ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4236/2023

Ședința publică din data de 2 octombrie 2023

Asupra contestațiilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Contestația formulată

Prin cererea de chemare în judecată, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, desființarea Hotărârii nr. 645/28.03.2023, publicată pe pagina de internet a CSM la data de 12.05.2023 și obligarea intimatului să-i aprobe cererea de transfer la Curtea de Apel Galați.

În susținerea contestației, din perspectiva descrierii situației de fapt, contestatoarea a învederat că a dobândit calitatea de judecător la data de 08.02.2012 și, din data de 03.01.2018, urmare susținerii concursului de promovare efectivă (astfel cum era acesta reglementat la acel moment de Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de promovare a judecătorilor), și-a desfășurat activitatea la Tribunalul Galați, inițial în secția I Civilă pentru o perioadă de 6 luni și, ulterior, în cadrul secției contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe.

De asemenea, contestatoarea a precizat că a obținut gradul de curte de apel prin susținerea concursului de promovare pe loc organizat în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2022 și a subliniat că obiectivul său profesional este promovarea la curtea de apel.

La momentul la care s-a înscris la concursul de promovare pe loc, Regulamentul privind concursul de promovare a judecătorilor prevedea susținerea concursului de promovare pe loc și ulterior a concursului de promovare efectivă.

Mai arată contestatoarea, că după modificarea ulterioară a Regulamentului privind concursul de promovare a judecătorilor, prin suspendarea, pentru o perioadă de trei ani, a concursului de promovare pe loc și prin scăderea vechimii pentru promovare la curtea de apel de la 10 la 9 ani, i s-a comunicat că, în vederea valorificării gradului obținut la concursul de promovare pe loc, în sensul promovării efective la instanța superioară, trebuie să se înscrie la sesiunea de transfer care va fi organizată, nemaiavând posibilitatea să se înscrie la concursul de promovare efectivă. La data de 30.01.2023 s-a publicat pe pagina de internet a C.S.M. anunțul privind organizarea unei sesiuni de transfer a judecătorilor la instanțele judecătorești, calendarul estimativ și situația posturilor vacante. La data publicării anunțului, conform posturilor vacante publicate, la Curtea de Apel Galați erau libere 12 locuri din totalul de 44 locuri în schemă (2 locuri în secția I Civilă, 2 locuri în secția a II-a Civilă, 2 locuri în secția contencios administrativ și fiscal și 6 locuri la secția Penală) iar la Tribunalul Galați erau libere 15 locuri din totalul de 40 din schemă, ulterior vacantându-se 16 locuri prin pensionarea unei colege (respectiv 4 locuri în secția I Civilă, 4 locuri în secția a II-a Civilă, 4 locuri în secția contencios administrativ și fiscal și 4 locuri în secția Penală).

Totodată, contestatoarea a învederat că și-a exprimat, cu ocazia înscrierii la sesiunea de transferuri, disponibilitatea de a activa într-una dintre secțiile civile sau în secția de contencios administrativ și fiscal, dată fiind specializarea sa, precum și acordul de a-și desfășura activitatea la tribunal, prin delegare, până la data de 01.01.2024, în considerarea faptului că în perioada imediat următoare se previziona organizarea unui concurs de promovare efectivă.

A mai arătat contestatoarea că, odată cu aceasta, au solicitat transferul și alți patru colegi judecători cu grad de curte de apel, după cum urmează: B. - care activa în secția I Civilă având complet de minori și familie, C. - care activa în secția I Civilă având complet de litigii de muncă, D. - care activa în secția I Civilă, având complet de litigii de muncă (și care a fost delegat în luna ianuarie 2023 la Curtea de Apel Galați) și E. - care activa în secția a II-a Civilă. Primii doi judecători au optat pentru transfer la secția civilă a curții de apel. Cu excepția domului judecător D., care obținuse gradul de curte de apel pe vechiul Regulament de promovare, neavând posibilitatea să se înscrie la concursul de promovare efectivă, ceilalți colegi judecători au obținut gradul de curte de apel la momentul la care era în vigoare același Regulament de promovare și care prevedea concursul de promovare pe loc și concursul de promovare efectivă.

