ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1973/2024

Ședința publică din data de 05 aprilie 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.02.2017, reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN, în contradictoriu cu pârâtul CENTRUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC - ORGANISM INTERMEDIAR POSDRU, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

i. anularea Deciziei nr. 19 din 30 ianuarie 2017 privind soluționarea contestației nr. CNDIPT-OI/8129/29.11.2016 și, pe cale de consecință, anularea Proceselor - Verbale de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. CNDIPT - OI/8129/28.10.2016, CNDIPT - OI/8128/28. IO.2016, CNDIPT - OIP/8217/03. II.2016, CNDIPT - OI/8127/28.10.2016, CNDIPT - OI/8253/10. H.2016,CNDIPT-OI/8257/10.11.2016, aferente proiectelor x, x, x, x, x, x;

ii. în cazul admiterii primului capăt de cerere, solicită restituirea sumei în cuantum total de (300.172,55) RON, achitată cu titlu de creanță bugetară conform Proceselor - Verbale de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. CNDIPT - OI/8129/28.10.2016, CNDIPT - OI/8128/28.10.2016, CNDIPT - OIP/8217/03.11.2016, CNDIPT - OI/8127/28. IO.2016, CNDIPT - OI/8253/10. II.2016, CNDIPT - OI/8257/10. H.2016.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 341 de la data de 8 decembrie 2024 a Curți ide Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI - ORGANISMUL INTERMEDIAR POCU.

A anulat în parte Decizia nr. 19/30.01.2017 privind soluționarea contestației nr. CNDIPT-OI/8391/29.11.2016 și procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.10.2016, y/28.10.2016, z/28.10.2016, w/03.11.2016, t/10.11.2016, s/10.11.2016, numai în ceea ce privește serviciile de dezvoltare și întreținere platformă on-line.

A obligat pârâtul la restituirea sumelor aferente serviciilor de dezvoltare și întreținere platformă on-line.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs atât reclamantul INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN cât și pârâtul Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței de la fond.

1.3.1. Recursul reclamantului INSTITUTUL NOTARIAL ROMÂN

Motivele de nelegalitate dezvoltate de reclamant sunt întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Contrar considerentelor nelegale ale primei instanțe, termenul de 90 de zile reglementat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 pentru efectuarea verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este un termen imperativ, nefiind unul de recomandare, împrejurare care rezultă din formularea textului de lege incident.

A considerat că sancțiunea nulității este expres prevăzută de lege, astfel că partea nu este ținută să justifice o vătămare suferită ca urmare a emiterii proceselor-verbale peste termenul legal. Cu toate acestea, vătămarea în cauză este evidentă în condițiile în care prin întârzierea imputării respectivelor sume, poate crește cuantumul penalităților de întârziere.

Din mențiunile inserate în cele 6 procese-verbale rezultă că intimatul a demarat o acțiune de control în baza mandatelor nr. x,3607,3609,3608,3610,3606/24.03.2016 urmare a unor sesizări cu privire la săvârșirea unor nereguli, ultima neregulă datând din 23.03.2016.

Având în vedere faptul că procesele-verbale contestate sunt emise la data de 28.10.2016. 03.11.2016, respectiv 10.11.2016, iar mandatele au fost emise la data de 24.03.2016, rezultă fără putință de tăgadă faptul ca termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării nu a fost respectat.

Calculul termenului statuat de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 trebuie efectuat în raport cu data mandatelor nr. x, 3607, 3609, 3608, 3610, 3606 (respectiv data de 24.03.2016), aceasta fiind data de finalizare a activității de organizare a verificării. Or, aplicând termenul statuat de dispozițiile art. 21 alin. (23) ale O.U.G. nr. 66/2011, procesele-verbale de stabilire a creanțelor bugetare trebuiau să fie emise cel târziu la data de 23.06.2016.

Față de aceste aspecte, este evident că cele 6 procese-verbale au fost emise mult în afara termenului legal de 90 de zile, respectiv au fost emise cu încălcarea prevederilor exprese ale art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, fapt ce atrage sancțiunea nulității acestora.

Un alt motiv de recurs vizează încălcarea dispozițiilor art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității sentinței recurate.

Prevederile art. 21 alin. (25) și (26) O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt incidente situației de fapt deduse judecății, aceste două texte legale reglementând termene specifice de 60 de zile aplicabile altor ipoteze, punctual definite de actul normativ invocat.

Prima instanță a reținut că în cuprinsul acțiunii se regăsesc critici noi, diferite de cele formulate în contestația administrativă în ceea ce privește neregula reprezentată de faptul că unii dintre experții din echipa de implementare au desfășurat activități specifice managementului de proiect, încălcând prevederea Ghidului Solicitantului Condiții Generale, iar potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, obiect al acțiunii pot fi doar deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor.

Prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, cu consecința neanalizării tuturor motivelor de nelegalitate a celor 6 procese-verbale, astfel cum au fost acestea invocate de reclamant prin acțiunea dedusă judecății.

Din lecturarea art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă că textul de lege nu instituie o procedură specială de contestare a actelor administrative, ci face trimitere chiar la procedura reglementată de dreptul comun în materie, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

A apreciat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ (varianta în vigoare la data formulării acțiunii).

A mai arătat că nu poate fi primit nici considerentul primei instanțe potrivit căruia în speță nu este aplicabilă teza finală a art. 8 din Legea nr. 554/2004 (motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă) deoarece aceasta este o modificare legală inserată prin Legea nr. 212/2018 care este ulterioară datei la care a fost formulată prezenta cerere de chemare în judecată.

Pe cale de consecință, prima instanță avea obligația de a analiza toate motivele de nelegalitate invocate în cuprinsul acțiunii, fără a se limita doar la cele care au făcut obiectul contestației administrative.

Sentința recurata a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 1117/2010, coroborate cu cele ale art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007 (motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).

Prin raportare la actele normative invocate în Procesele-verbale, dar și la situația de fapt, în mod greșit a reținut prima instanță legalitatea și temeinicia constatărilor echipei de control din cele 6 procese-verbale în sensul că o parte din cheltuielile efectuate de către INR și partenerii săi în vederea derulării proiectelor ar fi neeligibile.

OIPOCU a declarat ca fiind neeligibile cheltuielile cu livrabilele aferente proiectelor derulate și implementate, singurele considerente avute în vedere fiind că un livrabil ar fi similar celui raportat pe un alt proiect.

Practic, OIPOCU consideră că anumite livrabile elaborate în cadrul celor 6 proiecte sunt similare, motiv pentru care cheltuielile efectuate cu anumiți experți sunt considerate neeligibile, atât timp cât livrabilele pentru care au fost remunerați sunt asemănătoare atât ca formă, cât și conținut cu livrabilele pentru care a fost remunerată activitatea altor experți.

Or, raportat la temeiul de drept invocat de CNDIPT4, rezultă fără putință de tăgadă faptul că declararea cheltuielilor ca fiind neeligibile reprezintă o greșită și eronată interpretare a dispozițiilor Ghidului Solicitantului Condiții Generale.

În cadrul Deciziei atacate, OIPOCU recunoaște îndeplinirea condițiilor legale sus-menționate, dar se referă, din nou, la "nerespectarea principiului unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea, eficientă a fondurilor și un raport optim cost-eficiență."

Or, contrar celor reținute de prima instanță, acest principiu nu are o bază legală propriu-zisă, nu este menționat în niciun act cu caracter normativ - deoarece Ghidul Solicitantului nu are caracter normativ - si prin urmare nu este fundamentată legal obligarea INR la restituirea unor cheltuieli declarate anterior ca fiind rambursabile doar în baza acestui principiu.

În aceste condiții, este nelegală și netemeinică declararea ca neeligibile a unor cheltuieli pe care aceeași autoritate le-a apreciat ca fiind conforme și care, în fapt, au fost efectuate, singurul motiv fiind acela că livrabilul ar fi similar ca structură și obiective celui utilizat în cadrul altui proiect.

Mai mult decât atât, art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că "Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația: b) luării tuturor măsurilor necesare prevenirii neregulilor și fraudelor, inclusiv prin activități ce constau în informarea corectă și la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli si fraude, în special, in ceea ce privește indiciile de frauda."

Astfel, controlul realizat în mod intempestiv, ulterior implementării proiectului, nu respectă criteriul predictibilității stipulat în dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, după ce autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene declarase inițial cheltuielile eligibile și le rambursase. în contextul în care aceeași autoritate a constatat caracterul eligibil al cheltuielilor realizate în cadrul celor 6 proiecte, iar ulterior le declară neeligibile, este evident ca nu a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea presupuselor nereguli constatate, mai ales că aprobarea finanțării proiectelor a impus o analiză privind necesitatea, utilitatea si rezonabilitatea tuturor resurselor din proiect în raport cu scopul declarat al utilizării lor.

De altfel, în procesele-verbale nu se indică în mod expres norma, regula încălcată sau criteriul concret neîndeplinit ce s-ar constitui în "neregula" în sensul art. 10 alin. (1) din Contractele de finanțare.

Enumerarea în bloc a criteriilor generale și principiilor generale ce se desprind din legislația internă și europeană cu privire la eligibilitatea unor cheltuieli nu echivalează cu explicitarea în concret a abaterii, a regulii încălcate și expres prevăzute în legislație ori în Contracte.

Neregula nu poate fi dedusă implicit dintr-o apreciere aleatorie a unei stări de fapt privind un anumit grad de similitudine între anumite livrabile elaborate în cadrul celor șase proiecte, mai ales că livrabilele sunt specifice fiecărui proiect, neexistând identitate între acestea. Or, neregula trebuie explicată în mod ferm și concret prin indicarea temeiului de drept încălcat.

