ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3209/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3209/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 11 iunie 2024
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a contestat înscrisurile nr. 1/15726/2021 din data de 02.08.2021, nr. 1/23058/25.11.2021 și nr. 1/3584/2022 din data de 07.02.2022 emise de Biroul de relații cu publicul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât acestea ar fi fost emise cu nerespectarea legii. Sub acest aspect se face trimitere la săvârșirea unor pretinse fapte penale de către magistrați. Astfel, a arătat că a contestat de patru ori la Consiliul Superior al Magistraturii și a primit trei răspunsuri superficiale.
Reclamantul a completat ulterior cererea de chemare în judecată invocând aspecte referitoare la drepturile sale pretins încălcate în materie civilă și penală, pentru care pârâtul nu a formulat un răspuns corespunzător în sensul de a-l lămuri pe reclamant de ce a câștigat în materie civilă și a pierdut pe latură penală, să-și exprime părerea dacă s-a judecat bine.
În drept nu au fost invocate dispoziții legale.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 2052 din 15 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței civile nr. 2052 din 15 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului.
Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Încheierea de suspendare a judecății cauzei
Prin încheierea de ședință din data de 10 octombrie 2023, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecății recursului formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 2052 din data de 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, constatând că părțile, deși legal citate, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Alte aspecte procesuale
Prin rezoluția din data de 18 aprilie 2024, în baza referatului grefei din 12 aprilie 2024, s-a fixat termen de judecată la data de 11 iunie 2024, pentru discutarea eventualei incidențe în cauză a perimării, părțile fiind citate cu această mențiune.
La data de 06 iunie 2024, recurentul-reclamant A. a depus note scrise prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă și la care a atașat înscrisuri.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate excepția perimării cererii de recurs recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 2052 din data de 15 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte constată următoarele:
Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar potrivit alin. (2) "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. " (1) Judecătorul va suspenda judecata: (...) 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."
Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.
În cauza de față, Înalta Curte constată că la termenul de judecată din data de 10 octombrie 2023 a fost dispusă suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de ședință din 10 octombrie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de perimare de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care se calculează potrivit regulilor de drept comun cuprinse în art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., termen care s-a împlinit în data de 10 aprilie 2024.
Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu reiese vreun motiv de suspendare a cursului perimării, dintre cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.
În consecință, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților, mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) și (2) și art. 420 din același cod, va constata perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 2052 din data de 15 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 2052 din data de 15 noiembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs la Completul de 5 Judecători, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Recursul se depune la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 iunie 2024.