ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 octombrie 2024

Deliberând asupra apelurilor de față, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 192 din 28 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată B.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată C.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată D.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat.

În temeiul art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (persoană vătămată E.).

În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv, dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

S-a constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente între ele, precum și cu infracțiunile pentru care inculpatei i s-a stabilit pedeapsa rezultantă de 11 luni închisoare cu aplicarea art. 83 din C. pen. prin sentința penală nr. 63/18 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128/A din 23.03.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În temeiul art. 89 alin. (1) din C. pen., s-a anulat amânarea aplicării pedepsei rezultante de 11 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatei A. prin sentința penală nr. 63/18.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, definitivă prin decizia penală nr. 128 A/23.03.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 luni sus-menționată în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor:

- pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

- pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) și (2) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. rap. la art. 89 alin. (1) teza finală din C. pen., s-au contopit cele patru pedepse aplicate prin prezenta sentință cu pedepsele de 9 luni și 6 luni închisoare sus-menționate, în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv de 17 luni închisoare, astfel că instanța a condamnat inculpata A. la pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 5 (cinci) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat, pe o durată de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și, respectiv dreptul de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 91 alin. (1) din C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani și 5 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, care se calculează conform art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., a obligat inculpata să respecte pe durata termenului de supraveghere următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații, documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probațiune Mehedinți.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulate de serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a impus ca pe durata termenului de supraveghere inculpata să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria municipiului Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinți ori la Primăria comunei Șimian, jud. Mehedinți, în condițiile instituite de art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra art. 96 din C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Pedeapsa accesorie se va executa în măsura revocării/anulării suspendării sub supraveghere.

S-a luat act că persoana vătămată D. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

S-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă E., sens în care a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 15.270 de RON, cu titlu de daune materiale.

S-a respins în rest acțiunea civilă formulată de partea civilă E..

S-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă B. și a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 19.800 de RON, cu titlu de daune materiale.

S-a respins în rest acțiunea civilă formulată de partea civilă B..

S-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. și a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 58.000 de RON, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 275 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata către stat a sumei de 1300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 595,50 de RON, reprezentând cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.

În temeiul art. 276 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata către partea civilă B. a sumei de 4.050 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu apărător ales).

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2020 din 16.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, înregistrat sub nr. x/2023, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei A. pentru săvârșirea a patru infracțiuni de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-au reținut, în esență, sub aspectul stării de fapt și al încadrării juridice a faptelor inculpatei A., săvârșite în calitate de avocat în Baroul Mehedinți:

- de a induce și menține în eroare, în perioada 15.12.2015 - 14.12.2018, persoana vătămată B., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia în cadrul dosarelor civile nr. x/2015 și y/2015, ambele ale Tribunalului Mehedinți, în scopul obținerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de onorariu, onorariu de succes, taxe și onorarii de expertiză necesare soluționării acestor procese și prin care i-a creat o pagubă de 19.800 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce și menține în eroare, în perioada decembrie 2020- martie 2021, persoana vătămată C., cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acesteia și a copiilor săi, F., G. și H., în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orșova, în scopul obținerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de taxe de timbru, sultă și onorarii de expertiză, susținând în mod nereal că acestea sunt necesare soluționării procesului și prin care a creat o pagubă în cuantum de 58.000 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce și menține în eroare, în perioada iulie- octombrie 2021, persoana vătămată D., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia o acțiune civilă având ca obiect deschiderea succesiunii și partaj succesoral, pentru susținerea căreia a pretins și primit de la aceasta suma totala de 6.260 de RON cu titlu de onorariu de avocat, taxă de timbru și onorariu de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers judiciar în acest sens, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

- de a induce și menține în eroare, în perioada martie 2020 - iunie 2021, persoana vătămată E., pretinzând în mod nereal că a introdus în numele acesteia trei acțiuni civile având ca obiect deschiderea succesiunii și partaj succesoral, radierea unor datorii înregistrate la asociația de proprietari și obținerea de despăgubiri, pentru susținerea cărora a pretins și primit de la aceasta suma totală de 15.270 RON cu titlu de onorarii, taxe și onorarii de expertiză, fără ca în realitate să efectueze vreun demers în scopurile pentru care a fost angajată, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen.

S-a reținut că situația de fapt, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare, a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile persoanelor vătămate, declarațiile martorilor, înscrisurile depuse de persoanele vătămate, capturile mesajelor transmise de inculpată persoanelor vătămate prin intermediul aplicațiilor I. și J., înscrisurile ridicate de la inculpată și procesele-verbale întocmite cu aceste ocazii, adresele de comunicare de informații transmise de Judecătoriile Strehaia, Vânju Mare și Drobeta Turnu Severin și rezultatele verificărilor pe portalul instanțelor de judecată, copiile înscrisurilor existente la dosarele nr. x/2015 și y/2015 ale Tribunalului Mehedinți, dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orșova, alte înscrisuri.

Prin încheierea din camera de consiliu din 13 aprilie 2023, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2020 din 16.02.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și s-a dispus începerea judecății.