Pentru motivele expuse mai sus, a apreciat nejustificată invalidarea cheltuielilor astfel că se impune anularea deciziei de invalidare a cheltuielilor aferente livrabilelor în valoare de 2.075,64 RON la nivelul experților Institutului Notarial Român și în valoare de 3.234,98 RON la nivelul experților partenerului A. S.R.L..

Motivarea neeligibilității sumelor constă în efectuarea de către echipa de experți a activităților specifice echipei de management, însă această pretinsă neregulă nu a fost semnalată în procesul de evaluare pentru a permite INR adoptarea măsurilor preventive corespunzătoare, fiind preluată în cererea de finanțare aprobată, obligația INR, în calitate de beneficiar al acestui contract, fiind de a o respecta întocmai.

În acest sens, OIPOCU, în calitatea sa de organism intermediar avea obligația să verifice și să asigure conformitatea Contractului de finanțare și a Anexelor care fac parte integrantă din acesta, cu normele și reglementările incidente, inclusiv - dacă aprecia necesar - cu Ghidul Solicitantului, anterior aprobării acestui contract. Sub acest aspect, pct. 5.3. din acest Ghid (Faza A Verificarea conformității și eligibilității) prevede că:

"Verificarea conformității administrative va consta în principal în verificarea următoarelor aspecte: daca anexele îndeplinesc condițiile deforma și de conținut stabilite prin Ghidul Solicitantului."

Pe de altă parte, în cazul cheltuielilor invalidate pentru necorelarea livrabilelor cu activitățile experților în cadrul proiectelor cu ID x, a precizat că respectivele cheltuieli au fost verificate și validate de către experți din partea CNDIPT - OIPOCU în cadrul cererilor de rambursare depuse, fiind rambursate pe durata implementării proiectului.

Mai mult decât atât, respectivele cheltuieli invalidate prin intermediul proceselor-verbale nu se înscriu în aria de verificare enunțată în mandatele de verificare, scopul verificării fiind în mod exclusiv "depistarea potențialei duble finanțări".

În acest caz nu exista o suspiciune privind dubla finanțare, ci o revenire asupra unei decizii de validare a unei categorii de cheltuieli care nu au fost suspectate de finanțarea aceluiași livrabil, ci doar de pretinsa asociere cu alte activități (de management) decât cele pentru care fuseseră decontate.

Astfel, contrar considerentelor primei instanțe, controlul realizat în mod intempestiv, ulterior implementării proiectului, nu respectă limitele mandatului acordat la începerea sa, ca de altfel nici criteriul predictibilității stipulat în dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, mai ales că CNDIPT în calitate de autoritate competenta în gestionarea fondurilor europene a declarat inițial cheltuielile eligibile și le-a rambursat.

În aceste condiții, este abuzivă declararea ca neeligibile a unor cheltuieli pe care aceeași autoritate le-a apreciat ca fiind conforme și care, de fapt, au fost efectuate, mai ales că nu mai poate fi invocat motivul verificării încrucișate pentru depistarea lor, având în vedere că nu acesta este motivul de invalidare.

În plus, nu există niciun motiv temeinic și legal de neeligibilitate a orelor prestate de experți având în vedere că sumele aferente cheltuielilor cu salariile experților operaționali au fost decontate conform Cererilor de finanțare aprobate și bugetului detaliat al proiectului, care reprezintă Anexe la Contractele de Finanțare.

Aceste cheltuieli îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de art. 3 din Ordinul comun al ministrului muncii familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 1117/2170/2010, coroborat cu prevederilor art. 2 din H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, precum și ale Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2013, secțiunea 3.1.3.

Echipa de control, pe de-o parte, și-a întemeiat decizia de declarare a neeligibilității acestor sume pe interpretarea restrictivă a dispozițiilor legale aplicabile, iar pe de altă parte a ignorat obligația INR de a respecta întocmai obligațiile asumate prin Contractele de Finanțare impuse chiar de autoritatea contractantă.

Astfel, conform pct. 6 din Ghidul Solicitantului, Beneficiarul are obligația de a implementa proiectul pentru care s-a semnat Contractul de finanțare, în conformitate cu cererea de finanțare aprobată. în cazul în care Beneficiarul nu respectă obligația de implementare a proiectului "AMPOSDRU își rezervă dreptul de a întrerupe plățile sau rezilia contractul încheiat, iar asistența financiară nerambursabilă poate fi redusă și/sau restituită în totalitate sau parțială" (a se vedea Pagina 59 ultimul paragraf din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013).

Mai mult decât atât, având în vedere ca, orice cerere de finanțare este supusă unei proceduri de evaluare efectuată de către un Comitet de evaluare, fiind analizate toate condițiile care decurg din Ghidul Solicitantului Condiții Generale și Condiții Specifice, orice abatere de la regulile stabilite prin Ghid și Reglementările specifice, duce automat la respingerea cererii de finanțare și neaprobarea proiectului.

