ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4741/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4741/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea contestată
Prin Hotărârea nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, s-a respins cererea doamnei A., judecător la Tribunalul București, privind eliberarea din funcție, prin demisie, cu rezervarea postului de judecător în cadrul Tribunalului București.
Totodată, s-a respins cererea doamnei A., judecător la Tribunalul București, privind detașarea la Parchetul European.
Contestația formulată în cauză
Împotriva Hotărârii nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a formulat contestație A., solicitând anularea acesteia și obligarea intimatului Consiliului Superior al Magistraturii la eliberarea sa din funcția de judecător, prin demisie, cu rezervarea postului deținut la Tribunalul București. În subsidiar, contestatoarea a solicitat să se dispună detașarea sa la Parchetul European, începând cu 16.01.2024, pentru trei ani, până la 16.01.2027 sau începând cu data pronunțării hotărârii ICCJ pentru 3 ani.
În motivare, contestatoarea susține că hotărârea atacată este dată cu greșita interpretare a legii și a faptelor desfășurate în cauză.
Din documentul nr. EPPO/HR/LS/410, emis de Parchetul European, la data de 24.10.2023 și transmis intimatului, rezultă că urmare a scrisorii de ofertă de angajare la Parchetul European, trimisă la 25.09.2023 pentru postul de magistrat-asistent senior la Parchetul European (EPPO) și a acceptării acesteia la 29.09.2023, se dorea începerea activității contestatoarei la data de 16.01.2024, inițial pentru o perioadă de 3 ani, până la 15.01.2027.
În același document se arată, în mod expres, faptul că este întrunită experiența profesională în analiza cazurilor, dobândită în cadrul instituțiilor judiciare, datorită calității de magistrat (judecător), aceasta fiind o condiție determinantă, pentru ocuparea postului de magistrat-asistent senior.
Din documentele care însoțesc cererea, mai precis din anunțul de concurs, reiese că titularul funcției va oferi asistență diferitelor compartimente ale unității, după cum este necesar, inclusiv asistență pentru procurorii europeni delegați, procurorii europeni și camerele permanente ale EPPO.
Îndatoririle specifice funcției de magistrat-asistent senior în cadrul unității Operațiuni și Suport Colegiu a EPPO corespund statutului funcției de magistrat, sunt similare funcției de urmărire penală sau de judecată.
Din fișa postului se rețin următoarele atribuții și responsabilități: elaborarea și prezentarea de analize, prezentări, rapoarte și corespondență pe probleme juridice și operaționale trimise spre examinare, monitorizarea și analiza jurisprudenței relevante, redactarea și prezentarea notelor de caz, acordarea de sprijin în managementul proiectelor specifice, inclusiv în domeniile analizei de caz, armonizării proceselor interne și managementul cunoștințelor, dezvoltarea proceselor operaționale în sprijinul funcționării EPPO, pregătirea analizelor privind aplicarea și interpretarea cadrului legal al EPPO, oferirea de asistență juridică și operațională pe probleme și proceduri administrative.
Printre condițiile de eligibilitate pentru ocuparea funcției se enumeră "cel puțin 6 ani de experiență profesională cu atribuții relevante pentru fișa postului", respectiv atribuții de activitate judiciară și experiență anterioară în funcția de magistrat.
Prin hotărârea atacată au fost ignorate condițiile de eligibilitate prevăzute în anunțul de concurs și confirmate de documentul nr. EPPO/HR/LS/410 din data de 24.10.2023.
Contestatoarea arată că în practica sa recentă, secția pentru procurori a CSM a aprobat, în temeiul disp. art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, detașarea unor procurori români în cadrul aceleiași unități Operațiuni și Suport Colegiu a EPPO, care este unitatea care asigură activitatea judiciară a instituției, apreciind că activitatea desfășurată corespunde statutului funcției de magistrat, prin Hotărârile nr. 1511 și nr. 1512 din 22.11.2022, nr. 1648 și nr. 1649 din 06.12.2022, nr. 134/09.02.2021.
În practica sa, secția pentru procurori a CSM a aprobat în temeiul disp. art. 58 alin. (1)
1
și art. 58 alin. (2)
1
din Legea nr. 303/2004 (în prezent abrogată) eliberarea din funcție a unui procuror cu rezervarea postului ca urmare a exercitării unei funcții la Eurojust, pe baza condițiilor de ocupare a funcției enumerate în fișa postului, care a fost considerată act internațional care reglementează condițiile de ocupare a funcției în sensul legii, respectiv Hotărârea nr. 404/14.04.2020.
Legea nu prevede ca actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a funcțiilor în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale să condiționeze accesul la funcție exclusiv de calitatea de magistrat, ci să condiționeze accesul la funcția respectivă de calitatea de magistrat, între altele.
Textul de lege nu folosește cuvântul "numai" sau un echivalent, legiuitorul nu a prevăzut ca judecătorii/procurorii/personalul de specialitate asimilat acestora pot ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare prevede în mod expres accesul la funcția respectivă "numai de" sau "exclusiv de" calitatea de magistrat.