Față de domnii judecători B. (cu o vechime de 10 luni în gradul de curte de apel) și C. (cu o vechime de 3 ani în gradul de curte de apel), care ar fi avut posibilitatea să se înscrie la concursurile de promovare efectivă care s-au desfășurat de-a lungul timpului, contestatoarea a arătat nu a avut această posibilitate dat fiind faptul că nu s-a mai organizat niciun concurs de promovare efectivă de când a obținut gradul de curte de apel, astfel încât, la acest moment, este în imposibilitatea obiectivă de a se înscrie și participa la concursul de promovare efectivă. În acest sens, contestatoarea a arătat că, la data de 12.05.2023, s-a publicat pe pagina de internet a C.S.M. anunțul privind organizarea concursului de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, programat a se desfășura în perioada mai - octombrie 2023.

Din perspectiva criticilor aduse Hotărârii CSM nr. 645/28.03.2023, prin care intimatul a respins cererea sa de transfer de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, contestatoarea a învederat că, prin comparație cu faptul că, prin Hotărârea CSM nr. 644/28.03.2023 s-a admis transferul domnului judecător D., prin Hotărârea CSM nr. 642/28.03.2023 s-a admis transferul domnului judecător B. și prin Hotărârea nr. 641/28.03.2023 s-a admis transferul doamnei judecător C. cu data de 01.05.2023, emiterea hotărârii atacate ar fi fost rezultatul unei încălcări a art. 192 lit. c), g) și j) din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

În acest sens, contestatoarea a evocat aspectul soluționării cererii de transfer prin raportarea selectivă doar la o parte dintre criteriile reglementate, în condițiile în care respectiva normă juridică impune, în analiza unei cereri de transfer, menținerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv, referitoare la situația instanțelor implicate în procedura de transfer și criteriile de ordin subiectiv, personale ale solicitantului, ceea ce impune analiza tuturor motivelor invocate în cererea de transfer.

În opinia contestatoarei, hotărârea atacată nu ar fi motivată, în conținutul acesteia neregăsindu-se o analiză a motivelor de ordin profesional și a celor de ordin personal invocate în cererea de transfer, simpla prezentare a unor date statistice vizând activitatea celor două instanțe, fără analiza, în concret, a motivele invocate, neputând constituie o argumentație corespunzătoare pentru soluția adoptată. A mai apreciat contestatoarea că analiza unei cereri de transfer trebuie să se circumscrie tuturor criteriilor prevăzute, nu trebuie să fie formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective.

A mai arătat contestatoarea că, în motivarea hotărârii, intimatul nu a analizat și specializarea judecătorilor care au solicitat transferul și motivele de ordin personal pe care contestatoarea le-a invocat pentru a contura o situație juridică individuală și subiectivă specifică.

Totodată, contestatoarea a apreciat că, pentru a se putea verifica îndeplinirea criteriului prevăzut la lit. c) și g) ale art. 192 din lege era necesar ca în anunțul privind transferul, care cuprinde locurile vacante, să se menționeze secțiile sau completele corespunzătoare specializării postului vacant, aspect neindicat de intimat, fiind astfel prejudiciată, în opinia sa, posibilitatea de a cunoaște secțiile tribunalelor/curților de apel în care există posturi vacante și de a formula o opțiune în cunoștință de cauză. Această omisiune de la data anunțării concursului ar fi condus la lipsa analizei criteriilor prevăzute la art. 192 lit. c) și g) din lege, astfel încât nu a fost valorificat faptul că în secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați erau două locuri vacante și contestatoarea era singurul judecător din cei cinci care a formulat cerere de transfer cu specializarea contencios administrativ și fiscal.