Prin urmare, rezultă fără dubiu că invalidarea cheltuielilor este nelegală și, prin urmare, se impune anularea deciziei de stabilire a creanțelor bugetare în valoare de 23.732,66 RON la nivelul experților Institutului Notarial Român și în valoare de 11.694,34 RON la nivelul experților A. S.R.L..

1.3.2. Recursul pârâtului Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU

Pârâtul a solicitat să se admită recursul, să se caseze hotărârea civilă nr. 341/2021 emisă de Curtea de Apel București, secția VIII- a de contencios administrativ și fiscal, iar pe fond să se respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

A reluat în cuprinsul recursului susținerile de la fondul cauzei în sensul că, în ceea ce privește invalidarea cheltuielilor anterior validate de către autoritate, trebuie reținut:

• Proiect 138698: B. - "Studiu privind grupul țintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.10.2016: "Studiul privind grupul țintă" elaborat în cadrul proiectului cu ID138698, raportat de dl. B. în luna mai 2014, conține în mare parte informații care se regăsesc si în livrabilul "Studiu privind grupul țintă" raportat în proiectul cu ID x, în luna iunie 2014, de dna. C.. Conform rapoartelor de activitate aferente lunii mai 2014 a rezultat ca fiind raportat de Dl B. pentru această activitate un număr de 4 ore.

Remunerația aferentă acestor 4 ore este declarată neeligibilă pentru decontare din proiectul ID138698.

Acțiunile prezentate mai sus contravin Ghidul solicitantului - condiții generale 2013, pct. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor - Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor: "Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții: ..."să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-eficiență; ...să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice."

• Proiect 139710: D. - "Studiul cu privire la procedura de monitorizare privind inserția pe piața muncii a studenților participanți la stagiile de practică".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.10.2016: Informațiile cuprinse în "Studiul cu privire la procedura de monitorizare privind inserția pe piața muncii a studenților participanți la stagiile de practică" raportat ca și rezultat al activității prestate în luna iulie 2014 de dna E. în proiectul cu ID 139733 se regăsesc integral în conținutul "Studiului cu privire la procedura de monitorizare a integrării studenților pe piața muncii" aferent proiectului cu ID 139710, raportat de către Dna D. ca si rezultat al activității desfășurate în luna iulie 2014.

Din rapoartele de activitate și fișele de pontaj ale doamnelor E. și D. a rezultat că au fost decontate câte 10 ore pentru fiecare dintre cele două livrabile menționate mai sus.

Coroborat cu faptul că au fost solicitate și validate la cererile de rambursare cheltuieli aferente elaborării celor două livrabile pentru fiecare dintre cei doi experți, se declară neeligibile costurile pentru cele 10 ore raportate pentru întocmirea studiului de către D-na D. în luna iulie 2014 în proiectul cu ID 139710.

Având în vedere ca au fost declarate neeligibile cele 10 ore în proiectul cu ID 139710 nu se vor invalida și din proiectul cu ID 139733.

• F. - "Evaluarea studenților - Metoda de lucru".

Livrabilul "Evaluarea studenților - Metoda de lucru" raportat de Dna F. in luna septembrie 2014 pentru proiectul cu ID 139710 corespunde cu " Evaluarea studenților - "Metoda de lucru" document aferent lunii septembrie 2014 raportat de Dl G. in ID-ul x. Din raportul de activitate al dnei F. a rezultat un număr de 8 ore (urmare a analizei punctului de vedere al beneficiarului) alocate pentru realizarea documentului "Evaluarea studenților - Metoda de lucru".

Din analiza raportului dlui G. a rezultat un număr de 4 ore alocate realizării livrabilului " Evaluarea studenților - Metoda de lucru".

Având în vedere că livrabilele se regăsesc ca si conținut in ambele ID-uri se declară neeligibile 8 ore alocate materialului "Metoda de lucru" pentru luna septembrie 2014 Dnei F., aferente proiectului cu ID 139710.

• H. - Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piața muncii".

Livrabilul dnei I. "Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piața muncii" aferent ID-ului x este asemănător cu livrabilul "Propunere set instrumente monitorizare integrare pe piața muncii" aferent ID-ului 139710 elaborat de Dna H..

Din documentele analizate, se evidențiază faptul ca dna I. a raportat 2 ore pentru realizarea documentului în luna august 2014, iar dna H. a raportat 4 ore pentru realizarea documentului asemănător.

Se declară neeligibile cele 4 ore aferente ID 139710, raportate de Dna H..

• Proiect x: B. - "Studiu privind grupul țintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/28.10.2016: Livrabilul cu denumirea "Studiul privind grupul țintă" aferent proiectului cu ID x, raportat de d-l B. în luna iunie 2014 conține în mare parte informații care se regăsesc si în livrabilul "Studiul privind grupul țintă" raportat în cadrul proiectului cu ID x în luna iunie 2014 de d-na C..

