ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3891/2024

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectoriala a MAI, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța:

- Să constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților, prin actualizarea în mod nelegal a pensiei de către pârâtă, în raport de reglementarea prevăzută de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

- Obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI ca, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, să actualizeze și să indexeze drepturile de pensie ale reclamanților conform Legii nr. 223/2015, rezultate de la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a ține cont de prevederile O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 01.10.2017, cuantumul brut al salariilor în funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor în funcție și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte din salariul lunar;

- Obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate reclamanților, respectiv achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripție, la care se adauge majorările, actualizările și indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015, nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum și dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie și până în prezent;

- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.

Prin sentința nr. 402/2023/CAF din data de 17 octombrie 2023, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a reținut dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora acțiunea reclamanților are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului, neavând importanță care este obiectul ordonanței vizate, astfel că prezenta acțiune este de competența instanței de contencios administrativ.

Prin sentința civilă nr. 158 din 5 februarie 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă. A constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Curtea de Apel a apreciat că litigiul de față este unul de asigurări sociale fiind vorba de drepturile de pensie ale reclamanților judecându-se conform procedurii determinate prin Legea nr. 263/2010 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, reclamanții fiind nemulțumiți că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestei acțiuni pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În speță, este determinant criteriul rangului central al autoritățiilor publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naționale) față de care reclamanții au solicitat acordarea de despăgubiri și obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamanții au domiciliul în județul Giurgiu aflat în circumscripția teritorială a Curții de Apel București, motiv pentru care reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J. și pârâta Casa de Pensii Sectoriala a MAI în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.