ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1527/2024

Ședința publică din data de 14 martie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (nouă) la data de 30 septembrie 2021, sub dosar nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, a solicitat anularea în tot a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 199 din 26 februarie 2021 prin care s-a dispus numirea colonelului B. în funcția de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare a Statului Major al Apărării, anularea în tot a Hotărârii Comisiei de selecție nr. 1 (CS nr. 1) din cadrul Ministerului Apărării Naționale, prin care a fost selectat domnul colonel B. pentru numirea în funcția de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare a Statului Major al Apărări, precum și anularea în tot a Certificatului de competență lingvistică conform STANAG 6001, nivel 2222, acordat de către comisia de evaluare de specialitate din cadrul Ministerului Apărării Naționale, domnului colonel B..

Prin sentința civilă nr. 331/24.02.2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale în favoarea Curții de Apel Bacău, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din data de 08 septembrie 2022 instanța de fond a decăzut reclamantul din dreptul de a-și mai modifica cererea de chemare în judecată, în sensul adăugării unui nou capăt de cerere, respectiv cel referitor la anularea pct. 1 din Anexa 2 a procesului-verbal nr. x, întrucât a fost formulat cu depășirea momentului procesual indicat de art. 204 C. proc. civ., respectiv primul termen la care este legal citat, iar partea adversă s-a opus în mod expres modificării de acțiune.

Prin sentința civilă nr. 82 din 22 septembrie 2022, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea, ca neîntemeiată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale.

Împotriva sentinței civile nr. 82 din 22 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Recurentul-reclamant a învederat, în esență, că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competentei lingvistice în Ministerul Apărării Naționale prin interpretarea extensivă și nefondată a acestui articol și contrar prevedeilor legale și principiilor de drept, prin considerarea practicii existente la nivelul Direcției generale de management resurse umane, ca izvor de drept, respectiv în afara legii.

Referitor la lipsa participării la proba interviului a secretarului comisiei, recurentul-reclamant a apreciat că motivarea instanței de fond este neîntemeiată și încearcă să justifice încălcarea atribuției de serviciu de către secretarul comisiei de interviu prin absența sa de la desfășurarea interviului din perioada decembrie 2020 - februarie 2021 pentru încadrarea funcției de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare a Statului Major al Apărării (locțiitor sef DPM), nivel ierarhic 4, ID: x, invocând în acest sens și prevederile art. 34 alin. (3) din Normele privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.69/2015.

Nu în ultimul rând, recurentul-reclamant a susținut că instanța de fond a reținut în mod greșit că nu a fost afectată transparența desfășurării procedurii de selecție prin faptul că nu a putut lua la cunoștință despre notele acordate de membrii Comisiei de interviu, despre necomunicarea posibilității de a contesta aceste rezultate și despre neluarea la cunoștință a hotărârii comisiei de selecție prin care a fost selectat colonelul B., întrucât tocmai lipsa acestor elemente i-au încălcat dreptul și interesul său legitim de a participa în calitate de candidat la un proces de selecție obiectiv, corect și imparțial. Așa cum a arătat și în cererea de chemare în judecată, toate aceste nelegalități au determinat favorizarea în mod nejustificat a unuia dintre candidații care au participat la procesul de selecție în cauză și, implicit, prin aceasta, la vicierea rezultatului final, în defavoarea sa.

Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii sentinței de fond, ca temeinică și legală, reiterând, în esență, apărările susținute în fața primei instanțe.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit acestuia, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt reținută în cauză și necontestată de recurent.

Astfel, în fapt, în Buletinul Informativ al Armatei nr. 12/14.12.2020, pag. 20, nr. crt. 1 a fost scoasă la concurs funcția de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare, nivel ierarhic 4, ID: x, funcție prevăzută cu grad de general de brigadă.

Ulterior, în perioada decembrie 2020- februarie 2021 s-a desfășurat procesul de selecție care a constat în două etape conform Normelor privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare aprobate prin Ordinul Ministrului apărării naționale nr. M 69/2015.

În prima parte, conform art. 9 din Norme, Comisia de selecție nr. 1 a verificat întrunirea criteriilor obligatorii, a condițiilor de studii de către solicitanți și a evaluat și ierarhizat candidații care au întocmit rapoarte personale în vederea participării la procedura de selecție .

