ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 84/2024

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la 2 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Satu Mare și Casa Națională de Pensii București, pronunțarea unei hotărâri judecătorești favorabile în temeiul prevederilor art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ împotriva răspunsului nr. x/08.09.2022, întrucât i s-a refuzat categoric din partea pârâtei Casa Județeană de Pensii Satu Mare și recunoașterea adeverinței nr. x/20.10.2009 emisă de Ocolul Silvic Tinca din cadrul Direcției Silvice Bihor pentru perioada lucrată 1973-1983, în vederea emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii modificată și completată prin Legea nr. 76/2022, precum și anularea Deciziei nr. 36505/08.06.2021 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare.

În încheiere, reclamantul a solicitat să fie încadrat în pensie pentru limită de vârstă conform prevederilor art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 76/2022 raportat și la dispozițiile art. 106 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu prevederile art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

La termenul din 10 ianuarie 2023, conform încheierii de ședință de la acea dată, instanța, procedând la verificarea competenței sale, a constatat că, din perspectiva dispozițiilor art. 95 pct. 1 C. proc. civ., coroborat cu art. 141 lit. b) și art. 142 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, a dispus amânarea pronunțării asupra excepțiilor formulate la data de 26.01.2023.

Prin sentința civilă nr. 22/LMA din 26 ianuarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Satu Mare, secția I civilă a admis excepția tardivității invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Satu Mare prin întâmpinare și, pe cale de consecință, a respins ca fiind tardivă contestația formulată de reclamantul A. împotriva răspunsului administrativ nr. x/08.09.2022 și a Deciziei 36505/08.06.2021 emise de Casa Județeană de Pensii Satu Mare, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a evocat dispozițiile art. 139 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, în raport de care a arătat că Decizia nr. 36505/08.06.2021 și răspunsul administrativ nr. x/08.09.2022 au fost comunicate reclamantului la data de 10.06.2021 și 12.09.2022, iar reclamantul a înțeles să le conteste la 02.11.2022, cu depășirea termenului de 45 de zile prevăzut de art. 139 pct. (1) din Legea nr. 127/2019.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat apel, solicitând anularea în totalitate a sentinței ca netemeinică, nefondată și abuzivă.

Prin decizia civilă nr. 681/2023-Ap din 26 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul A., în contradictoriu cu intimatele CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII SATU MARE și CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 22/LMA din data de 26 ianuarie 2023, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a păstrat-o.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat recurs, în temeiul art. 483 alin. (1) raportat la art. 496 alin. (2) C. proc. civ., calea de atac fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 24.07.2023.

Întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la 2 noiembrie 2022, prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind, așadar, supus procedurii de filtrare a recursului. Ca atare, prin rezoluția din 28 septembrie 2023, s-a fixat termen la 23 ianuarie 2024 pentru soluționarea recursului în ședință publică, cu citarea părților.

Prin întâmpinările depuse la dosar, cele două intimate - Casa Județeană de Pensii Satu Mare și Casa Națională de Pensii Publice au invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de reclamant.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, ceea ce presupune că, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, părțile nu pot uza decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, putând exercita exclusiv acele căi de atac reglementate legal, principiul enunțat fiind consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, recurentul-reclamant a învestit Tribunalul Satu Mare cu o cerere în materia asigurărilor sociale, solicitând, în esență, anularea deciziei nr. 36505/08.06.2021 prin care Casa Județeană de Pensii Satu Mare i-a respins cererea prin care urmărea valorificarea veniturilor înscrise în cuprinsul a două adeverințe emise de Ocolul Silvic Tinca, precum și anularea unui răspuns administrativ, reclamantul solicitând, astfel, a fi încadrat în pensie pentru limită de vârstă conform art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit dispozițiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

"Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", art. 155 alin. (1) din același act normativ prevede că:

"(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar, potrivit alin. (2), " Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, art. 156 din Legea nr. 263/2010 statuează că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la 2 noiembrie 2022, Înalta Curte reține că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Așadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, în același sens fiind și prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform cărora, "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol:

"(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării", raportat la art. 152 și art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia civilă nr. 681/2023-Ap din 26 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac a recursului declarată de reclamant fiind așadar inadmisibilă deoarece contravine inclusiv principiului legalității căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 681/2023-Ap din 26 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 681/2023-Ap din 26 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2024.