ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 229/2024

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 25 din data de 01 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat întrunite condițiile extrădării și în consecință:

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea de extrădare formulată de Ministerul Afacerilor Interne din Nepal privind persoana extrădabilă A., deținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul IPJ Alba.

A menținut arestarea provizorie a persoanei extrădabile A. până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Alba-Iulia a reținut următoarele:

La data de 23.02.2024, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuia a sesizat instanța competentă pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării și continuării procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare a persoanei extrădabile A..

Din cererea de extrădare a rezultat că, la data de 04.02.2022, împotriva persoanei extrădabile a fost emis un mandat de arestare preventivă de autoritățile judiciare din Nepal, fiind acuzat de comiterea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) și alin. (8) și art. 220 din C. pen. din Nepal.

Fapta pentru care a fost emis mandatul de arestare preventivă constă în aceea că, în data de 19.01.2022, a amenințat victima (care este sora sa maternă) cu o sabie, spunându-i că o omoară dacă va accepra propunerea de căsătorie formulată de partenerul acesteia și nu se va căsători cu el, iar apoi, folosind violența fizică, a violat-o, întreținând cu aceasta un raport sexual complet. În urma violului și a violențelor exercitate asupra sa, victima și-a pierdut cunoștința.

La termenul din 23.02.2024, fiind audiată în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă a declarat că nu este de acord cu cererea de extrădare, acuzațiile ce i se aduc nefiind adevărate.

Având în vedere că persoana extrădabilă nu a optat pentru extrădarea voluntară, în dosarul nr. x/2024, Curtea a dispus amânarea cauzei pentru ca apărătorul acesteia să prezinte, în scris, opoziția motivată la cererea de extrădare și pentru a indica mijloacele de probă pe care dorește să le propună în susținerea respectivei opoziții.

Luând în considerare cererea de extrădare, materialului probator și concluziile prezentate de persoana extrădabilă și de procuror, Curtea a constatat următoarele:

Curtea a fost legal învestită cu cererea de extrădare formulată de Ministerul Afacerilor Interne din Nepal, persoana extrădabilă A., cetățean al acestui stat, fiind identificată și localizată pe teritoriul României, respectiv în municipiul Alba-Iulia, jud. Alba.

Persoana extrădabilă este urmărită penal în statul solicitant pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) și alin. (8) și art. 220 din C. pen. din Nepal, împotriva acesteia fiind emis și un mandat de arestare preventivă.

Prin urmare, Curtea a constatat incidența dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, precum și faptul că persoana extrădabilă nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Mai departe, Curtea a observat că nu se poate reține că persoanei extrădabile nu i-ar fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, mai ales că procesul pornit împotriva sa se află în faza de urmărire penală, asupra vinovăției sale urmând a se pronunța instanța de judecată, după sesizarea acesteia, potrivit legii statului solicitant.

Totodată, în raport cu infracțiunea și situația de fapt reținute în sarcina inculpatului, Curtea a constatat că nu există motive să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social sau că situația acesteia ar risca să se agraveze din unul dintre aceste motive.

Cauza în care este vizată persoana extrădabilă se află în curs de cercetare în fața organelor de poliție, sub supravegherea procurorului, astfel cum reiese din înscrisurile din dosar, astfel că nu se poate reține că cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaționale pertinente sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal.

Având în vedere infracțiunea ce face obiectul acuzației aduse persoanei extrădabile, respectiv viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) și alin. (8) și art. 220 din C. pen. din Nepal, Curtea a constatat că este exclusă asimilarea acesteia cu o infracțiune de natură politică sau o infracțiune conexă unei infracțiuni politice ori cu o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun.

Față de cele reținute în precedent, Curtea a concluzionat că nu există în cauză niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute la art. 21 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În raport cu informațiile din cazierul judiciar al persoanei extrădabile, Curtea a constatat că fapta care motivează cererea de extrădare nu face obiectul unui proces penal în curs și, față de dispozițiile art. 8 - 10 din C. pen., nici nu poate face obiectul unui proces penal în România. Prin urmare, nu s-a constatat existența vreunui motiv opțional de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute la art. 22 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În legătură cu opoziția persoanei extrădabile le cererea statului solicitant, Curtea a făcut trimitere la dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, conform cărora opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare.

Referitor la identitatea dintre persoana extrădabilă și persoana urmărită penal în statul solicitant, Curtea a reținut că în timpul audierii conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă nu a ridicat obiecții cu privire la această identitate, reieșind că o cunoaște pe victimă, însă acuzațiile ce i se aduc nu sunt reale.

În motivarea opoziției la extrădare, s-a arătat că persoana extrădabilă face referire la un înscris unde s-ar menționa un inculpat cu alt nume decât al său. Într-adevăr, în înscrisul aflat la filele x se face referire la inculpatul "B.", însă rezultă că este vorba despre un nume schimbat, probabil pentru a proteja victima infracțiunii, în raport cu natura acesteia. Așadar, Curtea a constatat că nu există niciun echivoc cu privire la identitatea dintre persoana extrădabilă A. și persoana urmărită penal în statul solicitant, care este tot A..

În legătură cu celelalte aspecte menționate în motivarea opoziției la extrădare (privind data comiterii faptei, calitatea de fugar a persoanei extrădabile, lipsa urmelor agresiunii pe corpul victimei sau situația familială a persoanei extrădabile), instanța a făcut trimitere la dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi penale pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării. Or, aspectele menționate sunt, practic, apărări ale persoanei extrădabile ce nu pot fi luate în considerare în această procedură.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestație persoana extrădabilă A., contestația nefiind motivată în scris.