Mai mult, contestatoarea a menționat faptul că s-a aprobat cererea de transfer a doi dintre colegii care își desfășurau activitatea în cadrul aceleiași secții a tribunalului, respectiv în secția I Civilă, în condițiile în care la Tribunalul Galați erau câte patru posturi vacante în fiecare secție și la Curtea de Apel Galați erau câte două locuri vacante în fiecare dintre secțiile civil și contencios administrativ și fiscal.

Contestatoarea a mai evocat și faptul că au fost ignorate aspecte de ordin personal precum faptul că nu mai are altă posibilitate legală de a promova la curtea de apel, având vârsta de 54 ani, care, raportat la volumul foarte mare de activitate la Tribunalul Galați, respectiv o încărcătură de 740 de dosare pe judecător comparativ cu media națională de 514 dosare, care ar duce la epuizare, dar și faptul că la concursul de promovare efectivă a judecătorilor care urmează, au fost scoase la concurs, la Curtea de Apel Galați 11 locuri, iar la Tribunalul Galați din cei 23 de judecători aflați în activitate la acest moment 16 îndeplinesc condițiile de înscriere la concursul de promovare efectivă.

1.2. Cererea precizatoare

Prin cererea înregistrată la 21 iunie 2023 contestatoarea a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că, făcând trimitere la punctul de vedere emis la data de 07.12.2022 de către Direcția Legislație, Documente și Contencios/Direcția Resurse Umane și Organizare cu privire la interpretarea normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr. 303/2022 - însușit de Comisia nr. 2 - Resurse Umane și Organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la publicarea, la data de 12.05.2023, a anunțului de organizare a concursului de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, la faptul că, la data de 14.06.2023 s-a publicat pe pagina de internet a C.S.M. tabelul cu rezultatul verificării îndeplinirii de către candidații judecători a condițiilor legale de participare la concursul de promovare efectivă, din care rezultă că cererea contestatoarei de participare la un astfel de concurs a fost respinsă (poziția 220 din listă) și la faptul că la Judecătoria Galați au fost admiși pentru înscriere la concursul de promovare 4 judecători care au optat pentru Tribunalul Galați, contestatoarea a apreciat că, în condițiile în care altor judecători care au obținut gradul de curte de apel în perioada 2018 - 2022 li s-a admis cererea de transfer și li s-a acordat transferul la curtea de apel, ar fi fost discriminată.

1.3. Cererea modificatoare

Prin cererea înregistrată la 29 iunie 2023, contestatoarea a înțeles să modifice cererea de chemare în judecată, solicitat următoarele:

- suspendarea Hotărârii nr. 1790/22.06.2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins definitiv contestația pe care a formulat-o împotriva Hotărârii nr. 3/14.06.2023 a Comisiei de organizare a concursului de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, din perioada mai - octombrie 2023, până la soluționarea definitivă a cauzei, cu consecința obligării pârâtului să-i permită participarea la concursul de promovare efectivă;

- constatarea faptului că îndeplinește condițiile legale de participare la concursul de promovare efectivă organizat în perioada mai- octombrie 2023;

- anularea Hotărârii nr. 1790/22.06.2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a apreciat că nu îndeplinește condițiile legale de înscriere la concursul de promovare efectivă.

În subsidiar, a solicitat anularea pentru nelegalitate a Hotărârii nr. 645/28.03.2023 și obligarea pârâtului să-i aprobe cererea de transfer la Curtea de Apel Galați într-un termen de maxim 30 de zile de la pronunțare.

Cu privire la cererea de suspendare a executării Hotărârii nr. 1790/22.06.2023 a secției pentru judecători a CSM, cu consecința participării la concursul de promovare efectivă din perioada mai - octombrie 2023, contestatoarea a susținut îndeplinirea condițiilor impuse de dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Contestatoarea a invocat faptul că, potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (1) din Legea nr. 303/2002, judecătorii [...] în funcție la data intrării în vigoare a legii, se consideră că îndeplinesc condițiile pentru funcția pe care sunt încadrați și păstrează gradul profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional.