În cursul judecății, instanța, deliberând asupra aplicabilității dispozițiilor art. 375 din C. proc. pen., având în vedere poziția procesuală a inculpatei, exprimată în conformitate cu prevederile alin. (1) ale aceluiași articol, a constatat că inculpata a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, a recunoscut personal faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu, iar infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu sunt pedepsite cu detențiunea pe viață.

Totodată, instanța a apreciat că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale este suficient pentru justa soluționare a cauzei. Pentru aceste considerente, a fost admisă cererea formulată de inculpată în temeiul art. 375 din C. proc. pen., drept pentru care judecarea cauzei s-a desfășurat potrivit acestor prevederi.

Din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Referitor la persoana vătămată B..

Deși nu a încheiat cu persoana vătămată un contract de asistență juridică scris în care să prevadă drepturile și obligațiile asumate de fiecare dintre părți, inculpata a formulat, la data de 15.10.2015, o acțiune în numele persoanei vătămate B., având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu CJP Mehedinți

Acțiunea formulată a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Mehedinți sub nr. x/2015 și a fost anulată prin încheierea din 09.11.2015 pentru neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 194 C. proc. civ., Tribunalul Mehedinți reținând, printre altele că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant a avocatului care a semnat acțiunea, iar lipsurile constatate nu au fost completate .

Ulterior, la data de 21.12.2015, inculpata A. a depus la Tribunalul Mehedinți o nouă cerere de chemare în judecată formulată în numele persoanei vătămate B., având același obiect (recalculare pensie), înregistrată sub nr. de dosar x/2015, la care a atașat împuternicirea avocațială fără număr, din data de 21.12.2015, emisă în baza contractului de asistență juridică nr. x din aceeași dată.

Prin sentința civilă nr. 33 din 23 martie 2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2015, a fost admisă, în parte, acțiunea reclamantului, însă a fost respinsă, ca nedovedită, cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată. Sentința pronunțată de Tribunalul Mehedinți a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 1653/27 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, prin care a fost respins apelul CJP Mehedinți și al CNP - Comisia Centrală de Contestații, apelantele fiind obligate la plata către intimat a cheltuielilor de judecată în cuantum de 700 RON, în baza chitanței nr. x din 29.05.2017, care atestă încasarea acestei sume cu titlu de onorariu, de către inculpata A. .

În apel, persoana vătămată B. a fost reprezentată de inculpata A., conform împuternicirii avocațiale seria x nr. x din 11.05.2017, emisă în baza contractului de asistență juridică nr. x din 11.05.2017 (f x din dosarul de urmărire penală). Inculpata A. a reprezentat-o pe persoana vătămată B., în ambele faze procesuale, pe baza unor împuterniciri avocațiale emise în temeiul unor pretinse contracte de asistență juridică scrise, înscrisuri ce nu au existat în realitate, astfel după cum a recunoscut inculpata încă din cursul urmăririi penale.

Persoana vătămată a precizat că după ce a convenit cu inculpata să-l reprezinte în litigiul civil, aceasta i-a comunicat verbal că urmează să deschidă în numele persoanei vătămate două dosare civile, fără însă a-i da detalii sau a-i prezenta documente, și i-a solicitat diverse sume de bani sub pretextul că a efectuat deplasări la instanță, că trebuie să plătească taxe și expertiza dispusă în cauză.

De asemenea, s-a reținut că persoana vătămată nu a putut individualiza fiecare sumă înmânată avocatului, precizând că, la prima întâlnire cu inculpata i-a remis suma de aproximativ 500 RON, cu titlu de onorariu, pentru care inculpata a întocmit o chitanță, însă nu i-a eliberat un exemplar al acesteia. Persoana vătămată B. a estimat că suma totală pretinsă de avocat pentru susținerea intereselor sale în dosarul x/2015 a fost de 1500 RON, sumă care a inclus onorariul acestuia si contravaloarea taxelor și deplasărilor efectuate pentru susținerea cauzei.

După soluționarea dosarului nr. x/2015, profitând de împrejurarea că persoana vătămată și-a exprimat nemulțumirea cu privire la modul în care i-a fost recalculată pensia, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că va continua judecata cu CJP Mehedinți în dosarul nr. x/2015, în care însă cererea de chemare în judecată fusese anulată încă de la finalul anului 2015.

Sub acest pretext, s-a mai arătat că inculpata a pretins și a primit de la persoana vătămată B. suma de 960 RON, pentru care i-a eliberat chitanța nr. x/06.09.2017, apoi alte diverse sume de bani, pe care persoana vătămată nu le-a putut individualiza, ce ar fi reprezentat taxe și onorarii pentru expertize ce urmau să fie efectuate în respectiva cauză.

Totodată, s-a mai reținut că persoana vătămată a precizat că în perioada 2015-2018 i-a înmânat inculpatei A. suma totală de 36.000 RON, pe care acesta nu i-a justificat-o în vreun fel, cu excepția celor două chitanțe sus-menționate. În tot acest timp, inculpata i-a comunicat persoanei vătămate că a câștigat procesul și că urmează să încaseze de la CJP Mehedinți, între altele, suma de 103.284 RON, cu titlu de penalități, din care jumătate ar trebui să îi revină, pentru serviciile prestate.

