ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2247/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin contestația în anulare formulată la data de 10 ianuarie 2023 de contestatoarea Comuna Tulgheș, în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Harghita, a solicitat anularea Deciziei nr. 79/15.02.2022 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021 și judecarea recursului formulat în cauză. 1.

Prin notele scrise depuse la dosar, la data de 13 februarie 2023, contestatoarea Comuna Tulgheș a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., în sensul că, sintagma «eroare materială», care este pusă în contrapondere cel mai des cu greșeala de judecată, are o semnificație prea vagă, generală fiind neclară și lasă astfel loc interpretărilor, fapt contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. 1.

La data de 13 martie 2023, contestatoarea Comuna Tulgheș a formulat cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate dispozițiilor art. 58 alin. (1) lit. j) citite împreună cu art. 11 alin. (2) din Lg. 92/1994 ce sunt neconstituționale, în măsura în care, permit impunerea prin regulamente aprobate de plenul Curții de Conturi, a unei proceduri obligatorii administrative de contestare (și prin urmare, a unei proceduri administrative jurisdicționale de soluționare) a actelor administrative adoptate de către Curtea de Conturi, și care, constituie o condiție prealabila a sesizării instanțelor de drept comun. 1.

La aceeași dată, contestatoarea Comuna Tulgheș a formulat și o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu privire la următoarele întrebări: (1) Dacă o dispoziție națională (infra-legală) ce impune obligația parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicționale, este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizata împreună cu garanții oferite de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanță "instituită prin lege" și care să se bucure de toate garanțiile de independență. (2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziții de drept național ce urmărește să consacre principiul autorității de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri data cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare. 1.

La data de 20.04.2023, contestatoarea Comuna Tulgheș a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009 privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, în măsura în care, nu permit exercitarea căii de atac, împotriva refuzului de a adresa o cerere de întrebare preliminară către CJUE (conform petitului 1). 1.

