ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5959/2023

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 18.04.2023 s-a înregistrat la Curtea de Apel Pitești contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 397/R-Cont din 23.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2023.

În motivare, contestatorul susține că nu a fost citat pentru termenul la care a fost pronunțată hotărârea atacată și au fost încălcate dreptul la apărare și principiile fundamentale ale procesului civil, fiind incidente dispozițiile art. 6, art. 8, art. 13 și art. 14 alin. (5), art. 222 și art. 509 alin. (1) C. proc. civ.

Contestatorul a solicitat admiterea contestației, admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei nr. 1193/R-cont din 13.12.2022 și pe fond admiterea recursului, cu anularea sentinței civile nr. 902/23.12.2021, susținând că dezlegarea dată recursului prin decizia nr. 1193/R-cont din 13.12.2022 este rezultatul unei erori materiale, fiind încălcate dispozițiile art. 470 alin. (5) și art. 487 alin. (1) C. proc. civ., decizii ale Curții Constituționale, art. 147 din Constituția României și decizia ÎCCJ nr. 867/16.05.2017.

La termenul de judecată din 30.05.2023, contestatorul a depus la dosar un înscris prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 11 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 13 și art. 14 din O.U.G. nr. 111/2010, precum și a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În motivare, contestatorul a arătat că sintagma "pe bază netransferabilă" cuprinsă în art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 111/2010 este profund neconstituțională, încălcând dispozițiile art. 48 și art. 16 din Constituția României, dar și principiile proporționalității și egalității.

Cu privire la neconstituționalitatea art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., se arată că prin aceste dispoziții se încalcă dreptul la apărare și liberul acces la justiție, întrucât împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs și care nu evocă fondul nu se poate solicita în revizuire analizarea cererii de recurs prin prisma dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ci numai prin prisma pct. 4, respectiv plângere la Inspecția Judiciară.

Hotărârea instanței de fond

Prin decizia nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., în motivarea căii de atac arătându-se că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a Curții Constituționale textele legale sunt în vigoare, Curtea Constituțională nu a pronunțat anterior o decizie de neconstituționalitate a normelor legale și există o strânsă legătură cu prezenta cauză.

Mai arată reclamantul că instanța de fond a pronunțat o soluție de respingere cu încălcarea dispozițiile art. 48 și art. 16 din Constituția României, dar și principiile proporționalității și egalității.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, "(1)Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți, sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".

Din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 alin. (1), (2) și (3) al Legii nr. 47/1992 rezultă că pentru sesizarea Curții constituționale cu o excepție de neconstituționalitate trebuie îndeplinite următoarele condiții, în mod cumulativ:

- excepția să fie invocată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial;

- excepția să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- norma vizată de excepție să aibă legătură cu soluționarea cauzei și să nu fi fost constată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Condiția relevanței excepției, care impune ca normele criticate să aibă incidență în soluționarea cauzei respective, nu trebuie analizată in abstracto și dedusă din orice fel de tangență a prevederilor legale în discuție cu litigiul aflat pe rolul instanței.

Astfel se impune o analiză riguroasă, în care să fie luat în calcul interesul procesual al rezolvării excepției de neconstituționalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual și a stadiului concret în care se află litigiul.

În acest sens, Înalta Curte constată că în mod corect instanța a arătat că partea care pretinde încălcarea legii fundamentale, trebuie să argumenteze legătura cu cauza a dispozițiilor normative criticate, întrucât doar în ipoteza existenței acestei legături, neconstituționalitatea ar determina soluția ce urmează a fi pronunțată de instanța de judecată.

Altfel spus, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii în procesul principal.

Din perspectiva interesului procesual, Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu este îndeplinită cerința legăturii cu pricina ce se judecă, impusă de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, cu privire la excepția de neconstituționalitate, câtâ vreme instanța de fond a fost învestită cu o contestația în anulare în cadrul căreia nu face aplicarea acestor texte de lege.

Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare și nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătorești definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal.

Aceasta poate fi exercitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.

Așadar, în cadrul contestației în anulare nu se analizează temeinicia soluției cu privire la drepturile subiective deduse judecății, ci se verifică incidența unuia dintre motivele strict și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 503 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că încheierea recurată nu este afectată de nelegalitate, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantul A. împotriva deciziei nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 633/R-CONT din 30 mai 2023 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.