Instanța a constatat că persoana vătămată a pus la dispoziția organelor de urmărire penală un înscris (adresa nr. x/14.12.2018 a S.C. K. S.R.L., f. x d.u.p.), despre care a arătat că, pe verso, cuprinde mențiuni manuscrise ale unor sume comunicate de inculpata A. ca urmând să fie încasate de persoana vătămată în urma procesului și modul de împărțire a acestora, în raport de sumele deja încasate de avocat.

Despre acest înscris, persoana vătămată a arătat că, în anul 2018, nu mai reține data exactă, inculpata a venit la locuința sa și i-a comunicat că, în urma pronunțării sentinței civile nr. 33 din 23 martie 2017, persoana vătămată ar urma să încaseze de la CJP Mehedinți suma de 749.250 RON, cu titlu de restanțe, în urma recalculării pensiei și suma de 103.284 RON, cu titlu de dobânzi și penalități. Persoana vătămată a notat respectivele sume pe verso-ul unei facturi de salubritate, deoarece avocata nu i-a prezentat documentele din care rezultau acestea, însă i-a precizat că din suma de 103.284 RON pe care urma să o primească cu titlu de penalități, jumătate i se cuvine inculpatei, pentru că a câștigat procesul.

Sub acest aspect, instanța a reținut că persoana vătămată a consimțit să îi achite inculpatei suma respectivă, după ce o va încasa de la Casa Județeană de Pensii, iar ca urmare inculpata a înscris pe aceeași foaie o calculație, prin care a împărțit la doi suma de 103.284 RON, iar la rezultatul de 51.642 RON a mai adăugat o sumă de 1000 RON care ar fi reprezentat o taxă pe care ar fi achitat-o pentru persoana vătămată și pentru care nu i-a prezentat însă niciun document justificativ. Din totalul de 52.642 de RON, avocatul a scăzut sumele de 15.000 de RON, pe care persoana vătămată i-a achitat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea inculpatei, justificată de existența unor urgențe personale, dar și sumele de 1.800, 2.000 și 1.000 de RON. În urma acestor calcule, efectuate de avocat, cei doi au stabilit că persoana vătămată îi mai datorează inculpatei diferența de 32.842 RON.

În continuare, instanța a arătat că persoana vătămată ulterior momentului descris anterior, având suspiciuni cu privire la demersurile juridice întreprinse de avocat, i-a solicitat explicații inculpatei, precum și predarea celor două hotărâri judecătorești despre care îi comunicase că le-a obținut în favoarea sa și a raportului de expertiză efectuat în cauză.

Astfel, s-a constatat că inculpata a invocat diverse pretexte pentru a amâna o întâlnire cu persoana vătămată, motiv pentru care, în cursul anului 2019, persoana vătămată B. a apelat-o și i-a solicitat să îi achite sumele pretinse pentru susținerea celor două procese. A arătat că, în cursul unei convorbiri telefonice pe care a și înregistrat-o, purtate cu avocatul A. în anul 2019, a estimat că i-a achitat acestuia suma totală de 36.000 RON, sumă recunoscută de inculpată și pe care aceasta s-a angajat verbal să i-o restituie, fără a da curs ulterior solicitării persoanei vătămate (a se vedea declarațiile persoanei vătămate, coroborate cu procesul-verbal de transcriere a convorbirilor înregistrate de aceasta (f 30-31, 79- 81,86 și 91-94 vol. I d.u.p.).

Instanța a mai reținut că persoana vătămată a arătat că se consideră înșelată de avocata A., care l-a indus-o în eroare cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele său, susținând în mod nereal că îl reprezintă în două dosare civile având ca obiect recalcularea pensiei sale, cu unicul scop de a obține de la aceasta sume mari de bani, pentru care nu i-a eliberat chitanțe și nu i-a comunicat în mod clar destinația acestora. Persoana vătămată a precizat că vârsta înaintată și lipsa cunoștințelor juridice l-au determinat să aibă încredere în inculpată și în situația de fapt prezentată de aceasta. (..avocata a profitat de vârsta mea înaintată și de faptul că nu am cunoștințe juridice, astfel că am avut încredere că situația de fapt prezentată de aceasta este corespunzătoare adevărului..)

De asemenea, s-a constatat că persoana vătămată B. a pus la dispoziția organelor de urmărire penală dispozitivul cu ajutorul căruia a înregistrat două convorbiri purtate cu inculpata (reportofon), acestea fiind conservate pe suport digital și totodată redate în formă scrisă .

În cuprinsul uneia dintre aceste convorbiri, la care instanța a făcut trimitere, s-a arătat că inculpata s-a angajat să îi restituie persoanei vătămate suma solicitată (îmi spuneți câți bani trebuie să vă dau înapoi..), acceptând susținerea acestuia că i-a înmânat menționată de persoana vătămată. ‘’ (. . . . . . . . . .treizeci și șase de mii..eu vă dau banii înapoi!).

