ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 289/2024

Ședința publică din data de 13 februarie 2024

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 3 decembrie 2021 pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă, sub număr de dosar x/2021, astfel cum a fost modificată, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME" S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea Notificării de Reziliere nr. x/08.01.2021; repunerea părților în situația anterioară; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1038 din 28 septembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Constanța, a fost admisă cererea modificată de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ "ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME" S.A.

S-a dispus anularea Notificării privind rezilierea de plin drept a Contractului de închiriere nr. x/11.10.2017, înregistrată în evidențele pârâtei sub numărul 162/08.01.2021; repunerea părților în situația anterioară emiterii Notificării anterior individualizate.

A fost obligată pârâtă să plătească reclamantei 100,00 RON, cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța.

La 10 aprilie 2023, apelanta-pârâtă CN Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, în contradictoriu cu intimata - reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., a formulat cerere de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Judecătoriei Constanța.

Prin încheierea din 12 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de Insolvență și Litigii cu Profesioniști și Societăți, a fost admisă cererea de suspendare a judecății; în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și a fost suspendată judecata apelului promovat de apelanta - pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA, împotriva sentinței civile nr. 1038 din 28 septembrie 2022 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata - reclamantă A. S.R.L., până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța.

Împotriva acestei încheieri, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În argumentarea recursului, după o scurtă prezentare a situației de fapt, reclamanta a susținut, în esență, că dezlegarea cauzei prezente nu depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța.

A arătat că în prezenta cauză, instanța de fond a fost învestită cu tranșarea unei probleme de natură diferită, aceea a legalității manifestării unilaterale de voință, cuprinsă în Notificarea de reziliere nr. 162. Ca natură, spre deosebire de conținutul și intinderea unei obligații contractuale, în acest caz se verifică legalitatea unui act ce duce la încetarea efectelor contractului, fiind o cauză de încetare. În speța curentă, spre deosebire de acțiunea de pe rolul Judecătoriei Constanța, soluția instanței va determina soarta contractului, în sensul că acesta va continua, ca efect al anularii notificării de reziliere sau va înceta, ca efect al constatării legalității acestei notificări.

Astfel, apreciază ca fiind eronată reținerea instanței de apel în sensul că în dosarul nr. x/2020 se verifică obligația locatorului de a pune la dispoziția chiriașului bunul - terenul în starea în care se afla la momentul scoaterii la licitație, corelativ cu dreptul de a percepe chiria.

Solicită instanței de recurs să constate că în respectivul dosar nu s-a pus in discuție și nici nu s-a contestat obligația de a pune la dispoziția chiriașului terenul, corelativ cu dreptul de a percepe chiria.

Problema de la care recurenta a plecat în formularea acțiunii a fost aceea că nu pute folosi terenul conform destinației prevăzute în contract, deoarece era străbătut de cablurile de înalta tensiune, proiectul intimatei desfășurându-se efectiv pe suprafața terenului, pe perioada contractuală (lucrările intimatei au început în iunie 2018, procesul-verbal de recepție finală fiind încheiat în decembrie 2020).

În același timp, în dosarul curent prezintă interes dacă excepția de neexecutare a fost întemeiată sau nu (excepția de neexecutare pentru neplata chiriei vizează o perioada concretă, respectiv septembrie 2018 până la momentul comunicării notificării, perioadă în care intimata a desfășurat lucrări pe teren) astfel încât să se poată determina dacă neplata chiriei reprezintă temei pentru rezilierea uniliterală. Verificarea îndeplinirii condițiilor invocării excepției de neexecutare, mai susține recurenta, se face independent de soluția pronunțată în dosarul de pe rolul Judecătoriei Constanța.

Cu alte cuvinte, Judecătoria Constanța verifică dacă modul în care amplasarea cablurilor de înalta tensiune este legală și conformă, în timp ce Curtea de Apel Constanța va aprecia dacă locatorul și-a îndeplinit obligația de a asigura folosința bunului, pentru a cerceta excepția de neexecutare, respectiv notificarea de reziliere, sub aspectul legalității.

Așa fiind, având în vedere natura diferită a acțiunilor cuprinse în cele două dosare, precum și efectele diferite asupra contractului generate de pronunțarea hotărârilor judecătorești, recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea încheierii de suspendare, cu consecința trimiterii cauzei instanței de apel pentru continuarea judecății.

Intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate și temeiurile de drept invocate constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Preliminar, deși recurenta a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., se constată că anumite critici pot fi încadrate și analizate doar din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când prin aceasta, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, însă acest motiv de recurs nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Dispozițiile legale sus-menționate reglementează un caz de suspendare facultativă a judecării unei cauze, care intervine atunci când sunt îndeplinite cumulativ cerințele ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți, în curs de derulare, pe rolul unei instanței judecătorești.

În cauză, suspendarea judecării cauzei de către Curtea de Apel Constanța a fost considerată ca fiind necesară în raport de existența pe rolul instanțelor a dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța apreciindu-se că soluția ce va fi pronunțată ar putea avea înrâurire cu privire la dezlegarea pricinii supuse judecății.

Prin încheierea atacată, instanța de apel a reținut că dezlegarea prezentei cauze, în care se supune analizei nulitatea actului de reziliere pentru neîndeplinirea obligației de plată a chiriei, depinde de soluția ce va fi pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța, în care se verifică obligația locatorului de a pune la dispoziția chiriașului bunul - terenul în starea în care se afla la momentul scoaterii la licitație, corelativ cu dreptul de a percepe chiria.

Se impune a se preciza că instituția suspendării legale facultative reglementată de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este o instituție deosebit de utilă pentru realizarea unei optime administrări a justiției, de natură să preîntâmpine pronunțarea unor hotărâri greșite, în raport de alte constatări făcute pe cale judecătorească sau a unor hotărâri contradictorii.

În acest context juridic, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, Curtea de Apel Constanța a reținut în mod legal că, față de stadiul administrării probatoriului în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Constanța, pentru buna administrare a justiției - posibilitatea administrării acelorași probe în dosare diferite, cu posibilitatea de a rezulta concluzii diferite, se impune admiterea cererii de suspendare, formulată în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., criticile recurentei fiind nefondate.

Prin urmare, dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. au fost corect aplicate de către Curtea de Apel Constanța, așa încât, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de Insolvență și Litigii cu Profesioniști și Societăți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de Insolvență și Litigii cu Profesioniști și Societăți.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2024.