ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3430/2024

Ședința publică din data de 19 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 8 martie 2023, pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția I civilă, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat:

- să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea si actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în M.O. nr. 41 din 13 ianuarie 2023;

- obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 2016 (data încetării raporturilor de serviciu) și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în M.O. nr. 41 din 13 ianuarie 2023, art. 1 si art. 2, conform gradului de comisar șef de poliție deținut, sume actualizate cu indicele de inflație, daca este cazul, și a plații dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său.

2.1. Prin sentința civilă nr. 429 din 14 noiembrie 2023, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Giurgiu a reținut că, în raport de obiectul capătului principal al cererii de chemare în judecată, prin care se solicită constatarea vătămării intereselor reclamantului ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 59/2017, de temeiul de drept invocat - art. 9 din Legea nr. 554/2004, de calitatea pârâtului Guvernul României de autoritate publică centrală și de prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel București este instanța competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

2.2. Prin sentința civilă nr. 560 din 2 aprilie 2024, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu și, constatând ivit conflict negativ de competență materială, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel București a reținut că, față de obiectul cererii reclamantului, care vizează solicitarea de a i se plăti sumele reținute din pensie, actualizate cu indicele de inflație, precum și plata dobânzii legale, litigiul nu se circumscrie sferei contenciosului administrativ, nefiind solicitată anularea unui act administrativ și nefiind invocată nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate pârâților ori refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri referitoare la un drept sau un interes legitim. Prin urmare, curtea de apel a apreciat că prezenta cauză aparține jurisdicției asigurărilor sociale, competența de soluționare revenind Tribunalului Giurgiu - complet specializat, conform art. 152 și 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. De asemenea, a reținut și că petitul referitor la constatarea vătămării drepturilor și intereselor reclamantului nu reprezintă un capăt de cerere distinct, ci motivul pentru care reclamantul solicită plata sumelor de bani reprezentând drepturi de pensie.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a susținut că se consideră persoană vătămată prin aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le consideră neconstituționale, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri, constând în plata sumelor pe care le-ar fi putut primi, cu titlu de indexare și actualizare a pensiei, în condițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, în cazul în care nu ar fi fost adoptată O.U.G. nr. 59/2017. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004.

Contrar celor reținute de Curtea de Apel București, prezentul litigiu nu se circumscrie jurisdicției asigurărilor sociale, ci contenciosului administrativ reglementat de prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea cererii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorităților pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispozițiilor unei ordonanțe de urgență a Guvernului apreciate a fi neconstituțională. Mai exact, acțiunea de față nu are ca obiect plata pensiei ori a unor drepturi de pensie, sumele solicitate la plată nefiind cerute cu acest titlu, ci cu titlu de despăgubiri pentru prejudicii cauzate printr-o ordonanță de urgență pretins neconstituțională, fiind doar cuantificate prin raportare la totalul sumelor reținute din pensie, la care se adaugă accesoriile.

Astfel fiind, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reține că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente să soluționeze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziționării autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În speță, suma fiind pretinsă cu titlu de despăgubiri în condițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, iar nu ca o creanță fiscală, nu se aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din acest act normativ, ci criteriul rangului central al autorității publice emitente a ordonanței de urgență declarate neconstituționale, respectiv Guvernul României, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curții de apel.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel București, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Guvernul României și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.