Conform rapoartelor de activitate aferente lunii iunie 2014 a rezultat ca fiind raportat de dl B. pentru această activitate un număr de 6 ore care sunt declarate neeligibile în proiectul ID x.

• Proiect 139755: C. - "Studiu privind grupul țintă".

Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/10.11.2016: în livrabilul denumit "Studiu privind grupul țintă " din proiectul cu ID x se regăsesc informații care sunt cuprinse și în livrabilul "Studiu privind grupul țintă" aferent ID 139755.

Din raportul de activitate al D-nei C. aferent lunii iunie 2014 pentru proiectul cu ID x rezultă un număr de 6 ore raportate ca si rezultat al Studiului privind grupul tintă

Având în vedere că documentele sunt asemănătoare atât ca formă cât și conținut s-au declarat neeligibile 6 ore aferente proiectului cu ID 139755.

Pârâtul a precizat că faptul că beneficiarului i-au fost invalidate prin procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, cheltuieli care au fost validate anterior nu constituie un argument, având în vedere că niciun text de lege nu instituie vreo interdicție de natura celei precizate, deci nu se susține pe baza acestuia acuzația de abuz adusă OI;

Cadrul legal care stabilește eligibilitatea cheltuielilor este dat de articolul 4 din contractul de finanțare, iar pentru verificarea încrucișată este enunțată baza legală a verificării în Raportul privind rezultatele preliminare ale verificării încrucișate nr. DGPCU/25558/10.11.2015.

Contestatarul limitează eligibilitatea cheltuielilor prin invocarea respectării condițiilor cu caracter general prevăzute în ordinul 1117/2010 și în H.G. nr. 759/2007, fără a avea în vedere toate condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de o cheltuială enunțate în ghidul solicitantului, respectiv și cele care se referă la: "să fie în conformitate cu principiile unui management financiar riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost-eficiență", "să nu fi făcut obiectul altor finanțări publice";

Livrabilele care intră sub incidența cheltuielilor invalidate sunt documente care justifică o activitate/actiune a unui expert din echipa de proiect, care atestă contribuția expertului la realizarea activității planificate prin cererea de finanțare. Cu atât mai mult cu cât activitățile sunt similare în toate cele 6 proiecte, pentru evitarea dublei finanțări, din livrabilele realizate trebuie să reiasă specificitatea fiecărei acțiuni/activități.

Deși nu se contestă argumentul stabilirii unor template-uri, modalitatea de completare a acestora trebuie să fie proprie fiecărui expert, nu pot exista judecați de valoare, (observații, analize, concluzii), identice ca fond si formulare la mai mulți experți sau pe mai multe proiecte, din fiecare livrabil trebuie să reiasă plus-valoarea adusă de fiecare expert, prin activitatea/acțiunea desfășurată pentru atingerea obiectivelor/rezultate/indicatorilor propuși, cu atât mai mult cu cât este cazul unor documente de tip studiu, respectiv de lucrări de cercetare, examinare, propunere de soluții într-un anumit domeniu.

Membrii echipei de soluționare a contestației au reanalizat fiecare document din prisma celor menționate anterior și s-au menținut concluziile formulate în procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu privire la aceste livrabile.

Totodată, se revine cu precizarea că livrabilele sunt similare nu doar ca structură și obiective, cum susține contestatarul, conținutul informațional, exprimarea, este identică în cazul documentelor enumerate anterior, fiind doar actualizate specificațiile cu privire la ID proiect, parteneri, site-uri, etc.

Referitor la art. 5 din O.U.G. nr. 66/2011, face precizarea că atât la nivelul organismului intermediar cât și al AMPOSDRU, s-au asigurat măsurile necesare pentru informarea corectă și la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli și fraude, în special în ceea ce privește indiciile de fraudă, publicând pe site-urile specifice cadrul legal POSDRU precum și alte informații utile beneficiarilor, iar conform contractului de finanțare, articolul 6, A, (1), beneficiarul în calitate de semnatar al contractului, are responsabilitatea pentru implementarea proiectului... și (2), Beneficiarul are obligația de a solicita în scris punctul de vedere oficial al CNDIPT OI POSDRU cu privire la orice aspect survenit în implementarea Proiectului de natură să afecteze buna implementare a acestuia, precum și în orice situație în care apar neclarități cu privire la clauzele contractului.