Instanța de fond a mai reținut că în cursul urmăririi penale, s-a solicitat Cabinetului individual de avocat A. să predea contractele încheiate cu clientul B., chitanțele de plată a onorariilor încasate de la acesta în executarea respectivelor contracte, registrele întocmite de cabinetul de avocatură în care au fost înregistrate respectivele contracte și înscrisurile care atestă prestarea serviciilor juridice contractate cu persoana vătămată

Prima instanță a constatat că inculpata a predat organelor de urmărire penală două carnete chitanțier și două carnete cu împuterniciri avocațiale, însoțite de un înscris intitulat "adresă" (f x d.u.p.), în cuprinsul căruia s-au menționat următoarele:

- chitanța nr. x/29.05.2017, eliberată persoanei vătămate (pentru suma de 700 RON.) a fost depusă în original la dosarul nr. x/2015, în faza de apel la Curtea de Apel Craiova, pe baza acestuia fiind obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată către B., în baza deciziei nr. 1673/27.06.2017;

- împuternicirile avocațiale eliberate pentru clientul B. au fost depuse în dosarul nr. x/2015, la fond și apel;

- nu au fost deținute contracte de asistență juridică, întrucât la fond delegația avocațială a fost făcută telefonic (deși persoana vătămată a susținut că s-a întâlnit în mod repetat cu avocatul, iar încheierile existente în dosarul nr. x/2015 atestă că B. a fost prezent cel puțin la unele dintre termenele de judecată și a fost asistat de inculpată, prin urmare părțile aveau posibilitatea încheierii în formă scrisă a contractelor de asistență juridică, conform art. 28 alin. (1) din Legea 51/1995, art. 121 alin. (4) din Statutul profesiei de avocat); de altfel, inculpata nu a explicat înscrierea în cuprinsul împuternicirilor avocațiale la care face referire, a unor numere de contracte de asistență juridică (121 din 21.12.205 și respectiv 200 din 11.05.2017), în condițiile în care, potrivit propriilor susțineri, nu a încheiat contracte de asistență juridică în formă scrisă cu persoana vătămată;

- inculpata a susținut că cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în dosarul nr. x/2015 a fost respinsă ca nedovedită de către instanța de fond întrucât nicio sumă nu i-ar fi fost plătită de clientul său, arătând că l-ar fi asistat pro bono pe B. în fața Tribunalului Mehedinți; această susținere este contrazisă însă de persoana vătămată, care a arătat că i-a plătit avocatului încă de la prima întâlnire, în cursul anului 2015, o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a putut preciza și pentru care acesta a întocmit o chitanță pe care însă nu i-a eliberat-o, susținând că o va depune la instanța de judecată, pentru a solicita obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată; de asemenea, din cuprinsul încheierii din 16 martie 2017, emisă de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2015 se reține că inculpata A. a pus la termenul respectiv concluzii de admitere a acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată, făcând mențiunea că dovada achitării onorariului de avocat a fost depusă la dosarul cauzei, ceea ce confirmă, contrar susținerilor inculpatei, că reclamantul B. i-a achitat avocatului sume de bani cu titlu de onorariu pentru susținerea acestui proces, pentru care aceasta nu a emis însă documente doveditoare.

Cu privire la dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinți, instanța a reținut că inculpata a susținut că nu l-a reprezentat pe B. în această cauză, cererea de chemare în judecată fiind anulată în faza prealabilă; susținerea inculpatei este infirmată însă de înscrisurile existente la dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinți, din care rezultă că cererea de chemare în judecată, formulată în numele reclamantului B. este semnată și ștampilată de avocatul A., fiind indicat ca domiciliu procesual ales acest cabinet de avocatură; cererea respectivă a fost anulată prin încheierea din 09.11.2015, reținându-se că adresa din 15.10.2015, prin care i-au fost comunicate părții reclamante obligațiile privind completarea cererii, a fost comunicată la domiciliul procesual ales - Cabinetul de avocatură A., iar cererea nu a fost completată în termen.

Pe de altă parte, s-a arătat că inculpata nu a oferit nicio explicație pentru încasarea de la persoana vătămată a sumei de 960 RON, potrivit chitanței nr. x din 06.09.2017, cu titlu de "onorariu av.", fără alte detalii, în condițiile în care la data respectivă ambele dosare nr. x/2015 și nr. y/2015, fuseseră definitiv soluționate.

De asemenea, s-a precizat că inculpata nu a oferit nicio explicație, nici cu privire la sumele înscrise pe verso-ul adresei nr. x/14.12.2018, care, potrivit explicațiilor persoanei vătămate reprezintă modul de împărțire a sumelor care i s-ar fi cuvenit inculpatei în urma hotărârii judecătorești și stabilirea restului de plată, după scăderea sumelor de 15.000, 1.800, 2.000 și 1.000 RON ce i-au fost achitate avocatului și nici cu privire la componența sumele de bani acceptate de inculpată spre restituire, în cuprinsul convorbirii purtate cu persoana vătămată (..îmi spuneți câți bani trebuie să vă dau înapoi și vă dau toți banii înapoi -f.79 vol. I d.u.p.)

Prima instanță a considerat că această conduită a inculpatei trebuie coroborată și cu împrejurarea că persoana vătămată era în vârstă de 80 ani la data inițierii demersului judiciar, a purtat singur discuțiile cu inculpata, creând astfel premisele inducerii și menținerii în eroare a persoanei vătămate cu privire la obiectul contractului, obligațiile ce le incumbau părților, onorariu și la sumele pretinse și încasate de inculpată, sub diverse pretexte.