Or, atât timp cât s-a obținut gradul de curte de apel, în condițiile legii în vigoare, a fost obținut și dreptul de a participa la concursul de promovare efectivă, iar refuzul acestui drept conduce la o temporizare excesivă a evoluției profesionale.

În ceea ce privește cererea de anulare a Hotărârii nr. 1790/22.06.2023, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 282 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, precum și faptul că nu a avut posibilitatea de a alege între concursul de promovare pe loc și cel de promovare efectivă, iar obiectivul său a fost întotdeauna promovarea efectivă la Curtea de Apel Galați.

1.4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de contestatoarea A., considerând că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a actului atacat. În esență, a reținut că sunt neîntemeiate criticile contestatoarei referitoare la greșita analiză a parcursului său profesional, având în vedere că în procedura transferului, prin prisma criteriilor legale, se dă relevanță vechimii la instanța de la care se solicită transferul, vechimii efective în funcția de judecător sau procuror și vechimii în gradul aferent instanței sau parchetului la care s-a solicitat transferul, care sunt coroborate cu celelalte criterii legale.

Intimatul a formulat întâmpinare și față de cererea modificatoare depusă de contestatoare, prin care a solicitat disjungerea primelor capete din cererea adițională și formarea unui alt dosar care să aibă ca obiect anularea Hotărârii CSM nr. 1790/22.06.2023, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la îndeplinirea condițiilor legale de participare la concursul de promovare efectivă a magistraților din perioada mai- octombrie 2023, precum și suspendarea acestei hotărâri până la soluționarea definitivă a cauzei.

De asemenea, intimatul a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare a Hotărârii CSM nr. 1790/22.06.2023, iar, în subsidiar, respingerea acestei cereri ca neîntemeiată, dar și respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate atât împotriva Hotărârii nr. 1790/22.06.2023, cât și a Hotărârii nr. 645/28.03.2023.

1.5. Contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a combătut apărările intimatului formulate cu privire la inadmisibilitatea cererii de suspendare a Hotărârii nr. 1790/22.06.2023 și, în subsidiar, la netemeinicia acesteia, precum și în ceea ce privește cererea de anulare a celor două hotărâri contestate în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de suspendare

Examinând cererea formulată de contestatoarea A., privind suspendarea Hotărârii nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva situației de fapt, se reține că doamna A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Galați, a formulat o contestație împotriva Hotărârii nr. 3 din 14 iunie 2023 a Comisiei de organizare a concursului de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, din perioada mai- octombrie 2023, prin care i-a fost respinsă cererea de înscriere la concursul pentru promovare efectivă la Curtea de Apel Galați.

Contestația sus indicată a fost soluționată de către Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători prin Hotărârea nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 (contestată în prezenta cauză), în sensul respingerii sale, fără a fi dispuse măsuri administrative apte de a fi puse în executare.

Pe cale de consecință, Hotărârea CSM nr. 1790/22.06.2023 este un act negativ, prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de participare la concurs și care nu conține măsuri a căror executare să poată fi suspendată, o eventuală suspendare neputând conduce la admiterea cererii de înscriere a contestatoarei la concursul de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, astfel încât cererea de suspendare va fi respinsă ca inadmisibilă.

III. Considerentele Înaltei Curți asupra contestațiilor formulate în cauză

A. Analizând Hotărârea nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători prin prisma criticilor formulate, a apărărilor intimatului, a probelor administrate în dosar și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte consideră neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea A., pentru următoarele argumente:

În motivarea soluției de respingere a contestației administrative dispuse prin Hotărârea nr. 1790 din data de 22 iunie 2023, Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a apreciat drept justificată fundamentarea Comisiei de organizare a concursului de promovare efectivă a judecătorilor în funcții de execuție, din perioada mai- octombrie 2023, ce a stat la baza dispoziției de respingere a cererii de înscriere la concurs, mai precis faptul că doamna judecător a dobândit gradul profesional de curte de apel anterior concursului de promovare efectivă din perioada precizată supra.

