ÎCCJ, Decizia nr. 153/2024
ÎCCJ, Decizia nr. 153/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 9 septembrie 2024
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Încheierea recurată
La data de 28 septembrie 2023, pe rolul Completului de 5 judecători a fost înregistrată o nouă cerere de recuzare a unui membru titular al completului de judecată învestit cu soluționarea recursului de către petentul A..
Prin încheierea din 11 decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu. A anulat, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A. împotriva domnului judecător B., membru al completului de judecată nr. 4, învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2023
În motivare, instanța a constatat incidența art. 9 lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2023, apreciind că cererea de recuzare este supusă achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON pentru fiecare membru al completului de judecată care este recuzat.
Înalta Curte a reținut că petentul nu a achitat taxa de timbru, dar a formulat cerere de ajutor public judiciar, care a fost respinsă la termenul de judecată de la data de 13 octombrie 2023.
Ulterior, petentul A. a atacat încheierea de respingere a cererii de ajutor public judiciar, formulând cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul Completului 5 Recurs al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Completul învestit cu soluționarea cererii de reexaminare a fixat termen pentru soluționarea acesteia la data de 28 noiembrie 2023. Cu aceeași ocazie, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul A., ca neîntemeiată.
În contextul celor anterior arătate, instanța a constatat că subzistă obligația de achitare a taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recuzare, stabilită în sarcina petentului A..
Recursul
Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, pct. 5 și 6 din C. proc. civ.
În cuprinsul motivării, a arătat că cererea de recuzare a fost soluționată, fiind respinsă pentru netimbrare, deși la data soluționării cererii de recuzare nu i se comunicase soluția cererii de reexaminare, deci nu avea nici o obligație legală de a timbra în lipsa comunicării soluției cererii de reexaminare, obligație ce-i revenea instanței conform prevederilor art. 427 din C. proc. civ.
Este vorba de o motivare falsă, în baza unei interpretări eronate/străine situației de fapt prin interpretarea greșită a legii și, prin urmare, sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.
Pe de altă parte, completul a judecat cu încălcarea legii fără a verifica dacă petentului i-a fost comunicată soluția cererii de reexaminare, cu încălcarea prevederilor art. 427 din C. proc. civ. și, prin urmare, sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ.
Alături de probabila compunere nelegală a completelor de judecata, motiv prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., întrucât nu există la dosar dovada repartizării aleatorii și a încălcării legii, instanța a folosit argumente incorecte/false/eronate/contradictorii, motiv de recurs prevăzut de art. 488. alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., ceea ce, în accepțiunea art. 425 alin. (1) pct. b din C. proc. civ. dovedește ca soluția de respingere a recuzării nu este motivată și trebuie casată.
II. Soluția și considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Împotriva hotărârilor judecătorești, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta".
Conform art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
În cauză, recursul a fost declarat împotriva încheierii prin care o secție non-penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins o cerere de recuzare, fiind incidente, în privința căilor de atac, dispozițiile art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:
"Art. 53. - (1) încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
Încheierea din 11 decembrie 2023 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023 este o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor procedurale citate, atunci când hotărârea prin care a fost soluționată este definitivă, încheierea de respingere a cererii de recuzare poate fi atacată cu recurs la instanța ierarhic superioară.
Însă, Completul de 5 judecători nu este instanță ierarhic superioară secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât ierarhia instanțelor judecătorești este expres reglementată prin art. 94-97 din C. proc. civ., și anume: judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Completul de 5 judecători este o formațiune de judecată constituită în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu competență specială, reglementată de art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora Completurile de 5 judecători în alte materii decât cea penală soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege, precum și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt Complet de 5 judecători.
Completul de 5 judecători are o competență expres și limitativ reglementată de C. proc. civ. în ceea ce privește căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile non-penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, și anume: conflictul dintre două secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 136 alin. (3); renunțarea la dreptul pretins în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 410); perimarea constatată de o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 421 alin. (2); revizuirea pentru hotărâri potrivnice soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție (art. 513 alin. (6); contestația privind tergiversarea procesului formulată în cauzele care se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 525).
În consecință, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., se apreciază că împotriva încheierii prin care a fost respinsă recuzarea într-o cauză soluționată prin hotărâre definitivă pronunțată de o secție non-penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este deschisă calea de atac a recursului.
În acest sens este și jurisprudența anterioară a Completului de 5 judecători, reprezentată, cu titlu de exemplu, de Deciziile nr. 8/2019, nr. 23/2019, nr. 80/2019, nr. 94/2019, nr. 132/2019, nr. 150/2019, nr. 236/2020, nr. 71/2021, nr. 72/2021, nr. 73/2021, nr. 74/2021, nr. 104/2021, nr. 200/2022, nr. 35/2023 și nr. 280/2023.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 11 decembrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 septembrie 2024.