Instanța a subliniat că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă. Astfel, contractul de asistență juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional și reprezentantul acesteia;

b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum și mandatarul clientului, dacă este cazul;

c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitățile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare și conservare a patrimoniului clientului;

d) onorariul;

e) atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

f) modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

g) semnăturile părților.

Față de cele expuse anterior, instanța a apreciat că, inculpata A. prin modalitatea concretă în care a înțeles să își exercite activitatea profesională (în absența unor contracte de asistență juridică pe baza cărora să se poată stabili întinderea obligațiilor asumate de fiecare dintre părți, sumele solicitate cu titlu de onorariu și cheltuieli efectuate în interesul procesului, datele la care ar fi urmat să se efectueze plățile, pretinderea unui eventual onorariu de succes), a urmărit inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate B. în legătură cu demersurile întreprinse pentru susținerea intereselor acestuia și cu sumele percepute în acest scop, profitând totodată de vârsta înaintată a persoanei vătămate și de lipsa cunoștințelor sale juridice, care au determinat persoana vătămată să acorde încredere deplină aspectelor expuse de avocat și pretențiilor pecuniare ale inculpatei.

Această concluzie a fost susținută și de împrejurarea că, deși în urma discuțiilor purtate cu inculpata, persoana vătămată a avut reprezentarea că în cauza civilă susținută împotriva Casei de Pensii s-a dispus efectuarea unei expertize și a cărei contravaloare ar fi fost achitată de reclamant (..a continuat să îmi ceară diverse sume de bani.. că trebuie să plătească taxe și expertiza..conform declarației persoanei vătămate f.91-94 vol. I d.u.p.), acest mijloc de probă nu a fost administrat în realitate în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinți, hotărârile instanțelor fiind pronunțate doar pe baza probei cu înscrisuri.

Mai mult, după cum a rezultat din declarația persoanei vătămate, coroborată cu chitanța nr. x din 06.09.2017, eliberată de Cabinetul de avocat A., dar și din scrierea de mână depusă pe verso-ul adresei nr. x/14.12.2018, inculpata a continuat să îi pretindă lui B. diverse sume de bani, sub diverse pretexte (continuarea procesului în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinți, onorariul de succes ca urmare a soluționării favorabile a dosarului nr. x/2015), fără ca în realitate inculpata să mai fi efectuat alte demersuri în interesul persoanei vătămate.

S-a apreciat că deși persoana vătămată a depus la dosar un formular de cerere adresată CEDO, datat 29.08.2018 și expediat la 11.09.2018, întocmit de inculpată în numele persoanei vătămate B., nu s-a putut reține că sumele pretinse și încasate de avocat anterior acestui moment au fost destinate și plății acestor servicii, mai ales că inculpata A. nu a putut face dovada încheierii unui contract de asistență juridică sau încasării unui onorariu în acest scop.

Pe de altă parte, s-a reținut că cererea formulată în numele persoanei vătămate a fost respinsă de grefa CEDO la data de 26.09.2018, pentru neîndeplinirea unor condiții elementare de formă, ceea ce denotă că acest demers al inculpatei a fost destinat tot menținerii în eroare a persoanei vătămate în legătură cu justificarea pretențiilor financiare ale inculpatei.

Astfel, s-a considerat că starea de fapt prezentată nu a permis stabilirea exactă a sumelor percepute de inculpată de la B., având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptei imputate și încrederea totală acordată inculpatului de către persoana vătămată, precum și perioada îndelungată în care s-a desfășurat activitatea infracțională, context în care s-a apreciat ca fiind dificilă stabilirea cu precizie a prejudiciului creat persoanei vătămate.

Cu toate acestea, instanța s-a raportat la conținutul calculelor înscrise chiar de inculpată pe adresa nr. x/14.12.2018, prin care a scăzut din suma totală pretinsă (de 51.642 RON), sumele de 15.000, 1800, 2000 și 1000 RON, în dreptul diferenței rezultate făcând mențiunea "rest de plată" .

Prin urmare, prima instanță a reținut că valoarea probatorie a acestui înscris a fost recunoscută și de persoana vătămată B., aceasta arătând în declarația dată,,… avocata a scris pe aceeași foaie de hârtie o calculație... din suma rezultată, avocat a scăzut suma de 15.000 RON pe care eu i-am dat-o la data respectivă, în avans, la solicitarea acesteia, sub pretextul că are nevoie urgentă, pentru rezolvarea unor probleme personale, dar și sumele de 1800, 2000 și 1000 de RON...a rămas ca în urma acestui calcul să îi mai achit avocatei restul de 32.842 de RON " (f x d.u.p.).

De asemenea, s-a arătat că într-o conversație purtată cu inculpata, persoana vătămată se referă la suma de 36.000 de RON, însă această sumă a fost doar estimată de persoana vătămată (.. nu mai rețin exact ce sume de bani i-am înmânat avocatei.)