Totodată, prin aceeași hotărâre s-a reținut că Legea nr. 303/2022 nu mai prevede promovarea în două etape, așa cum prevedea legea anterioară, potrivit căreia promovarea efectivă la instanța superioară presupunea, mai întâi, obținerea gradului profesional corespunzător, ci cuprinde norme tranzitorii aplicabile magistraților care și-au obținut gradul profesional în urma concursurilor de promovare organizate anterior intrării în vigoare a legii, fiind recunoscute toate efectele dobândirii gradului profesional, așa cum acestea erau reglementate de legea în vigoare la momentul obținerii acestuia.

În acest sens au fost evocate prevederile art. 282 alin. (1) și art. 284 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, precum și faptul că situația judecătorilor și procurorilor care au obținut gradul profesional în baza reglementărilor anterioare acestui act normativ din perspectiva modalității în care se poate realiza transferul acestora a fost analizată de Comisia nr. 1 comuna - "Legislație și cooperare interinstituțională", în ședința din data de 13 decembrie 2022. Cu o atare ocazie s-a reținut că persoanele care au promovat pe loc sub imperiul reglementărilor anterioare au dreptul de a fi transferate la instanța/parchetul corespunzător gradului profesional obținut, fără a mai putea participa la procedura de promovare efectivă organizată în temeiul legii noi.

De asemenea, în Hotărârea nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 s-au evocat dispozițiile art. 127 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 care instituie regula potrivit căreia promovarea judecătorilor la instanțe superioare, efectivă sau pe loc, se face la instanța imediat superioară, respectiv în gradul imediat superior celui pe care îl deține judecătorul, argumentându-se că această normă instituie o condiție expresă de participare la concursul de promovare, respectiv aceea de a deține un grad inferior celui la care candidatul dorește să acceadă.

Examinând legalitatea Hotărârii nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători se observă că, în fapt, concursul de promovare efectivă a fost organizat în temeiul dispozițiilor art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 305/2022 și dispozițiilor art. 37 alin. (3), art. 16 alin. (3) și (4) din Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1434/2023, a prevederilor art. 127 și art. 128 din Legea nr. 303/2022, precum și a normei tranzitorii prevăzută de art. 282 alin. (1) și art. 284 alin. (3) din Legea nr. 303/2022.

Potrivit art. 282 alin. (1) din Legea nr. 303/2022:

"(1) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și magistrații-asistenți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinesc condițiile pentru funcția pe care sunt încadrați. Aceștia își păstrează gradul profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional dobândite în condițiile legii."

Conform art. 284 alin. (3) din Legea nr. 303/2022:

"Judecătorii și procurorii care au obținut un grad profesional în urma concursurilor de promovare pe loc până la data intrării în vigoare a prezentei legi își mențin acest grad profesional."

Criticile de nelegalitate aduse de contestatoare modului în care intimatul a interpretat și aplicat dispozițiile art. 281 alin. (1) și art. 284 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, coroborate cu cele ale art. 127 și art. 128 din același act normativ, cu privire la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție organizat conform Legii nr. 303/2022, sunt considerate de Înalta Curte drept nefondate, cererea contestatoarei de participare la concursul de promovare fiind legal respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii, câtă vreme contestatoarea a dobândit, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, gradul profesional de curte de apel, cu toate efectele dobândirii acestui grad profesional.

Se reține că prevederile tranzitorii anterior menționate nu au fost încălcate, ci dimpotrivă, actul administrativ a fost emis cu deplina respectare a acestora, aspectul deținerii gradului profesional de curte de apel conferind, în mod automat, și dreptul de a funcționa la instanța superioară, drept ce poate fi valorificat prin intermediul transferului.