A doua parte a constat în susținerea unui interviu la data de 02 februarie 2021 conform art. 9 lit. j) de către candidații care au întrunit condițiile după prima etapă, fiind respinși la această probă 2 din cei 4 candidați rămăși în procesul de selecție.

În urma întocmirii tabelului centralizator cu ierarhia finală a candidaților, rezultată după analiza în comisia de selecție și după desfășurarea interviului, domnul colonel B. a obținut cel mai mare punctaj, iar reclamantul al doilea punctaj .

Ca urmare, s-a emis hotărârea Comisiei de selecție nr. 3 din data de 17.02.2021, înregistrată sub nr. C 960 care ulterior a fost transmisă Ministrului Apărării Naționale și care, în virtutea competenței de numire în funcții, a emis Ordinul nr. MP nr. 199/26.02.2021, prin care s-a dispus numirea în funcția de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare a Statului Major al Apărării al colonelului B. .

Prin sentința recurată, acțiunea privind anularea actelor prin care a fost selectat domnul colonel B. pentru numirea în funcția de locțiitor al șefului Direcției personal și mobilizare a Statului Major al Apărării a fost respinsă, reclamantul reiterând aspecte prezentate în fața primei instanțe, sub formă de critici de nelegalitate, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate, urmând să le analizeze în mod unitar și să le răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Criticile privind organizarea sesiunii de evaluare lingvistice extraordinare în urma căreia a fost acordat de către Comisia de Evaluare de specialitate din cadrul MAN, domnului Colonel B. certificatul de competență lingvistică STANAG 6001, nivel 2222, respectiv încălcarea prevederilor art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competentei lingvistice în Ministerul Apărării Naționale, sunt nefondate.

Potrivit art. 17 alin. (3) din Normele privind evaluarea competenței lingvistice în Ministerul Apărării Naționale aprobate prin Ordinul nr. M21/05.02.2010:

"(3) Sesiunile de evaluare extraordinare se planifică și se desfășoară la ordinul șefului Direcției management resurse umane în afara perioadei de desfășurare a sesiunilor de evaluare ordinare. Organizarea și desfășurarea acestor sesiuni se fac în situații speciale care impun evaluarea personalului în regim de urgență, precum dislocarea unor forțe în teatrele de operații sau ocuparea unor funcții NATO".

Procedând la propria interpretare logico-teleologică a normei legale incidente, instanța de control judiciar constată că în mod legal a reținut judecătorul fondului faptul că organizarea și desfășurarea sesiunilor extraordinare se realizează în situații speciale care impun evaluarea personalului în regim de urgență, urgența fiind cea care justifică organizarea acestor sesiuni și că în mod exemplificativ și nu limitativ, s-au indicat situații de urgență posibile, utilizarea adverbului "precum" anunțând o enumerare, o lămurire a posibilelor cazuri de urgență fără însă a fi limitate la acestea.

Totodată, deși recurentul-reclamant contestă relevanța practicii administrative a autorității intimate în situații în care a procedat la organizarea unor astfel de sesiuni extraordinare, instanța de recurs constată că unul dintre principiile care stau la baza organizării și desfășurării activității de evaluare a competenței lingvistice statuat la art. 5 lit. b) din Normele privind evaluarea competenței lingvistice în Ministerul Apărării Naționale aprobate prin Ordinul nr. M21/05.02.2010 este cel privind nondiscriminarea și egalitatea de șanse pentru toate categoriile de personal evaluat și că activitatea de evaluare a competenței lingvistice are drept scop, printre altele, ocuparea funcțiilor specifice din Ministerul Apărării Naționale pentru care se impune cunoașterea limbilor străine, conform art. 3 din același act normativ.

