KAVAK v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 37576/02 de către Seyithan KAVAK împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așeză la 12 iunie 2007 ca secțiune compusă din: dna Tulkens Președintele A.B. Baka Cabral Barreto Türmen Ugrekhelidze dna Mularoni Jočienė, judecători și dna Dollé grefier având în vedere cererea depusă la 1 august 2002, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului. Având în vedere decizia parțială din 20 iunie 2006, având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Seyithan Kavak, este un național turc născut în 1961 și trăiește în Batman. El este reprezentat în fața Curții de către dl. Erkul, dl C. Çoban, și dl M. Ș. Onur, avocații practică în Batman. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 ianuarie 2000, reclamantul a fost arestat și luat în custodie de poliție. La 20 ianuarie 2000, reclamantul a fost examinat la ora 12.00 și, respectiv, la ora 15.00 de către un medic, care a raportat că reclamantul a avut doi dinți la fața liberă. La 23 ianuarie 2000, reclamantul a fost adus în fața judecătorului investigator, care a ordonat detenția reclamantului la înaintare. La o dată neespecificată, procurorul public de la Tribunalul de Securitate de Stat din Diyarbakır a inițiat o procedură penală împotriva reclamantului și a altor două, acuzându-i de aderarea la Hezbollah. La 24 aprilie 2001, Curtea de Securitate a statului Diyarbakır a condamnat reclamantul ca fiind acuzat și condamnat la 12 ani și șase luni de închisoare. În petiția sa la Curtea de Casație din 19 iunie 2001, reclamantul a făcut trimitere la rapoartele medicale din 20 ianuarie 2000, care se presupune că a fost tratat rău în timp ce a fost în custodie de poliție. La 15 noiembrie 2001, Curtea de Casație a susținut hotărârea instanței de primă instanță. COMPLAINT Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supus unor tratamente defectuoase în timp ce a fost reținut în arest de poliție. PROCEDIU La 20 iunie 2006, Curtea a hotărât să invite guvernul să prezinte observații cu privire la admisibilitatea și meritul plângerii reclamantului. La 11 decembrie 2006, Guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și fondurile. Prin scrisoarea din 20 decembrie 2006, observațiile Guvernului au fost trimise reclamantului, care a fost solicitat să prezinte orice observație împreună cu orice reclamație pentru o satisfacție echitabilă în răspuns până la 31 ianuarie 2007. Prin scrisoarea din 13 martie 2007, trimisă prin post înregistrat, reprezentanții reclamantului au fost notificați că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor clientului lor a expirat la 31 ianuarie 2007 și că nu s-a solicitat prelungirea timpului. 1 (a) din Convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reprezentanții reclamantului au primit această scrisoare la 23 martie 2007. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Curtea remarcă că, la 13 martie 2007, reprezentanții reclamantului au fost amintiți că perioada permisă de prezentare a observațiilor scrise ale clientului lor a expirat și a avertizat asupra posibilității ca acest caz să fie eliminat din lista Curții. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat nu mai doresc să își continue cererea, în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din Convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. În consecință, aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție ar trebui întreruptă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Președintele

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 37576/02

by Seyithan KAVAK

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 12

June 2007 as a Chamber composed of:

Mrs

F.

Tulkens

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

I.

Cabral Barreto

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

M.

Ugrekhelidze

,

Mrs

A.

Mularoni

,

Mrs

D.

Jočienė,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 1

August 2002,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together.

Having regard to the partial decision of 20

June 2006,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Seyithan Kavak, is a Turkish national who was born in 1961 and lives in Batman. He is represented before the Court by Mr

A.

Erkul, Mr C. Çoban, and Mr M. Ș. Onur, lawyers practising in Batman.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 19 January 2000 the applicant was arrested and taken into police custody.

On 20 January 2000 the applicant was examined at 12.00 noon and 3.00

p.m. respectively by a doctor, who reported that the applicant had two loose front teeth.

On 23 January 2000 the applicant was brought before the investigating judge, who ordered the applicant’s detention on remand.

On an unspecified date, the public prosecutor at the Diyarbakır State Security Court initiated criminal proceedings against the applicant and two others, accusing them of membership of the Hezbollah.

On 24 April 2001 the Diyarbakır State Security Court convicted the applicant as charged and sentenced him to twelve years and six months’ imprisonment.

In his petition to the Court of Cassation dated 19 June 2001, the applicant referred to the medical reports of 20 January 2000, which allegedly showed that he had been ill-treated whilst in police custody.

On 15 November 2001 the Court of Cassation upheld the judgment of the first-instance court.

COMPLAINT

The applicant complained under Article 3 of the Convention that he had been subjected to ill-treatment while he was held in police custody.

PROCEDURE

On 20 June 2006 the Court decided to invite the Government to submit observations on the admissibility and merits of the applicant’s complaint.

On 11 December 2006 the Government submitted their observations on admissibility and merits.

By letter dated 20 December 2006, the Government’s observations were sent to the applicant, who was requested to submit any observations together with any claims for just satisfaction in reply by 31

January 2007.

By letter dated 13 March 2007, sent by registered post, the applicant’s representatives were notified that the period allowed for submission of their client’s observations had expired on 31 January 2007 and that no extension of time had been requested. The applicant’s attention was drawn to Article

37

§

1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to a conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant’s representatives received this letter on 23 March 2007. However, no response has been received.

THE LAW

The Court notes that on 13 March 2007 the applicant’s representatives were reminded that the period allowed for submission of their client’s written observations had expired and warned of the possibility that the case might be struck out of the Court’s list. The applicant’s representatives have not submitted any reply to the Court.

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue his application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

Accordingly, the application of Article 29 § 3 of the Convention should be discontinued.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases.

S.

Dollé

F.

Tulkens

Registrar

President