ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2625/2024

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția I civilă la data de 28.02.2023 sub nr. x/2023/a1, petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva amenzii judiciare judiciare dispuse în sarcina sa prin decizia nr. 55/31.01.2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă pronunțată în dosarul nr. x/2023, arătând că nu există temei legal pentru a fi amendat, iar amenda ce i-a fost aplicată, în valoare de 300 RON, este falsă.

Prin încheierea nr. 59/09.11.2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimată cererea formulată de petentul A., privind reexaminarea amenzii judiciare aplicate prin decizia nr. 55/31.01.2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A..

Prin memoriul de recurs, întemeiat formal pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 și 5 C. proc. civ., petentul s-a rezumat la a arăta că în speță, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, conform art. 157 alin. (1) lit. c), g), j), k) C. proc. civ.

A susținut recurentul că cererea sa de reexaminare amendă judiciară nu este perimată, întrucât încheierea de suspendare, din 30.03.2023, i-a fost comunicată după data pronunțării.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin rezoluție completul de filtru a fixat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți, la data de 20.11.2024.

Nu s-au formulat punct de vedere la raportul de admisibilitate.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În ce privește chestiunea timbrajului, Înalta Curte constată că prin rezoluție, a fost stabilită în sarcina recurentului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit art. 24 alin. (2) teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligația procesuală a fost adusă la cunoștința recurentului prin adresa comunicată la data de 25.01.2024, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată, dar și prin raportul de admisibilitate comunicat la data de 26.09.2024 . Cu toate acestea, recurentul nu s-a conformat obligației procesuale stabilite în sarcina sa și nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul menționat.

Referitor la nerespectarea obligației de a timbra calea extraordinară de atac, Înalta Curte reține că, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Cu un conținut similar, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împutrenicirea avocațială sau delegația consilierului juridic". Alin. 3 al acestui articol stipulează că lipsa dovezii achitării taxei judiciare de timbru este sancționată cu nulitatea.

Întrucât recurentul nu s-a conformat obligației procesuale stabilite de către instanță de a timbra calea extraordinară de atac, în cauză devin incidente dispozițiile legale anterior menționate privind sancțiunea nulității pentru netimbrare.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Înalta Curte constată că acesta nu a fost respectat.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., împotriva deciziei prin care s-a constatat perimarea se poate declara calea de atac a recursului în termen de 5 zile de la pronunțarea acestei hotărâri.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Or, în speță, se constată că în cauză termenul legal de 5 zile pentru declararea recursului nu a fost respectat, în condițiile în care hotărârea atacată a fost pronunțată în data 09.11.2023, iar recursul a fost formulat în data de 18.12.2023 (data oficiului poștal, dosar), ulterior datei de 15.11.2023, la care s-a împlinit termenul de recurs, calculat potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Ca atare, întrucât recursul pendinte a fost formulat cu nerespectarea termenului legal impus de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., în cauză este incidentă sancțiunea nulității căii de atac.

Aceasta întrucât, fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ., criticile formulate pe calea recursului nemaiputând fi analizate, întrucât aspectul procedural menționat este prioritar.

Totodată, se observă și faptul că recurentul nu a invocat imposibilitatea respectării termenului de declarare a recursului dintr-o cauză neimputabilă acestuia și nu a solicitat repunerea în termen, conform dispozițiilor art. 186 C. proc. civ.

De asemenea, recursul nu este nici motivat conform legii. Prin încheierea atacată s-a constatat perimată cererea recurentului de reexaminare a amenzii judiciare. Fără a indica aspecte din care să rezulte nelegalitatea acestei soluții și fără a se raporta la considerentele instanței în acest sens, recurentul a învederat că respectiva încheiere reprezintă un fals intelectual și că cererea nu este perimată. Prin urmare, întrucât argumentele recurentului nu sunt apte de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 59 din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva deciziei nr. 59 din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 noiembrie 2024.