În ceea ce privește necorelarea livrabilelor cu activitățile experților, s-au reținut următoarele:

Proiect 138698: Constatările echipei de control conform PROCESULUI-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare:

Din verificările rapoartelor de activitate, ale fișelor de pontaj și ale livrabilelor s-au constatat desfășurarea unor activități specifice managementului de proiect (livrabile ce aparțin activității de management). (...),

Acțiunile prezentate mai sus contravin Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2013, punctul 3.2. "Managementul proiectului trebuie să acopere cel puțin următoarele domenii: coordonarea generală a proiectului, coordonarea financiară a proiectului și realizarea achizițiilor aferente proiectului " coroborat cu Subpunctul 3.2.3. "experții din echipa de implementare nu desfășoară activități de management de proiect și nu au atribuții în acest sens ",

Din aceste considerente s-au invalidat la capitolul bugetar Resurse Umane sume în cadrul Cererilor de rambursare respectiv de plată (...) ".

În urma extinderii verificării asupra tuturor cererilor depuse si validate s-au mai constatat un număr de ore lucrate pentru activități de management de către persoane din echipa de implementare: în cadrul proiectului 139710, proiectului 139755.

Cât despre afirmația că respectivele cheltuieli nu se înscriu în aria de verificare enunțată în mandatele de verificare, nu se susține, având în vedere că nu sunt discordanțe între aspectele cu posibil impact financiar enumerate procesele-verbale emise la pct. 1 și mandatul de verificare alocat echipei de control, care menționează suspiciunile de neregulă atribuite spre investigație.

În ceea ce privește serviciile de dezvoltare si întreținere a site-ului si platforma online, echipa de control recunoaște decontarea cheltuielii respective doar in cadrul proiectului x, în timp ce pentru celelalte cinci proiecte, implementate de beneficiarul Institutul Notarial Roman, se vor recupera sumele decontate aferente acestui tip de cheltuiala, deoarece s-a considerat că putea fi achiziționată o singura data platforma, iar pentru celelalte cinci proiecte sa fie decontate procentual cheltuielile cu serviciile de dezvoltare si întreținere a platformei online, în scopul utilizării eficiente a fondurilor europene si respectării principiului managementului financiar riguros.

Cheltuielile care intră sub incidența contractelor încheiate pentru achiziția de servicii de dezvoltare și întreținere a site-ului și platformei online au fost prevăzute în toate cererile de finanțare aprobate, dar încă de la etapa de evaluare a cererilor de finanțare, faza B se atrage atenția asupra dublei finanțări ca aspect ce trebuie urmărit pentru cazul în care se încheie mai multe contracte de finanțare cu Institutul Notarial Român.

Astfel că nu se susține afirmația beneficiarului că nu au fost semnalate posibilele probleme ce pot sa apară la implementarea proiectelor.

Totodată face precizarea că toate punctele slabe ale proiectelor au fost aduse la cunoștință beneficiarului încă din etapa de evaluare, prin comentariile evaluatorilor aferente criteriilor la care a fost depunctat proiectul.

Faptul că au fost declarate inițial eligibile aceste cheltuieli nu poate fi invocat ca argument în contestație având în vedere că niciun text de lege nu instituie vreo interdicție de natura celei precizate, deci nu se susține pe baza acestuia acuzația de abuz adusă OI;

Pârâtul a susținut că toate cele 6 site-uri si platforme au aceeași structură, deci informațiile puteau fi integrate pe un singur site și o singura platformă cu butoane specifice de accesare.

Ca urmare a analizei raportului extrajudiciar anexat cererii de chemare în judecată, s-a arătat că: raportul cuprinde numai analize, observații și argumente de ordin tehnic, axate pe avantajele tehnice rezultate din utilizarea a 6 site-uri si 6 platforme, de către beneficiarii/utilizatorii finali ai acestora, de către administratorii platformei și din punctul de vedere al mentenanței, dar fără nicio analiză legată de costuri.

Totodată, expertul admite că din punct de vedere tehnic se putea implementa un singur site si o platformă, fapt ce necesită un efort suplimentar, dar fără a detalia acest efort, fără analiză pe costuri.

De asemenea, consideră că riscurile generate de utilizarea unui singur site și a unei singure platforme sunt în strânsă legătură cu nivelul de complexitate al acestora, iar cele prezentate de expert spre exemplificare pot să apară în ambele situații, atât la utilizarea/mentenanta pe site-uri si platforme separate cât si integrate, dar o structură bine gândită poate reduce aceste riscuri.

În concluzie, deși elementele tehnice prezentate în raportul extrajudiciar sunt admisibile, faptul că nu sunt referințe la costuri nu schimbă concluziile verificărilor emise în procesele-verbale de constatare a neregulilor si stabilirea a creanțelor bugetare contestate.

Referitor la argumentele prezentate în secțiunea notată cu (4), cu privire la utilizarea eficientă a fondurilor europene, nu contestă faptul că achiziția de Servicii de dezvoltare și întreținere a platformei on-line și a site-ul proiectului s-a derulat în fiecare proiect corelat cu specificațiile din cererea de finanțare, dar reiterăm doar faptul că beneficiarul trebuia să aibă în vedere luarea de măsuri pentru evitarea dublei finanțări, aspect semnalat în grilele de evaluare fază B transmise si beneficiarului la finalizarea evaluării.