Ca atare, instanța a împărtășit opinia Parchetului că aceste sume (15.000, 1800, 2000 și 1000 de RON, care totalizează 19.800 de RON) reprezintă valoarea totală dovedită a plăților efectuate de persoana vătămată B. către inculpata A. și deci valoarea pagubei create de inculpată persoanei vătămate, prin inducerea și menținerea în eroare a acestuia, în perioada 2015-2018, în legătură cu demersurile efectuate în numele persoanei vătămate în litigiul cu Casa Județeană de Pensii Mehedinți.

În ceea ce privește perioada săvârșirii faptelor, în raport de materialul probator administrat, s-a reținut că aceasta cuprinde intervalul 15.12.2015 (data redactării cererii de chemare în judecată în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Mehedinți) - 14.12.2018 (data adresei nr. x emisă de S.C. K. S.R.L., înscris folosit pentru efectuarea calculelor de către inculpată).

În consecință, instanța a apreciat că inculpata A., în calitate de avocat în Baroul Mehedinți, a indus și a menținut în eroare, în perioada 15.12.2015 - 14.12.2018, persoana vătămată B. cu privire la demersurile judiciare efectuate în numele acestuia în cadrul dosarelor civile nr. x/2015 și y/2015, ambele ale Tribunalului Mehedinți, în scopul obținerii pe nedrept a unor sume de bani cu titlu de onorariu, onorariu de succes, taxe și onorarii de expertiză necesare soluționării acestor procese și prin care i-a creat persoanei vătămate o pagubă de 19.800 de RON.

Persoana vătămată C..

Astfel cum a reieșit din declarația persoanei vătămate C., în cursul lunii noiembrie 2020, persoana vătămată a contactat-o pe inculpata A., avocat în Baroul Mehedinți, solicitându-i să o reprezinte pe ea și pe copiii săi, F. G. și H., în dosarul civil x/2020 al Judecătoriei Orșova, având ca obiect partaj judiciar, ieșire din indiviziune, pretenții, în care aceștia aveau calitatea de pârâți, în contradictoriu cu numitul L..

Instanța a reținut că inculpata a fost de acord să reprezinte interesele pârâților în acest dosar, iar la datele de 24.11.2020 și 27.11.2020 a primit de la persoana vătămată C. sumele de 4.000 RON și respectiv 2.000 RON, în numerar, cu titlu de onorariu avocat în dosarul sus-menționat, pentru care a eliberat chitanțele nr. 271 și 273 .

Astfel, prima instanță a constatat că inculpata nu a încheiat însă cu clienții săi un contract de asistență juridică, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, ci doar a depus la dosarul Judecătoriei Orșova împuternicirea avocațială fără număr, datată 19.01.2021, pretins a fi fost emisă în baza contractului de asistență juridică nr. x din aceeași dată, care nu corespunde însă exemplarului de împuternicire ridicat de la inculpată prin procesul-verbal din 14.12,2021 .

Din actele dosarului Judecătoriei Orșova, a reieșit că inculpata A. a asistat și reprezentat părțile la termenele de judecată din 19.01.2021, 16.02.2021 și 06.04.2021, la care au fost încuviințate doar cereri de amânare, fără a se discuta aspecte legate de probatoriu .

Cu toate acestea, instanța a reținut că inculpata a purtat corespondență prin intermediul aplicației I. cu C., solicitându-i diverse sume de bani, sub pretextul că este necesară plata unor diferențe de taxe de timbru (deși părțile pe care le reprezenta aveau în procesul civil calitatea de pârâți, iar la dosar nu există dovada depunerii vreunei cereri reconvenționale), dar și onorarii de expertiză sau sulte pretins a fi fost solicitate de reclamanți.

Potrivit declarației persoanei vătămate C., s-a arătat că, la cererea inculpatei i-a remis acesteia în mai multe tranșe, în perioada decembrie 2020- martie 2021, suma totală de 30.000 de RON, care i-a fost pretinsă cu titlu de taxe de timbru pentru ambele imobile supuse partajului, sultă către reclamanți, în cazul în care s-ar ajunge la o înțelegere cu aceștia, dar și onorariul expertului-parte, care ar fi urmat să participe la efectuarea expertizei de evaluare a imobilelor.

Prin urmare, s-a reținut că pentru aceste sume, inculpata A. nu a eliberat vreun înscris justificativ, cu excepția celor două chitanțe sus-menționate. În plus față de sumele deja achitate, în luna martie 2021, inculpata i-a solicitat persoanei vătămate suma de 10.000 de euro, sub pretextul că aceasta este destinată încheierii unei tranzacții cu reclamantul din cauza civilă, dar și pentru a demonstra instanței de judecată că pârâții sunt dispuși să îi achite acestuia suma respectivă, în cazul în care imobilul le va fi atribuit în natură. În acest scop, inculpata i-a indicat persoanei vătămate contul bancar al martorei M., cunoștință comună a ambelor.

În ceea ce privește starea de fapt, instanța de fond a reținut că pentru a îndeplini solicitările avocatului, persoana vătămată i-a contactat pe copiii săi (de asemenea pârâți în dosarul Judecătoriei Orșova) F., G. și H. (ce lucrau în Regatul Unit al Marii Britanii) și le-a solicitat acestora să îi transmită suma necesară.

În acest context, la data de 23.03.2021, persoana vătămată F. a virat în contul bancar al martorei M. suma totală de 28.138,23 de RON (contravaloarea a 5000 GBP). Din această sumă, valoarea de 28.000 de RON a fost retrasă în numerar în tranșe de către martoră și de fiul acesteia, N., și a fost înmânată avocatei, în aceeași zi.

