ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1822/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 25.11.2021, reclamantul A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară contestație împotriva Rezoluției Inspectorului Șef nr. C21-1744/05.11.2021 de respingere a plângerii împotriva Rezoluției Inspectorului Șef nr. C21-1650 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă plângerea formulată împotriva Rezoluției Inspectorului Șef nr. C21-1563 de respingere a plângerii împotriva rezoluției de clasare din data de 26.08.2021 emise în dosarul nr. x al Direcției de inspecție pentru procurori.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 586 din 25 martie 2022 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare și ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs recurentul-reclamant A., fără a încadra motivele formulate în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În cuprinsul memoriului de recurs, au fost prezentate, pe larg situația de fapt care a generat litigiile menționate în sesizarea adresată Inspecției Judiciaire, situația personală a recurentului, precum și prejudiciile produse de activitatea magistraților care au instrumentat, în mod nelegal, cauzele sale.

Apărările formulate de intimată și alte aspecte relevante Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, invocând excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor formulate în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe. Prin încheierea din data de 29 februarie 2024 Înalta Curte a admis cererea recurentului de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenței juridice prin avocat și a stabilit onorariul provizoriu cuvenit avocatului la suma de 950 RON. La data de 5.03.2024 Baroul București a desemnat pe domnul avocat B. să acorde asistența juridică gratuită recurentului-reclamant A., conform delegației nr. x depuse la dosar recurs.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, instanța de control judiciar apreciază că recursul recurentului-reclamant A. nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În acest sens, este de subliniat faptul că prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. se sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate (ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 (ipoteza prevăzută la alin. (2) al articolului). Înalta Curte are în vedere că noțiunea de motivare a recursului trebuie înțeleasă pornind de la trăsăturile specifice ale acestei căi de atac și continuând, apoi, cu faptul că motivele de casare sunt expres și limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) punctele 1-8 C. proc. civ.. Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Raportat la cele reținute, Înalta Curte constată că prin cererea de recurs recurentul-reclamant s-a limitat la prezentarea situației de fapt care a condus la formularea cererii de chemare în judecată, fără a fi aduse critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate (fără a se face referiri la vreunul dintre considerentele instanței de fond). Constatând că recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 anterior menționat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă și va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul promovat în cauză. Totodată, în condițiile art. 2 alin. (1) pct. 3 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală, încheiat la 8.02.2024 între Ministerul Justiției, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Uniunea Națională a Barourilor din România, Înalta Curte va stabili onorariul definitiv în favoarea domnului avocat B., desemnat să asigure asistența juridică a recurentului-reclamant A., la suma de 1020 RON, constatând că, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 51/2008, aceste cheltuieli rămân în sarcina statului. PENTRU ACESTE MOTIVE,