ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1605/2022

Ședința publică din data de 23 iunie 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 14.02.2012, pe rolul Tribunalului Constanța, secția comercială, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. la plata sumei de 281.220,31 RON reprezentând facturi achitate și penalități calculate până la 13.02.2013, dar și la penalități în continuare de 0,3% până la data plății efective, precum și la plata prejudiciilor aduse ca urmare a nerespectării contractului ce vor fi stabilite prin expertiză.

Pârâta C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat necompetența materială a Tribunalului Constanța, excepția inadmisibilității cererii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 720

1

C. proc. civ., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă.

Totodată, pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 34.785,4 RON reprezentând chirie domeniu portuar facturată conform art. 27 și următoarele din contractul de închiriere nr. x/2010, precum și la plata sumei de 5122,35 RON-penalități de întârziere calculate conform art. 29 din contract.

Prin sentința civilă nr. 1083/20.03.2012, Tribunalul Constanța a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, reținând că, începând cu data de 01.10.2011, tribunalul, indiferent de specializarea pe materii, judecă litigiile al căror obiect are o valoare mai mare de 5 miliarde vechi, conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., iar valoarea obiectului prezentei cereri este sub pragul de 500.000 RON.

La judecătorie, reclamanta A. S.R.L. a depus întâmpinare la cererea reconvențională în care subliniază că reclamanta răspunde pentru orice viciu asupra lucrului închiriat ce-i împiedică întrebuințarea și că a notificat permanent imposibilitatea accesului la teren astfel că nu a existat o folosință utilă a bunului închiriat.

La termenul de judecată din data de 11.07.2012, Judecătoria Constanța a soluționat excepția inadmisibilității acțiunii, în sensul respingerii ca neîntemeiată pentru considerentele expuse în încheierea menționată.

La termenul de judecată din 11.09.2012, pârâta-reconvenientă C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. și-a majorat câtimea pretențiilor cu suma de 69.590,88 RON reprezentând contravaloarea facturilor emise în perioada 30.03 - 31.08.2012 cu titlu de plăți restante și penalități.

În raport de precizările reclamantei de la termenul de judecată din data de 10.10.2012, în ceea ce privește valoarea prejudiciului pretins prin cel de-al treilea capăt de cerere, respectiv suma de 1.240.000 euro, judecătoria a invocat din oficiu excepția de necompetență materială pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 16642/24.10.2012, cu consecința declinării cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Dosarul a fost înregistrat la secția a II-a Civilă din cadrul Tribunalului Constanța la data de 21.01.2013, iar la termenul de judecată din data de 12.03.2013 s-a constatat natura maritimă și fluvială a cauzei, dosarul fiind înaintat completului specializat în această materie.

Prin încheierea de ședință din data de 16.04.2013, completul specializat în materie maritimă a constatat existența unui conflict negativ de competență pentru a cărui soluționare a înaintat dosarul Curții de Apel Constanța.

Prin sentința civilă nr. 1/MF/15.03.2013, Curtea de Apel Constanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Prin sentința civilă nr. 2926 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2012, s-a respins acțiunea promovată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A., ca nefondată.

S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta-reconvenientă Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. în contradictoriu cu pârâta reclamantă S.C. A. S.R.L..

S-a dispus obligarea pârâtei-reclamante S.C. A. S.R.L. la plata către pârâta reconvenientă C.N. A.P.M. S.A. a sumei de 232.424,64 RON, reprezentând contravaloarea chiriei pentru perioada 03.11.2011-31.01.2013 și penalități de întârziere aferente chiriei restante, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 9861,7 RON constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 256/2019 din 22 mai 2019, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L, împotriva sentinței civile nr. 2926 din 29.10.2013 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata pârâtă C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME CONSTANȚA S.A.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea căii de atac, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului și obligării pârâtei CN ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. la plata sumei de 281.220,31 RON reprezentând facturile și penalitățile de întârziere achitate până la 13.02.2011, plata penalităților de întârziere convenționale în cuantum de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal pe perioada cuprinsă între 13.02.2012 și data plății efective, plata prejudiciilor aduse în urma nerespectării contractului așa cum au fost acestea cuantificate în raportul de expertiză, prejudicii cuantificate la suma de 1.240.000 euro, a cheltuielilor ocazionate de fond, apel, recurs reprezentând taxa de timbru și onorariu de expert, precum și respingerea cererii reconvenționale formulate de pârât.

