea la muncă forțată, prev. de art. 212 C. pen.
S-a reținut că, potrivit art. 488
2
alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., competența de soluționare a contestației aparține, în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță.
S-a arătat că prin plângerea penală adresată Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări penale vizând, printre alte infracțiunile de trădare și complicitate la trădare prev. de art. 394 C. pen. și acțiuni împotriva ordinii constituționale prev. de art. 397 C. pen. și care ar fi fost comise de persoane care au calitatea de militari. .
S-a reținut potrivit art. 39 alin. (1) lit. a) C. pen., Curtea Militară de Apel judecă în primă instanță infracțiunile de trădare, prev. de art. 397 C. pen. și acțiuni împotriva ordinii constituționale prev. de art. 397 C. pen.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, judecătorul de drepturi și libertăți a declinat cauza în favoarea Curții Militare de Apel București apreciind că este instanța competentă material și după calitatea persoanei, să soluționeze cererea având ca obiect contestație durată proces penal, potrivit art. 39 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raport la art. 488
2
alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții Militare de Apel București la data de 23.09.2024 sub nr x/2024.
Prin încheierea nr. 4 din 24 octombrie 2024 pronunțată de Curtea Militară de Apel București s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții Militare de Apel București și în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 488
2
alin. (1) lit. a) C. proc. pen. și art. 39 C. proc. pen., s-a declinat competența soluționării cauzei având ca obiect contestație durată proces formulată de petentul A. în favoarea Tribunalului Militar Iași.
În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Militar Iași și Curtea Militară de Apel București și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență. În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că potrivit art. 488
2
alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., competența de soluționare a contestației aparține, în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță. Or, în cauza de față în lucrarea înregistrată sub nr. x/2024 la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași în legătură cu care petentul A. a formulat contestație privind durata procesului penal, nu reprezintă o cauză penală aflată în cursul urmăririi penale pentru că nu este începută urmărirea penală și nici nu este înregistrat ca dosar penal.
În acest context, s-a apreciat că nu este incidentă nicio dispoziție legală care să atragă competența de soluționare a contestației formulată de petentul A. în favoarea Curții Militare de Apel București.
Așadar, având în vedere că, în cauză, contestația formulată de petentul A. privește o lucrare înregistrată la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Militar Iași, cu atât mai mult cu cât în plângerile sale scrise, petentul face referire la o multitudine de infracțiuni (inclusiv cele de înaltă trădare prev. de art. 398 C. pen.) săvârșite atât de militari cât și de, civili (făcându-se referire și la procurorii din cadrul secției Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), care sunt de competența instanțelor civile și chiar a Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 40 alin. (1) C. proc. pen.).
S-a reținut că nu trebuie omis nici faptul că în declarația dată la data de 29.07.2024 numitul A. nu face referire la vreo infracțiune dintre cele prevăzute de art. 39 alin. (1) C. proc. pen. care sunt judecate în primă instanță de Curtea Militară de Apel.
Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Militar Iași, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.
Prioritar, Înalta Curte menționează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență îl reprezintă contestație privind durata procesului penal formulată de petentul A. în dosarul penal nr. x/2024 înregistrat pe rolul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, prin care a solicitat urgentarea cercetărilor penale.
Potrivit art. 488
2
alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., competența de soluționare a contestației aparține, în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță.
Sesizarea înregistrată sub nr. x/2024 la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, în legătură cu care petentul A. a formulat contestație privind durata procesului penal, nu reprezintă o cauză aflată în cursul procesului penal, întrucât în cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem, nefiind înregistrată ca dosar penal, ci ca o lucrare.
De asemenea, în declarația dată la data de 29.07.2024, petentul A. nu a descris nicio faptă și nu a făcut referire la nicio situație care ar putea atrage competența Curții Militare de Apel dintre cele prevăzute de art. 39 alin. (1) C. proc. pen. (judecate în primă instanță de Curtea Militară de Apel) instanță în măsură, în raport de circumstanțe, să se pronunțe asupra admisibilității demersului judiciar.
Având în vedere că, în cauză, contestația formulată de petentul A. în temeiul art. 488 din C. proc. pen., privește lucrarea nr. 179/VIII/1/2024 înregistrată la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, Înalta Curte constată că, instanța competente să soluționeze contestația privind durata procesului penal formulată de petentul A. este Tribunalul Militar Iași.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar Iași, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 noiembrie 2024.