S-a arătat că ultimul termen de judecată la care a participat avocata A. în cauza respectivă a fost la 06.04.2021, când a solicitat amânarea, în vederea încheierii tranzacției.

De asemenea, instanța de fond a reținut că, la scurt timp, constatând că în actele dosarului civil, disponibile în aplicația Infodosar a instanței, nu se regăsesc informații despre sumele pretins a fi fost utilizate în scopul soluționării cauzei și nici despre probatoriile la care a făcut referire avocatul în discuțiile cu persoana vătămată, F. a contactat-o pe inculpata A. pentru a-i solicita explicații. Mai mult, s-a reținut că după ce s-a eschivat în mod repetat de la prezentarea situației dosarului, deși cauza nu era soluționată, inculpata a continuat să inducă în eroare persoana vătămată cu privire la demersurile judiciare efectuate, comunicându-i, în luna aprilie 2021, că procesul a fost finalizat și că deține înscrisurile care conferă acesteia din urmă și copiilor săi dreptul de proprietate exclusivă asupra ambelor imobile.

Realizând că mama sa, persoana vătămată C. a fost indusă și menținută în eroare de inculpată cu privire la demersurile efectuate în cauza civilă, prin cererea înregistrată la dosarul civil, la data de 17.05.2021, F. a solicitat instanței amânarea judecății pentru lipsă de apărare, arătând că avocatul A. nu mai poate fi contactat, iar la data de 07.06.2021 a notificat instanța cu privire la rezilierea contractului de asistență juridică, deși acesta nu a fost niciodată încheiat în formă scrisă. Ulterior, pârâții au fost nevoiți să apeleze la serviciile altor avocați din Baroul Mehedinți, pentru reprezentarea și asistența lor juridică în dosarului Judecătoriei Orșova.

Totodată, prima instanță a reținut că din actele dosarului civil nr. x/2020, astfel cum au fost înaintate la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a reieșit că până la data la care inculpata A. a încetat să mai reprezinte persoana vătămată și familia acesteia, pârâții nu au fost citați cu mențiunea achitării unor taxe de timbru și nu a fost încuviințată ca probă efectuarea unei expertize.

S-a apreciat că situația de fapt anterior expusă reiese, dincolo de orice dubiu, din înscrisurile aflate la dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Orșova, ce se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate C., ale martorilor M. și O., dar și cu extrasele conversațiilor purtate de persoana C. cu inculpata prin intermediul aplicației I., astfel cum au fost puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către persoana vătămată .

În acest sens, s-a reținut că persoana vătămată C., audiată în cursul urmăririi penale, a arătat că, în luna noiembrie 2020 a fost citată de Judecătoria Orșova în dosarul x/2020 (obiect partaj de bunuri imobile), în care avea calitatea de pârâtă, alături de copiii săi, F. G. și H., ce se aflau la muncă pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.

Având nevoie de serviciile unui avocat, la recomandarea martorei M., persoana vătămată a contactat-o pe inculpata A. și s-a întâlnit cu aceasta la biroul inculpatei, situat la adresa de domiciliu, din mun. Dr. Tr. Severin. În urma discuțiilor purtate în legătură cu litigiul de la Judecătoria Orșova, inculpata i-a solicitat persoanei vătămate C. cu titlu de onorariu sumele de 4.000 și 2.000 RON, fără a încheia nici în acest caz un contract scris, deși acesta era obligatoriu conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Sub aspectul situației de fapt, s-a reținut că suma totală de 6.000 RON i-a fost înmânată în numerar inculpatei de către persoana vătămată, iar inculpata A. i-a eliberat chitanțele nr. 271 din 24.11.2020 și 273 din 27.11.2020, ambele purtând/mențiunile "onorariu av. Ds. 989/274/2020".

În continuare, ca stare de fapt reținută de instanța de fond, s-a constatat că după o perioadă de timp, inculpata a început să îi comunice persoanei vătămate, prin intermediul apelurilor telefonice, dar și prin mesaje transmise prin I., faptul că este necesar să achite în numele pârâților taxe de timbru pentru ambele imobile supuse partajului, o sultă către reclamanți, în cazul în care se ajunge la o înțelegere cu aceștia, dar și onorariul expertului parte, care ar urma să fie numit în dosar la expertiza de evaluare a imobilelor.

Având în vedere posibilitățile financiare reduse, pentru a putea acoperi pretențiile financiare ale inculpatei și preconizând totodată necesitatea efectuării altor cheltuieli cu procesul respectiv, persoana vătămată a împrumutat în data de 04.12.2020 de la P. suma de 30.000 RON, aspect pe care i l-a comunicat inculpatei la aceeași dată prin intermediul aplicației I.. (Am reușit!Luni vin să iau împrumutul și ne vedem după ora 3).

Persoana vătămată, fiind audiată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a menționat că a dat curs tuturor solicitărilor inculpatei și că, până la momentul rezilierii contractului cu avocatul, i-a predat inculpatei în total suma de 30.000 de RON (contravaloarea împrumutului contractat de la P.) și echivalentul în RON a 5000 de lire sterline, sumă trimisă din Marea Britanie de fiica sa, F., în contul martorei M..