Tratatele Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului și actele internaționale subsecvente de punere în aplicare a acestora nu condiționează nicio funcție judiciară, nici măcar pe aceea de judecător național reprezentant al unui stat membru în cadrul CJUE sau CEDO, de calitatea acestuia de magistrat în plan intern.
Prin urmare, prin efectul unei interpretări restrictive a art. 187 din Legea nr. 303/2022, magistrații români vor fi automat excluși de la a accede la orice funcție juridică în cadrul CJUE și CEDO, inclusiv la cea de judecător național care să reprezinte România la aceste două instanțe internaționale.
Reglementarea națională cuprinsă în art. 187 din Legea nr. 303/2022 nu corespunde nici spiritului cooperării loiale prevăzute la art. 4 alin. (3) din Tratatul Uniunii Europene, diferența de tratament este de natură să creeze o discriminare directă pe motiv de cetățenie între magistrații români și colegii lor europeni din alte state, care nu este justificată obiectiv și nici proporțională, încălcând art. 9 din Tratatul UE, art. 18 din Tratatul privind Funcționarea UE și art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care are aceeași forță juridică cu a tratatelor.
În ceea ce privește oportunitatea ocupării funcției, contestatoarea susține că îi este suspendat raportul de muncă până în data de 10.01.2025 și nu poate afecta activitatea Tribunalului București.
De asemenea, întrucât urmează să fie eliberată din funcția de judecător pe durata ocupării funcției la EPPO, cu rezervarea postului, rezultă că nu va fi remunerată din bugetul instanțelor judecătorești.
În subsidiar, contestatoarea solicită detașarea la Parchetul European, cerere formulată prin documentul EPPO/HR/LS/410/24.10.2023, la data de 21.11.2022, termenul limită pentru depunerea candidaturii, Hotărârea secției pentru Judecători a CSM nr. 1471/2023 nu era adoptată, astfel încât nu putea să ceară acordul prealabil pentru o astfel de detașare, conform art. 7 din hotărârea CSM.
Apărările formulate în cauză
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
Prin Hotărârea nr. 2606/16.11.2023, CSM, secția pentru judecători a reținut incidența disp. art. 187 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv faptul că numai în cazul în care ocuparea funcției în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale este condiționată în mod expres printr-un act internațional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcție, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.
Verificând îndeplinirea acestei condiții în cuprinsul anunțului pentru ocuparea postului de magistrat-asistent senior la EPPO, intimatul a constatat că există cerințe esențiale și cerințe care conferă un avantaj.
În cadrul cerințelor esențiale se menționează: experiența profesională cu atribuții relevante pentru fișa postului, cunoașterea unor limbi străine și cunoștințe IT.
În cadrul cerințelor care conferă un avantaj se enumeră: diploma de studii superioare în drept sau în alt domeniu relevant, cunoașterea dreptului penal, experiență profesională în elaborarea de rapoarte, în managementul unor proiecte specifice, experiență în instituții europene.
Intimatul a concluzionat astfel că printre cerințele de eligibilitate ale postului ce urmează a fi ocupat nu se regăsește condiționarea expresă de calitatea de magistrat, cererea fiind neîntemeiată.
Față de solicitarea subsidiară, intimatul a apreciat că nu există o solicitare expresă de detașare din partea EPPO, dar chiar și în ipoteza în care ar fi fost depusă o astfel de solicitare, în speță, nu s-a cerut de către judecătorul A. acordul secției pentru Judecători cu privire la eventuala detașare, în conformitate cu disp. art. 7 din Metodologia privind detașarea și delegarea judecătorilor aprobată prin Hotărârea secției pentru judecători a CSM nr. 1471/2023.
Înalta Curte, ținând seama de disp. art. 187 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și de înscrisurile de la dosar, va constata că este neîntemeiată contestația formulată împotriva respingerii cererii de eliberare a contestatoarei din funcția de judecător, prin demisie, cu rezervarea postului deținut de Tribunalul București, ca urmare a numirii în funcția de Senior Legal Assistant în cadrul Parchetului European (EPPO).
Potrivit disp. art. 187 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, judecătorii, procurorii și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot ocupa funcții în instituții ale UE sau în organizații internaționale, dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de magistrat, iar la alin. (2) se stipulează modalitatea în care este soluționată cererea, respectiv eliberarea din funcție, prin demisie, cu rezervarea postului, la cerere.
Din cuprinsul anunțului postului vacant de magistrat-asistent senior (Senior Legal Assistant) în cadrul EPPO, la pct. 4 - Criterii de selecție - sunt înscrise cerințe esențiale: cel puțin 6 ani de experiență profesională cu atribuții relevante pentru fișa postului; cunoașterea excelentă a limbii engleze; cunoașterea unei a treia limbi oficiale a UE; cunoștințe IT și cerințe care conferă un avantaj: diplomă de studii superioare în drept sau în alt domeniu relevant pentru îndeplinirea atribuțiilor; cunoașterea dreptului penal fie prin studii, fie prin experiența profesională; experiența profesională dovedită în elaborarea de rapoarte, norme și/sau avize juridice; experiență profesională dovedită în managementul și/sau coordonarea unor proiecte specifice; experiență profesională dovedită în instituții europene sau judiciare.