Pentru achiziția în cauză, abordarea corectă este de obținere a unui site, a unei platforme și asigurarea mentenanței acestora (care să respecte specificațiile tehnice din caietul de sarcini) cu un cost minim, fapt ce nu se demonstrează prin argumentele aduse de contestatar.

Organismul intermediar s-a pronunțat prin decizie motivată asupra contestației administrative înregistrată la CNDIPT-OI/8391/29.11.2016 la pvc prin respingerea contestației formulate,

Decizia de soluționare a contestației administrative este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, având ca fundament legal dispozițiile legii speciale O.U.G. nr. 66/2011, respectiv articolul 51 alin. (1).

1.4. Apărările formulate în cauză

Recurentul - reclamant Institutul Notarial Român a depus întâmpinare în cauză prin care a invocat, în principal, nulitatea recursului formulat de recurentul - pârât, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de recurs a acestuia, ca nefondată.

2.1. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursurilor

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că ambele recursuri se impun a fi respinse pentru următoarele considerente:

2.1.1. Recursul recurentului - pârât Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pârâtului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurentului - pârât Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU prin comparație cu argumentația expusă în fața Curții de Apel București, secția a - VIII-a de contencios administrativ și fiscal rezultă că acesta a reluat în cadrul căii de atac a recursului, în mod fidel, apărările expuse în întâmpinarea de la fondul cauzei.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârșit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Recurentul-pârât Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinței recurate din perspectiva soluției date de prima instanță cererii de chemare în judecată, care a fost admisă în parte.

După cum s-a arătat în precedent, susținerile din cererea de recurs constau în reluări ale apărărilor expuse în cuprinsul întâmpinării de la fondul cauzei, respectiv analiza livrabilelor similare pe mai multe proiecte realizate de persoane diferite.

În concret, Curtea de Apel București și-a argumentat soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 341/2021, de admitere în parte a cererii de chemare în judecată, reținând în esență că în mod greșit s-a reținut în cele 6 procese-verbale neregula referitoare la serviciile de dezvoltare și întreținere platformă on-line.

Această soluție a primei instanțe s-a impus în condițiile în care, din analiza înscrisurilor de la dosar dar și din susținerile exprimate de reclamant, respectiv de pârât, rezultă că în mod greșit s-a reținut în cele 6 procese-verbale neregula referitoare la serviciile de dezvoltare și întreținere platformă on-line, în condițiile în care a apreciat că securitatea era mai bună în cazul existenței a 6 platforme iar o asemenea soluție era și fiabilă, întrucât în ipoteza unui eventual atac, ar fi indisponibil doar site-ul atacat, iar nu întreaga platformă ce ar fi găzduit toate cele 6 site-uri .

În ciuda dezvoltării argumentative a Curții de Apel București, recurentul-pârât nu a prezentat un raționament critic față de considerentele sentinței recurate. Acesta s-a limitat la a relua afirmațiile generice în sensul că neexecutarea actului administrativ ar fi contrară unei bune ordini juridice într-un stat de drept și o democrație constituțională.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul - pârât Ministerul Educației-Organismul Intermediar POCU împotriva sentinței primei instanțe.

2.1.1. Recursul recurentului - reclamantului Institutul Notarial Român

Cu titlu preliminar, pornind la analiza cererii de recurs a reclamantului, Înalta Curte constată că această parte procesuală și-a întemeiat calea de atac pe motivele de nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.. Cu toate acestea, din lecturarea cererii sale rezultă că reclamantul a invocat, în realitate, încălcarea dispozițiilor legale de către judecătorul fondului, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că analiza criticilor de nelegalitate se va realiza doar din perspectiva interpretării și aplicării greșite legii în cauză.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) prevede:

"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... … 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material."" totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curtea reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

Textele de lege considerate a fi aplicate greșit de recurentul - reclamant au următorul conținut:

Art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011

Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/notelor de constatare este de 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26).

Art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011

(1) Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

(2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Art. din Ordinul nr. 1117/2020

(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, precum și următoarele condiții cu caracter specific:

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare/deciziei de finanțare, de la data menționată în contractul de finanțare/decizia de finanțare sau de la data de 1 ianuarie 2007 pentru proiectele retrospective;

b) să nu fi făcut obiectul altor finanțări din fonduri publice, cu excepția prevederilor art. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările și completările ulterioare.

c) sunt rezonabile, justificate și respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007

(1) Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 și art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

b) să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

În raport de criticile din recurs referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 de prima instanță, Înalta Curte constată că termenul de 90 de zile nu este prevăzut sub sancțiunea decăderii.

Potrivit disp. art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de contestare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării, cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26). În condițiile prevăzute la art. 21 alin. (24) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 zile.