În aceste condiții, este relevantă practica administrativă probată în fața instanței de fond prin depunerea la dosar a documentelor care atestă organizarea de sesiuni extraordinare de evaluare a competenței lingvistice a altor cadre militare care au candidat la selecții organizate pentru ocuparea unor funcții de vizibilitate, fiind evident că în aria situațiilor de urgență la care se referă textul legal a fost în mod constant inclusă de autoritatea intimată și situația celor care participă la selecții pentru ocuparea unor funcții de vizibilitate (pentru toate funcțiile prevăzute cu gradul de general) sau de reprezentare, astfel încât conduita Comisiei de evaluare din cadrul MAN respectă, atât criteriile de previzibilitate și transparență, cât și principiul nondiscriminării, constatându-se o abordare echidistantă în raport de cadrele militare ce participă în calitate de candidați, nefiind organizată o sesiune extraordinară de evaluare doar a candidatului B. în contra uzanțelor obișnuite, organizarea acestei sesiuni având totodată și rolul de a îndeplini scopul pentru care a fost reglementată această activitate de evaluare, respectiv de a da posibilitatea celor care au abilitățile lingvistice necesare să participe la concursurile de ocupare a funcțiilor specifice din cadrul ministerului de resort.

Criticile privind lipsa participării la proba interviului a secretarului comisiei, respectiv a încălcărilor prevederilor art. 34 alin. (3) din Normele privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.69/2015, sunt nefondate.

Potrivit art. 6 din Normele privind organizarea și funcționarea sistemului de ierarhizare și selecție în vederea evoluției în carieră a cadrelor militare aprobate prin Ordinul MAN nr. 69/28 iulie 2015 secretariatele tehnice sunt entități organizaționale permanente care se constituie la nivelul structurilor pe lângă care funcționează comisiile de selecție și au rolul de a susține activitatea acestora, responsabilitățile acestora fiind stipulate de către aret. 29 din același act normativ fiind următoarele:

a) să centralizeze documentele prevăzute la art. 27 lit. c) - f);

b) să genereze, din aplicația informatică C., fișele cu principalele date ale cadrelor militare care s-au înscris la selecție;

c) să analizeze documentele prevăzute la lit. a) și b) pentru verificarea îndeplinirii criteriilor obligatorii prevăzute în secțiunea A a anexei nr. 11 sau a anexei nr. 11

1

, după caz, precum și a condițiilor prevăzute de lege pentru admiterea cadrelor militare la analiză în cadrul comisiilor de selecție;

d) să întocmească, pe grade și în ordine alfabetică, tabelul cuprinzând cadrele militare care nu îndeplinesc criteriile obligatorii, conform modelului specificat în anexa nr. 4, și tabelul cu cadrele militare care îndeplinesc criteriile obligatorii pentru a fi analizate în cadrul comisiilor de selecție, conform modelului specificat în anexa nr. 5, pe care le prezintă membrilor comisiilor de selecție, însoțite și de opțiunile și datele suplimentare furnizate de comandanții/șefii ierarhici, precum și cele rezultate din memoriile originale;

e) să întocmească pentru fiecare candidat fișa de evaluare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 sau anexa nr. 11

1

, după caz;

f) să întocmească tabelul centralizator cu propunerile pentru înaintarea în gradul următor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6;

g) să centralizeze punctajul acordat de către membrii comisiilor de selecție și să întocmească tabelul centralizator cu ierarhia, în ordinea descrescătoare a mediilor aritmetice obținute de cadrele militare evaluate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13;

h) să redacteze, în urma desfășurării ședințelor comisiilor de selecție, procesul-verbal, conform precizărilor din anexa nr. x, la care anexează tabelul centralizator prevăzut la lit. g);

i) să comunice în scris comandanților/șefilor structurilor militare în care sunt încadrate cadrele militare înscrise la selecție, precum și celor care organizează interviul candidații care îndeplinesc condițiile pentru a participa la interviu;

j) să comunice în scris comandanților/șefilor structurilor militare în care sunt încadrate cadrele militare înscrise la selecție candidații care nu au obținut nota minimă la interviu sau nu au fost ierarhizați de comisia de selecție, cu precizarea criteriilor obligatorii neîndeplinite;

k) să trimită documentele cadrelor militare înscrise la selecție la structurile cu atribuții în domeniu, în vederea eliberării avizului de specialitate, potrivit legislației specifice, pentru încadrarea funcțiilor care necesită acest aviz, potrivit prevederilor art. 42;

l) să întocmească tabelul centralizator cu ierarhia finală a candidaților, rezultată după analizarea în comisia de selecție și desfășurarea interviului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

m) să redacteze hotărârea comisiei de selecție în baza procesului-verbal prevăzut la lit. h) și a) procesului-verbal al comisiei de interviu, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. x;

n) să întocmească tabelul cu candidații selecționați, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14, și să îl înainteze, împreună cu copia hotărârii comisiei de selecție sau un extras al acesteia, după caz, comandanților/șefilor care au competența de a emite ordine de numire în funcție/înaintare în grad;

o) să informeze în scris structurile care au înaintat rapoartele candidaților despre punctajele obținute și locurile pe care s-au clasat aceștia;

p) să păstreze confidențialitatea informațiilor despre candidații evaluați, punctajele acordate și hotărârile adoptate.