Examinând contestația declarată de persoana extrădabilă A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată și o va respinge, pentru următoarele considerente:

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în mod judicios și temeinic, prima instanță a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării și, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a dispus extrădarea persoanei extrădabile A..

Se constată că prima instanță a făcut o analiză minuțioasă a condițiilor de formă și de fond ale cererii de extrădare, atât din oficiu, cât și prin prisma criticilor formulate de apărare, la acestea din urmă referindu-se în mod punctual.

În baza examenului propriu, în raport cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a se dispune extrădarea contestatorului către autoritățile judiciare nepaleze.

Astfel, urmare a examenului de regularitate internațională efectuat de Ministerul Justiției, astfel cum prevăd dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-au constată următoarele:

1.persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean nepąlez și figurează cu permis de ședere temporară în România;

2.între România și Republica Federală Democratică Nepal nu se aplică dispozițiile unei convenții internaționale multilaterale sau bilaterale care să constituie temeiul unei cereri de extrădare, însă autoritățile nepaleze prin cererea de extrădare au dat asigurarea reciprocității în privința procedurii de extrădare în raport cu Statul român.

3.la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, însoțite de traduceri în limba engleză;

4.nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Din cererea de extrădare rezultă că, la data de 04.02.2022, împotriva persoanei extrădabile a fost emis un mandat de arestare preventivă de autoritățile judiciare din Nepal, fiind acuzat de comiterea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) și alin. (8) și art. 220 din C. pen. din Nepal.

Sub aspectul situației de fapt, s-a arătat că fapta pentru care a fost emis mandatul de arestare preventivă constă în aceea că, în data de 19.01.2022, a amenințat victima (care este sora sa maternă) cu o sabie, spunându-i că o omoară dacă va accepra propunerea de căsătorie formulată de partenerul acesteia și nu se va căsători cu el, iar apoi, folosind violența fizică, a violat-o, întreținând cu aceasta un raport sexual complet. În urma violului și a violențelor exercitate asupra sa, victima și-a pierdut cunoștința.

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât nu are cetățenie română, nu are domiciliul și nici reședința pe teritoriul României, nu i s-a acordat dreptul de azil în România și nu beneficiază de statutul de refugiat pe teritoriul statului român.

De asemenea, Înalta Curte constată îndeplinită în cauză și condiția referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele pentru care este solicitată extrădarea contestatorului având corespondent în legislația penală română, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prevăzute de art. 218 alin. (1) și alin. (3) lit. b) C. pen. român.

Deopotrivă, se constată că este îndeplinită și condiția referitoare la gravitatea pedepsei, prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicată, ținând seama că pedeapsa aplicabilă este de la 7 la 12 ani închisoare.

Totodată, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, republicată, și nici dintre cele prevăzute de art. 33 și art. 34 din aceeași lege, privind prescripția sau amnistia; deopotrivă, nu se constatată existența vreunui motiv opțional de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute la art. 22 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, Înalta Curte reține că infracțiunea pentru care este cercetat contestatorul și situația de fapt reținută în sarcina acestuia nu pot conduce la concluzia că acesta ar putea fi solicitat în scopul urmăririi sau pedepsirii sale pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social sau că situația acestuia ar risca să se agraveze din unul dintre aceste motive.

În ceea ce privește respectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Înalta Curte constată că nu se poate aprecia că acesta ar fi fost încălcat, având în vedere că procesul penal pornit împotriva contestatorului se află într-o fază incipientă, faza de urmărire penală, asupra vinovăției sau nevinovăției sale a se pronunța ulterior instanțele de judecată din Nepal.

Totodată, raportat la infracțiunea ce face obiectul acuzației aduse persoanei extrădabile, respectiv cea de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) și alin. (8) și art. 220 din C. pen. din Nepal, Înalta Curte constată că aceasta nu este o infracțiune de natură politică sau o infracțiune conexă unei infracțiuni politice.

Referitor la opoziția la extrădare, formulată de persoana extrădabilă, după cum prevăd dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condițiile pentru extrădare.

Înalta Curte constată că în timpul audierii, conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă nu a ridicat obiecții cu privire la identitatea sa, iar procedând la compararea datelor de identificare ale persoanei transferabile din fișa DEPABD cu cele transmise de autoritățile nepaleze, se observă că acestea coincid, persoana extrădabilă A., depistată pe teritoriul României, și persoana urmărită penal în statul solicitant, A., fiind una și aceeași.

Cu privire la faptul că, în motivarea opoziției la extrădare, persoana extrădabilă face referire la un înscris unde ar fi menționat un inculpat cu alt nume decât al său, Înalta Curte constată că este real faptul că într-unul din înscrisurile înaintate de autoritățile nepaleze se face referire la inculpatul "B.", însă în paranteză este făcută precizarea name changed, la fel procedându-se și cu numele victimei și al celorlați membri ai familiei, numele acestora fiind schimbate cel mai probabil pentru a proteja victima infracțiunii, în raport cu natura acesteia, după cum a reținut și instanța de fond.

Cu privire la susținerile persoanei extrădabile care fac referire la nevinovăția sa în comiterea infracțiunii de viol, dar și în ceea ce privește invocarea unor aspecte care țin de temeinicia acuzației, Înalta Curte arată că, în cadrul procedurii de extrădare, nu poate fi analizat fondul cauzei, având în vedere dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a apreciat întrunite condițiile extrădării privind persoana extrădabilă A. și a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Nepal.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 25 din data de 01 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.098 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă nepaleză se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 25 din data de 01 martie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.098 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă nepaleză se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2024.