Nerespectarea termenului nu atrage nelegalitatea actului, avându-se în vedere că nu există o vătămare în sensul indicat de partea recurentă respectiv că ar fi crescut cuantumul penalităților de întârziere. În plus, atunci când legiuitorul O.U.G. nr. 66/2011 a înțeles să arate care este sancțiunea în ipoteza nerespectării unui termen, a arătat în mod expres acele situații incidente. Astfel, contestația administrativă se formulează în termen de maximum 30 de zile, iar sancțiunea nerespectării termenului este decăderea, potrivit art. 47 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011.

Ca urmare, argumentul în sensul că art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 se completează cu dreptul comun, respectiv cu prev. art. 185 din C. proc. civ. din materia termenelor de decădere, este nerelevant, cât timp din ansamblul reglementărilor cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011 nu rezultă voința legiuitorului de a califica acest termen ca fiind unul de decădere. Așa cum s-a reținut deja, acolo unde legiuitorul a dorit calificarea termenului ca fiind de decădere, a realizat acest lucru; per a contrario, acolo unde a omis să o facă, nu se poate prezuma o asemenea calificare, mai ales că sancțiunile trebuie să fie explicit prevăzute de lege, iar nu prezumate.

Pe de altă parte, statul membru UE are posibilitatea ca, pentru recuperarea ajutorului nerambursabil să emită, pe plan național, norme de procedură diferite de cele care îi incumbă Comisiei Europene prin Regulamentul CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11.07.2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, ce are ca obiect stabilirea normelor generale de reglementare ale celor trei fonduri, dar fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale Regulamentului (CE) nr. 1080/2006, ale Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 și ale Regulamentului (CE) nr. 1084/2006 (art. 1 alin. (1).

Astfel, statul membru are dreptul să stabilească termene proprii, în acord cu sistemul de drept aplicabil și cu ceea ce îi este specific, iar natura juridică a acestora se interpretează în conformitate cu prevederile legale naționale și jurisprudența dezvoltată de instanțele judecătorești. De asemenea, jurisprudența CJUE nu poate privi normele de procedură internă, iar o instanță de judecată nu poate aplica mutatis mutandis, norme din cadrul unor Regulamente - hotărâri ale CJUE care nu au o aplicabilitate directă în speța dedusă judecății.

Ca urmare, natura juridică a termenului prev. de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011 se stabilește raportat la normele procedurale interne, art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. nefiind aplicabil și pentru motivul că emiterea procesului/notei de constatare a neregulilor nu reprezintă un drept pentru autoritatea competentă, ci o obligație; neîndeplinirea acestei obligații în termenul legal nu poate atrage consecințe favorabile pentru chiar cei ce urmau a fi sancționați prin actul ce trebuia emis, deoarece textul ar fi interpretat împotriva rațiunii ce a stat la baza emiterii acestuia, rațiune care a fost aceea de disciplinare a activității de control și nicidecum exonerarea de răspundere a beneficiarilor de fonduri nerambursabile.

Așadar, nu se confirmă ipoteza recurentului-reclamant în sensul că cele 6 procese-verbale ar fi lovite de nulitate.

În continuare, referitor critica recurentului potrivit căreia ar fi încălcat art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, Înalta Curte reține că, în mod corect, a apreciat prima instanță de judecată că numai deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate în instanță, suplimentarea motivelor de nelegalitate a proceselor-verbale de constatare a neregulilor prin cererea de chemare în judecată nu este posibilă, sen în care a analizat numai argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, ce au legătură cu decizia de soluționare a contestației și motivele de nelegalitate invocate în contestația administrativă.

Art. 8 teza finală din Legea nr. 554/2004, forma actuală (motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă) nu este aplicabil în cauză întrucât, pe de o parte, această dispoziție a fost introdusă prin Legea nr. 212/2018, ulterior formulării cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, iar pe de altă parte, art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011 reprezintă legea specială aplicabilă în cauză, ce stabilește expres că obiect al contestării în instanță este decizia pronunțată în soluționarea contestației, similar dispozițiilor din codul de procedură fiscală.

În continuare, cu privire la criticile de nelegalitate ale invalidării cheltuielilor pentru presupusa decontare multiplă a unor livrabile similare efectuate de experți diferiți, în mod corect a stabilit prima instanță că atât timp cât autoritatea respectă termenul de prescripție, cheltuielile pot face obiect al controlului în vederea verificării eligibilității, acesta fiind motivul pentru care legea prevede posibilitatea de emitere nu numai a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare (ce se face anterior rambursării), ci și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare, creanța bugetară fiind datorată, prin ipoteză, ca urmare a declarării neeligibile a unor cheltuieli deja rambursate.

Această soluție este validată și de instanța de control judiciar, fiind rezultatul interpretării și aplicării corecte a legii în cauză.

Totodată, Înalta Curte reține, cu referire la criticile din recurs similare celor din cererea de chemare în judecată pe care instanța de fond nu le-a analizat în temeiul art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, acestea nu vor face obiect a