În drept, recurenta-reclamantă a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. de la 1865.

Prin încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2019, Înalta Curte a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L împotriva deciziei civile nr. 256/2019 din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. în temeiul dispozițiilor art. 155

1

C. proc. civ. față de împrejurarea că recurenta-reclamantă nu a indicat valoarea obiectului cererii de recurs și astfel nu s-a putut stabili de instanță cuantumul taxei judiciare de timbru aferente recursului.

Prin cererea formulată de intimata-pârâtă C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A., la 17 septembrie 2020, s-a solicitat repunerea cauzei pe rol față de împrejurarea că împotriva recurentei a fost deschisă procedura simplificată a insolvenței, sens în care s-a atașat extras din Buletinul procedurilor de insolvență nr. 13311/13.08.2020, apreciindu-se că recursul formulat este perimat de drept având în vedere că a rămas în nelucrare mai mult de șase luni.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2021, Înalta Curte a respins cererea de repunere pe rol și a menținut măsura suspendării judecății recursului formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 256/2019 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CN ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A., dispuse prin încheierea din 28 noiembrie 2019.

Potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, la data de 23.06.2022, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele art. 248 alin. (1) din același cod.

Analizând cu prioritate excepția perimării recursului, față de dispozițiile art. 137 din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite, pentru considerentele care succed:

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata și din oficiu.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ.

În speță, la termenul din 28 noiembrie 2019, judecata recursului a fost suspendată conform prevederilor art. 155

1

C. proc. civ. față de împrejurarea că recurenta-reclamantă nu a indicat valoarea obiectului cererii de recurs și astfel nu s-a putut stabili de instanță cuantumul taxei judiciare de timbru aferente recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ. "orice cerere de … recurs se perimă de drept … dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu."

Totodată, art. 243 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "judecata pricinilor se suspendă de drept: (...) pct. 5 prin deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului asupra reclamantului, în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile."

Conform art. 250 alin. (2) C. proc. civ., cursul perimării este suspendat timp de 3 luni, în cazurile prevăzute de art. 243 C. proc. civ., de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare.

Înalta Curte a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., prin încheierea din data de 28 noiembrie 2019, iar termenul de perimare s-ar fi fost împlinit la data de 28 noiembrie 2020, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

În raport de actele dosarului, Înalta Curte a constatat că prin încheierea nr. 428 din 10 august 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Constanța, secția a II-a civilă a admis cererea formulată de debitoarea S.C. A. S.R.L. și, în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 71 și art. 145 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2014, a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva acesteia.

Față de dispozițiile evocate și de faptul că în cursul termenului de perimare a intervenit intrarea în faliment a recurentei-reclamante, termenul de perimare a fost prelungit cu încă trei luni, acesta urmând a se împlini la data de 28 februarie 2021.

În speță, însă, de la data dispariției cauzei de suspendare, respectiv 28 februarie 2021 și până la data repunerii pe rol din oficiu și anume 23 iunie 2022, nici una din părți nu a întrerupt cursul suspendării, astfel că recursul a fost lăsat, din culpa părții, în nelucrare mai mult de un an de la încetarea cauzei de suspendare.

Reținând că în cauză sunt întrunite condițiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată și din oficiu de instanță, față de dispozițiile art. 252 alin. (1) teza I din același cod, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 256/2019 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. prin lichidator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 256/2019 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C.N. ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2022.