Pentru stabilirea adevărului s-a apreciat ca fiind importantă împrejurarea că persoana vătămată a pus la dispoziția organelor de urmărire penală conversațiile purtate cu inculpata prin intermediul aplicației I. . Din conținutul acestor conversații a reieșit indubitabil că inculpata A. a urmărit inducerea și menținerea în eroare a persoanei vătămate cu privire la demersurile efectuate în legătură cu soluționarea procesului civil, solicitând și obținând de la persoana vătămată sume importante de bani pentru pretinse onorarii de expertiză, taxe de timbru, sulte, care nu erau însă justificate în niciun fel de parcursul dosarului.

S-a reținut că deși în cauză nu avusese loc decât un termen de judecată, la care a fost admisă cererea inculpatei de amânare a cauzei pentru pregătirea apărării, la data de 01 februarie 2021, inculpata A. i-a comunicat persoanei vătămate ca în cauză urmează să fie efectuată o expertiză judiciară de evaluare a imobilelor supuse partajului, estimând contravaloarea acesteia la suma de 4.200 de RON și susținând că va achita onorariul expertului, persoana vătămată exprimându-și intenția de a aduce această sumă la întâlnirea cu avocatul:

"A.: Vom achita onorariile de expertiză

A.: La expertiză, avem aproximativ următoarele onorarii

C.: Deci cât să iau cu mine?

A.: Apartament evaluare totală formată din:

- evaluare imobil fără îmbunătățiri (900)

- evaluare îmbunătățiri (500)

- lotizare (200)

A.: La casa evaluare totala formata din:

Evaluare imobil(construcție și teren) 1500

C.: Să aduc mâine banii?

A.: Si lotizarea finală va fi probabil în jur de 800-1000

A.: Când avem termen cu ei?

C.: Pe 16 februarie

A.: Asta verificam acum

A.: Dacă îi aveți, veniți cu ei că sigur nu ajung cu ei la înțelegere și achitat onorariile și vin cu ele la ds

A.: Și o sa aibă o mare surpriză

C.: Deci vreo 4200

C.: Adică 42 milioane

A.: Imediat vă calculez

A.: Cam așa 3900 -4200

A.: Că nu știu sigur la lotizare

A.: Lotizarea finală

C.: Bun am priceput"

Din actele dosarului Judecătoriei Orșova a reieșit că până la data notificării rezilierii contractului cu inculpata în cauză nu fusese încuviințată proba cu expertiză tehnică care să impună sarcina plății unui onorariu în sarcina pârâților (calitate procesuală pe care a avea, astfel cum s-a arătat, persoana vătămată).

Ulterior, la data de 25 februarie 2021, sub pretextul că a obținut anularea unui contract de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamantul L. își justifica pretențiile în instanță, inculpata A. i-a solicitat persoanei vătămate suma de 5600 RON, reprezentând "diferență de taxă de timbru", părțile stabilind să se întâlnească a doua zi în mun. Drobeta-Turnu Severin:

"A.: Vedeți că am rezolvat cu contractul de vânzare cumpărare, l-am anulat

C.: Nu știu cum e cu contractul. E prea complicat . . . . . . . . . .

A.: Contractul prin care ceilalți 2 copii au vândut lui L.

A.: Pe românește l-am eliminat pe L.

A.: Acum mai am sa reușesc să îi înlătur pe ei de la mostenire pe neacceptare

A.: Moștenire

C.: Bravo !!

A.: Mai ajungeți cumva prin Severin,

A.: îmi trebuiau niște bani pentru o diferență de taxă

A.: De timbru

A.: Va explic eu când ne vedem

C.: Da cât trebuie?

A.: Vreo 5600 RON. Eventual dacă nu îi aveți pe toți vă mai ajut eu cu diferența

C.: Va spun mâine când vin .e ok?

A.: Da

C.: Buuuun

A.: Dar trebuie sa ne vedem în weekend ăsta

A.: Eu nu am drum că așa poate ajungeam eu

A.: Dar poate vreți sa va plimbați la Severin"

Instanța de fond a reținut că din actele dosarului civil nu a rezultat însă nicio obligație de plată a unei taxe de timbru în sarcina persoanei vătămate sau a membrilor familiei acesteia, mai ales că aceștia aveau calitatea de pârâți, nu formulaseră cereri reconvenționale, iar Judecătoria Orșova nu stabilise în sarcina acestora vreo obligație de a achita sume de bani cu acest titlu.

S-a mai constatat că, la datele de 16 și 17 martie 2021, inculpata A. a insistat pe lângă persoana vătămată să îi determine pe copiii acesteia să îi remită o sumă de bani despre care discutaseră anterior, din mesajele transmise acesteia rezultând că suma ar fi destinată consemnării la Q. într-o pretinsă procedură de consemnare la dispoziția creditorului și reamintindu-i acesteia despre un "plan de acțiune" stabilit anterior. Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, inculpata s-a oferit chiar să îi împrumute jumătate din suma pretinsă ca fiind necesară consemnării la executor, de minim 5000 (euro, potrivit susținerii pers