Totodată, conform art. 34 alin. (3) din Norme, "activitatea comisiei este sprijinită de un secretar care se numește, de regulă, din rândul ofițerilor care încadrează structura/modulul de resurse umane al unității militare organizatoare; acesta participă la desfășurarea interviului și întocmește procesul-verbal în care se consemnează rezultatele obținute de candidați, dar nu acordă note, nu se pronunță și nu emite opinii pe perioada interviului".

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale anterior enunțate, contrar susținerilor recurentului-reclamant, se reține că rolul secretariatelor tehnice nu este acela de garant al corectitudinii și imparțialității susținerii probelor de către candidați, ci de suport administrativ - organizatoric pentru comisia de interviu, mai concret, de a întocmi procesul-verbal în care se consemnează rezultatele obținute de candidați.

Or, deși recurentul-reclamant reiterează argumentația referitoare la presupusa încălcare de către secretarul comisiei de interviu a atribuțiilor de serviciu, aspect care nu face de altfel obiectul prezentului litigiu dedus judecății, la dosarul instanței de fond înregistrat inițial pe rolul Curții de Apel București se regăsește situația cu rezultatele obținute de candidați la interviu din care reiese că au fost consemnate rezultatele obținute de candidați la interviu și că cei care au acordat notele au fost doar membrii comisiei de interviu.

În acest context, se reține și că secretarul nu a fost membrul comisiei de interviu, neavând nicio atribuție în procesul de evaluare, iar o eventuală lipsă a acestuia de la desfășurarea interviului nu a vătămat în vreun fel pe recurent sau un drept al acestuia reglementat de lege pentru ca să fie atrasă nulitatea actelor atacate.

De altfel, așa cum s-a reținut anterior, rolul secretariatelor tehnice, astfel cum este reglementat de dispozițiile legale incidente, este unul de suport administrativ - organizatoric, iar în cazul dedus judecății a fost îndeplinit, fiind consemnate rezultatele obținute de candidați la proba interviului.

Nu în ultimul rând, nefondate sunt și criticile privind afectarea transparenței desfășurării procedurii de selecție prin faptul că recurentul-reclamant nu a putut lua la cunoștință despre notele acordate de membrii Comisiei de interviu, despre necomunicarea posibilității de a contesta aceste rezultate și despre neluarea la cunoștință a hotărârii comisiei de selecție prin care a fost selectat colonelul B..

Astfel, așa cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, criticile recurentului-reclamant vizează în concret o eventuală imposibilitate de a ataca în fața instanței actele considerate de acesta ca fiind nelegale, or, faptul că a putut declanșa acest litigiu, având cunoștință astfel de rezultatul concursului, iar actele care au stat la baza emiterii celor trei acte contestate au fost depuse la dosarul cauzei până la primul termen de judecată în fața instanței de fond, invalidează această ipoteză.

Totodată, deși recurentul-reclamant continuă să susțină că astfel i-a fost încălcat dreptul la un proces de selecție obiectiv, corect și imparțial, chestiunile reclamate de acesta vizează mai degrabă conduita ulterioară a autorității intimate, de după derularea procedurii de selecție, iar nu procesul de selecție în sine, iar instanța de recurs reține că oricum, și după surmontarea acestora, prin depunerea de către autoritatea intimată la dosarul cauzei a documentației care a stat la baza emiterii actelor contestate, recurentul-reclamant nu a adus alte critici și nici nu a arătat cum în continuare procesul de selecție ar fi fost viciat din această perspectivă.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că motivele de nelegalitate invocate de reclamant sunt neîntemeiate, hotărârea instanței de fond fiind astfel dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 82 din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.