La data de 15.05.2023, A. a depus cerere de intervenție accesorie în interesul contestatoarei Comuna Tulgheș, motivat de faptul că are calitatea de locator într-unul dintre contractele de închiriere, contractul de închiriere nr. x/14.05.2018, în legătură cu care a fost emisă decizia contestată de către Comuna Tulgheș. 2. Hotărârea pronunțată asupra contestației în anulare și asupra cererilor formulate Prin decizia ciivlă nr. 284 din 19 iunie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscalv a decis următoarele: (i) a anulat ca netimbrată și nesemnată cererea de intervenție accesorie formulată de A.; (ii) a respins cererea formulată de contestatoarea Comuna Tulgheș, având ca obiect sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: "(1) Dacă o dispoziție națională (infra-legală) ce impune obligația parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicționale este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizată împreună cu garanții oferite de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanță "instituită prin lege" și care să se bucure de toate garanțiile de independență. (2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziții de drept național ce urmărește să consacre principiul autorității de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri dată cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare"; (iii) a respins cererile formulate de contestatoarea Comuna Tulgheș, având ca obiect sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate vizând art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., art. 58 alin. (1) lit. j) și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 92/1994, art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009; (iv) a respins contestația în anulare formulată de Comuna Tulgheș, în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Harghita, împotriva Deciziei nr. 79/R/15 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș în dosarul nr. x/2021. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Comuna Tulgheș, cu privire la soluțiile date asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate invocată și asupra cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. 4. Apărările formulate Intimata Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat, în principal, respingerea recursului declarat împotriva soluțiilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepțiile de neconstituționalitate, ca tardiv și constatarea nulității recursului, în ceea ce privește soluționarea cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind legală. 5. Procedura de soluționare a recursului În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 494 C. proc. civ., coroborat cu art. 475 alin. (2) și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția completului de judecată învestit cu soluționarea recursului, s-a fixat termen de judecată la data de 10.04.2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs II.1. Recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, vizând soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către aceasta Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că excepția tardivității recursului este întemeiată, pentru următoarele considerente: Obiectul prezentului recurs, declarat împotriva Deciziei nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, îl reprezintă soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., art. 58 alin. (1) lit. j) și art. 11 alin. (2) din Legea nr. 92/1994, art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009. Regimul căii extraordinare de atac este reglementat de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora: "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare…". Aceste dispoziții speciale, care reglementează numai durata termenului special de recurs, derogatoriu de la termenul general, se completează cu prevederile C. proc. civ., în ceea ce privește sancțiunea care intervine în cazul nerespectării termenului de declarare și/sau motivare a recursului, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte constată că prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 statuează asupra termenului de declarare a recursului, care trebuie să fie de 48 de ore de la pronunțare, fără nicio excepție. În privința termenului de motivare a căii de atac, având în vedere că partea este încunoștiințată ulterior de considerentele care susțin soluția instanței, de la comunicarea hotărârii atacate curge un alt termen de 48 de ore pentru formularea și depunerea motivelor recursului, în raport de prevederile art. 470 alin. (5) raportat la art. 494 C. proc. civ. Analizând recursul declarat de recurenta Comuna Tulgheș, Înalta Curte constată că acesta a fost comunicat prin poșta electronică, la data de 22 iunie 2023, ora 09:57, după expirarea termenului prevăzut de lege. În concret, decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș la data de 19 iunie 2023, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Conform art. 181 alin. (1) pct. 1 și art. 182 C. proc. civ., termenul de declarare a recursului (stabilit pe ore) a început să curgă de la ora zero a zilei următoare, respectiv 20 iunie 2023 și s-a împlinit pe data de 21 iunie 2023, ora 24:00. Așadar, recurentul trebuia să declare calea de atac în termen de 48 de ore de la pronunțare, având posibilitatea de a depune motivele recursului în termen de 48 de ore de la comunicarea hotărârii instanței. Față de data pronunțării deciziei curții de apel, respectiv 19 iunie 2023, într-o zi de luni, Înalta Curte constată că termenul de declare a căii extraordinare de atac a început să curgă de la ora zero a zilei de marți, 20 iunie 2023 și s-a împlinit la ora 24:00 a zilei de miercuri, 21 iunie 2023, recurenta având posibilitatea declarării recursului în cursul zilelor de marți și miercuri, însă din înscrisurile atașate la dosar rezultă că recursul a fost transmis, prin e-mail, la data de 22 iunie 2023, joi, ora 09:57. Înalta Curte mai observă însă că, deși decizia recurată a fost comunicată la data de 21 iulie 2023, la dosarul cauzei nu a fost depusă o completare a motivelor de recurs. În concluzie, având în vedere că termenul de declarare a recursului expira la data de 21 iunie 2023, ora 24:00, iar recurenta Comuna Tulgheș a formulat calea de atac la data de 22 iunie 2023, ora 09:57, Înalta Curte constată că excepția tardivității este întemeiată, recursul fiind depus cu nerespectarea termenului legal, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 raportat la art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul, ca tardiv formulat. II.2. Recursul declarat împotriva aceleiași decizii, cu privire la soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu întrebări preliminare Înalta Curte reține că, prin demersul judiciar inițiat, recurenta Comuna Tulgheș a vizat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: "(1) Dacă o dispoziție națională (infra-legală) ce impune obligația parcurgerii unei proceduri administrative jurisdicționale este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene, analizată împreună cu garanții oferite de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special cu privire la dreptul oricărei persoane de a avea acces la o instanță "instituită prin lege" și care să se bucure de toate garanțiile de independență. (2) Dacă dreptul comunitar se opune aplicării unei dispoziții de drept național ce urmărește să consacre principiul autorității de lucru judecat, în măsura în care aplicarea sa, împiedică retractarea unei hotărâri dată cu încălcarea dreptului comunitar, raportat la răspunsul oferit la prima întrebare". Cu ocazia analizării cererii, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 267 TFUE pentru sesizarea CJUE și a respins această cerere, soluția pronunțată fiind definitivă, astfel cum s-a menționat în dispozitivul deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, recurată în prezenta cauză. Împotriva acestei soluții, recurenta Comuna Tulgheș a declarat recurs. Examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenta Comuna Tulgheș este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior, rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Prezenta cauză se judecă potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, care, prin art. 20 alin. (1) stabilește că: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Așadar, în contenciosul administrativ, legiuitorul a stabilit un sistem cu două grade de jurisdicție, respectiv fond și recurs, iar calea de atac a recursului poate fi exercitată numai împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță. În cauză, reclamantul a învestit instanța supremă cu soluționarea unui recurs exercitat împotriva deciziei civile nr. 284 din 19 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în calitate de instanță de control judiciar, în soluționarea contestației în anulare formulate împotriva Deciziei nr. 79/15.02.2022 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, iar nu ca primă instanță, astfel că recursul vizând această decizie nu se circumscrie dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Potrivit art. 508 din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată". Or, în speța de față, contestația în anulare a fost declarată împotriva unei decizii pronunțate în recurs, care este definitivă, conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.. Drept urmare, decizia pronunțată în cadrul contestației în anulare nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ. Este adevărat că recursul dedus judecății este îndreptat exclusiv împotriva soluției pronunțate asupra cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebările preliminare adresate, nu și asupra soluției date contestației în anulare, însă Înalta Curte constată că excedează obiectului căii de atac posibilitatea atacării pe această cale a acestei soluții, prin raportare la principiul legalității căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ. Pentru a statua astfel, Înalta Curte reține că sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene într-un dosar aflat pe rolul unei instanțe naționale, reprezintă un mecanism procedural care dă posibilitatea instanțelor de judecată să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție, pentru a clarifica sau valida aspecte juridice legate de dreptul Uniunii Europene, având ca scop asigurarea interpretării și aplicării uniforme a acestuia, în toate statele membre. Așadar, instanța în fața căreia se formulează o cerere de adresare a unei întrebări preliminare este singura în măsură să aprecieze dacă o astfel de decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene îi este necesară în soluționarea cauzei cu care a fost învestită, în conformitate cu prevederile art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Așadar, acest articol este temeiul principal care reglementează procedura trimiterii preliminare, fiind completat de normele naționale, respectiv de prevederile C. proc. civ., care reglementează suspendarea de drept a cauzelor atunci când instanța formulează o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare, adresate CJUE, precum și de juriprudența instanței europene care a stabilit în repetate rânduri că le revine instanțelor naționale competența exclusivă de a decide dacă este necesară sesizarea sa. Cu alte cuvinte, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un act procedural intermediar, facultativ, menit să ajute instanțele naționale în interpretarea dreptului unional, nefiind supus vreunei căi de atac separate. Drept urmare, în lipsa unei reglementări exprese în acest sens și având în vedere principiul legalității căii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., soluția de respingere a unei cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene este definitivă și nu poate fi atacată separat, ci doar împreună cu hotărârea finală, în cadrul căilor de atac reglementate de dreptul național. Or, în condițiile în care, prezenta cale de atac vizează o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului declarat de Comuna Tulgheș este întemeiată. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat Comuna Tulgheș împotriva soluției pronunțate asupra cererii de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare. PENTRU ACESTE MOTIVE,