ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 734/2024

Ședința publică din data de 28 martie 2024

Deliberând asupra cererii de recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 48 din 5 decembrie 2023, Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, a admis cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta Comuna Simian, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 288.184,62 RON, din care 288.170,49 RON, reprezentând prețul energiei electrice și/sau taxe deconectare/reconectare și 14,13 RON, cu tilu de penalități de întârziere.

Împotriva acestei sentințe, pârâta Comuna Simian a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin decizia nr. 567/2023 din 28 noiembrie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a admis apelul, a schimbat în totalitate sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea deciziei, cu cheltuieli de judecată.

În susținere, a arătat că motivarea hotărârii este netemeinică pentru următoarele argumente:

Instanța de apel a reținut în mod eronat că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale conform concluziilor raportului de expertiză care indicau că sumele pretinse sunt nejustificate și că este imposibilă stabilirea unui consum real de energie.

Decizia recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispoziților legale, întrucât raportul de expertiză efectuat în cauză nu i-a fost comunicat pentru a putea formula obiecțiuni.

În cauză, nu a fost respectat principiul contradictorialității, dat fiind că acest raport trebuia pus în discuția părților și că în lipsa comunicării lui, aceasta a fost în imposibilitate să-și exprime punctul de vedere.

În final, a subiniat că în măsura în care instanța de prim control judiciar a dispus efectuarea unei expertize, aceasta avea obligația să comunice raportul de expertiză.

În drept, au fost invocate motivele casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

La 4 martie 2024, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, în limitele controlului de legalitate, Înalta Curte reține următoarele:

Primul set de critici vizează încălcarea de către instanța de apel a normelor de procedură privind administrarea probei cu expertiză judiciară și a principiului contradictorialității, ca urmare a necomunicării de către aceasta a raportului de expertiză către recurentă.

Criticile sunt nefondate.

În prealabil, se notează că, deși aceste susțineri au fost subsumate cazului de casare fundamentat pe încălcarea normelor de drept material, criticile se încadrează în ipoteza de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dat fiind că pun în discuție respectarea de către instanța de apel a unor norme de procedură.

Potrivit art. 336 alin. (1) din același act normativ, "Constatările și concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat."

Scopul instituirii acestui termen a fost acela de a da părților posibilitatea de a lua cunoștință în timp util de concluziile expertului, în vederea formulării eventualelor obiecțiuni la raportul de expertiză sau pregătirii concluziilor pe fond în raport cu aspectele lămurite prin lucrarea de specialitate, neexistând nicio normă legală care să prevadă obligativitatea comunicării raportului de expertiză, în ipoteza în care acesta a fost depus cu respectarea termenului legal anterior menționat.

În speță, analiza înscrisurilor aflate la dosar relevă că raportul de expertiză a fost înregistrat la dosarul cauzei la 30 octombrie 2023, fiind transmis prin poștă de către expert la 21 octombrie 2023 .

Primul termen de judecată ulterior acestui moment a fost la 28 noiembrie 2023, după împlinirea celor 10 zile stabilite de art. 336 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, nu se poate imputa instanței de prim control judiciar neregularitatea procedurală sesizată sau încălcarea principiului contradictorialității, în condițiile în care termenul legal pentru depunerea raportului a fost respectat în cauză, iar în lipsa unei dispoziții procedurale, instanța nu avea obligația comunicării raportului de expertiză către părți, într-o asemenea situație, părților revenindu-le obligația de a depune diligențe pentru a studia dosarul, a lua cunoștință de concluziile raportului de expertiză și a formula apărări, potrivit art. 10 C. proc. civ.

În consecință, măsura instanței de prim control judiciar de a proceda la judecata apelului este legală.

Într-adevăr, principiul contradictorialității impune instanței obligația de a supune discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate, însă, raportat la contextul factual expus anterior, vătămarea procesuală reclamată nu poate fi reținută, de vreme ce raportul de expertiză a fost depus cu mai mult de 10 zile anterior termenului de judecată fixat de instanță, procedura de citare a acestei părți a fost legal îndeplinită pentru termenul din 28 noiembrie 2023, partea nu s-a prezentat la termen și nici nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, deși a avut această posibilitate.

Ca o consecință a celor statuate anterior, Înalta Curte va respinge criticile referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către aceasta, având în vedere că acestea sunt subsecvente susținerilor analizate - necomunicarea raportului de expertiză și încălcarea principiului contradictorialității.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat, Înalta Curte reține că, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru ca hotărârea recurată să fie casată pe acest temei, este necesar să se constate că aceasta este nemotivată în sensul că hotărârii îi lipsesc elementele pe care se întemeiază soluția instanței, astfel cum acestea sunt prevăzute de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Examinând memoriul de recurs Înalta Curte constată că din cuprinsul acestuia nu se pot desprinde critici concrete de nelegalitate care să contureze o eventuală nemotivare a hotărârii atacate, susținerile recurentei, așa cum acestea au fost argumentate, neputând fi integrate acestui caz de casare, ci ipotezei de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. asupra căreia instanța de recurs a statuat în cele ce preced.

Astfel, constatând că măsura casării nu se impune din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, decizia recurată fiind dată cu respectarea normelor legale, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul, soluție ce înglobează și cererea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată, aceasta fiind partea care, în această etapă a litigiului, se află în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 567/2023 din 28 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comuna Simian.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2024.