Cerințele de bază pentru eligibilitate sunt prevăzute la pct. 3, respectiv: fie un nivel de studii postliceale atestat printr-o diplomă, iar după obținerea diplomei, cel puțin 9 ani de experiență profesională corespunzătoare, fie un nivel de studii liceale atestat printr-o diplomă care oferă acces la studii postliceale, iar după obținerea diplomei, cel puțin 12 ani de experiență profesională corespunzătoare.
Din lecturarea și analizarea cerințelor privind eligibilitatea postului, criteriilor de selecție - cerințe esențiale și cerințe care conferă un avantaj, Înalta Curte constată că postul în discuție nu este dintre cele prevăzute de art. 187 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2022, ocuparea acestuia nu este condiționată în mod expres de calitatea de magistrat, prin urmare, cererea contestatoarei de eliberare din funcție prin demisie, cu rezervarea postului a fost, în mod corect, respinsă de către intimat, iar calitatea de magistrat a condus numai la îndeplinirea cerinței care poate conferi un avantaj, potrivit adresei x/2023/410, aflată la dosar.
În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia enumerarea "cel puțin 6 ani de experiență profesională cu atribuții relevante pentru fișa postului după cum este menționată mai sus", precum și "experiența profesională dovedită în instituții judiciare" conduce la concluzia că este obligatorie experiența anterioară în funcția de magistrat, aceasta este neîntemeiată atâta timp cât pentru a aplica pe acest post sunt suficiente studii liceale sau postliceale, iar diploma de studii superioare este considerată doar un avantaj pentru obținerea postului.
Contestatoarea a invocat practica anterioară a intimatului, prin care au fost admise cereri de detașare sau de eliberare din funcție, cu rezervarea postului, însă aceste hotărâri depuse la dosar, nu contrazic cele arătate mai sus.
Prin Hotărârea nr. 404/14.04.2020 s-a admis cererea de eliberare din funcție a unui procuror și rezervarea postului, avându-se în vedere că ocuparea postului presupune "experiența dovedită ca practician al dreptului în funcția de procuror sau judecător".
Hotărârile nr. 134/09.02.2021, nr. 1748/06.12.2022, nr. 1154/08.12.2020, nr. 1511/22.11.2021, depuse la dosar privesc analizarea unor cereri de detașare ori de prelungire a detașării unor procurori la EPPO, ținându-se seama că postul corespunde statutului funcției de procuror, dar nu este condițională în mod expres calitatea de magistrat pentru ocuparea acestuia, cerere pe care a formulat-o în subsidiar și contestatoarea din prezenta cauză.
Cu privire la interpretarea excesiv de restrictivă a prevederilor art. 187 din Legea nr. 303/2022 și la discriminarea magistraților români în comparație cu magistrații din celelalte state europene, Înalta Curte urmează să respingă această susținere ce nu este argumentată, ci doar enunțată.
Referirea contestatoarei la excluderea magistraților români de la accederea la orice funcție judiciară în cadrul CJUE și CEDO este neîntemeiată, ținându-se seama că judecătorii naționali au reprezentat și reprezintă România la aceste două instanțe internaționale și însăși contestatoarea este detașată în prezent la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului.
Cu privire la oportunitatea ocupării funcției, în condițiile neîndeplinirii cerințelor art. 187 din Legea nr. 303/2022, analiza este inutilă cauzei.
În ceea ce privește cererea subsidiară, privind detașarea contestatoarei la Parchetul European, Înalta Curte constată că nu s-a formulat din partea instituției o astfel de cerere, documentul indicat de contestatoare neavând o atare mențiune, prin urmare, în mod corect intimatul a respins solicitarea părții.
Referitor la faptul că nu s-a solicitat acordul prealabil de către contestatoare pentru o astfel de detașare, sunt întemeiate apărările formulate de intimat, atât disp. art. 4 alin. (1) din Metodologia privind detașarea și delegarea judecătorilor, aprobată prin Hotărârea secției pentru judecători a CSM nr. 1350/2019, cât și disp. art. 7 din Metodologia aprobată prin Hotărârea secției pentru judecători a CSM nr. 1471/2023, prevăzând obligația judecătorilor care intenționează să participe la un concurs pentru ocuparea unui post la o instanță internațională să solicite acordul secției pentru judecători cu privire la o eventuală detașare în cadrul acesteia, anterior participării la procedurile de selecție.
Dispozițiile art. 64
1
din Legea nr. 303/2004 nu pot fi interpretate în sensul dorit de contestatoare, deoarece privesc o ipoteză diferită în care numirea în funcția de magistrat sau alte funcții judiciare, la instanțe sau curți de arbitraj europene sau internaționale, este urmată de suspendarea din funcție, la cerere, nefiind însoțită de vreo măsură de detașare, iar situația de suspendare în care se află contestatoarea privește un alt raport juridic, cel în exercitarea funcției de magistrat-asistent în cadrul grefei Curții Europene a Drepturilor Omului.
Față de cele arătate, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind CSM și art. 94 pct. 4 C. proc. civ., urmează să respingă contestația ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 2606 din 16 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.