O interpretare contrară, în sensul că, pentru a putea funcționa la instanța sau parchetul ierarhic superior, magistrații aflați într-o ipoteză precum cea a contestatoarei ar fi obligați să parcurgă procedura de promovare efectivă (care în noua reglementare presupune și dobândirea gradului profesional superior) ar echivala cu nerecunoașterea gradului profesional obținut anterior, prin promovarea pe loc, golind astfel de conținut prevederile art. 284 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, citat supra. Or, legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte juridice, ceea ce exclude interpretarea propusă de contestatoare.

Prin urmare, în contextul cadrului legislativ actual, sunt neîntemeiate susținerile contestatoarei referitoare la afectarea unui drept la promovare efectivă câștigat în condițiile vechii reglementări, neexistând nici aplicarea retroactivă a noilor prevederi și nici vreo îngrădire a dreptului la care face referire contestatoarea în modalitatea sugerată prin cerere, atâta vreme cât aceasta beneficiază de posibilitatea de a funcționa la instanța corespunzătoare gradului obținut, drept care poate fi valorificat prin transfer.

În cazul modificării legislative a condițiilor pentru participarea magistraților la concursurile de promovare în funcții de execuție, unde nu se pune în discuție existența unui fapt sau a unei situații juridice ale căror efecte s-au stins/epuizat, ci doar a unei vocații care nu este în măsură să producă efecte juridice decât în momentul formulării cererii de înscriere la concurs, data anunțării acestuia este relevantă din perspectiva legii aplicabile.

În aceste condiții, simpla existență a unei vocații de a participa la un concurs de promovare nu este suficientă pentru nașterea în favoarea contestatoarei a dreptului de a promova în baza legii vechi, fiind obligatorie și înscrierea la concursul de promovare efectivă în perioada în care legea era în vigoare în forma nemodificată, doar în acest mod vocația putând să devină efectivă pentru a produce efecte juridice.

Aplicând principiile anterior enunțate la situația de fapt din speță, rezultă că, prin dobândirea gradului de curte de apel în urma promovării concursului pe loc, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, contestatoarea nu beneficiază de un drept de a participa la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție, ci doar de o vocație ce putea produce efecte juridice numai în condițiile în care ar fi fost valorificată până la adoptarea modificărilor legislative.

De asemenea, nu se poate reține nici că reclamanta, care deține deja gradul de curte de apel în urma promovării unui concurs organizat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, s-ar afla într-o poziție similară cu ceilalți candidați judecători care nu dețin gradul corespunzător funcției în care vor să acceadă, iar din actele dosarului rezultă că, pentru toți judecătorii aflați în situație similară reclamantei, CSM a respins contestațiile formulate împotriva Hotărârii nr. 3 din 14.06.2023 a Comisiei de organizare a concursului.

Concluzionând, Înalta Curte constată că nu subzistă motivele de nelegalitate a Hotărârii nr. 1790 din data de 22 iunie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători invocate de contestatoare, astfel încât, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 și a art. 29 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1790 din data de 22 iunie 2023, ca neîntemeiată.

B. Analizând Hotărârea nr. 645 din data de 28 martie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători prin prisma criticilor formulate, a apărărilor intimatului, a probelor administrate în dosar și față de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte consideră neîntemeiată contestația formulată de contestatoarea A., pentru următoarele argumente:

Din perspectiva situației de fapt se reține că prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor organizată în perioada ianuarie- martie 2023, doamna judecător A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Galați, a solicitat transferul la Curtea de Apel Galați.

În motivarea solicitării formulate, doamna judecător a invocat, în esență, motive de ordin profesional, respectiv faptul că are gradul profesional corespunzător instanței la care solicită transferul și a apreciat că a acumulat experiența necesară pentru desfășurarea activității la instanța superioară.

Prin Hotărârea nr. 645 din 28 martie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, s-a respins cererea de transfer formulată de doamna judecător A., în motivare acesteia reținându-se că au fost analizate cele 5 cereri de transfer la Curtea de Apel Galați prin raportare la criteriile legale ce vizează vechimea în funcția de judecător, vechimea la instanța și vechimea în grad de curte de apel, evaluate comparativ și cumulativ, precum și cu luarea în considerare a necesității menținerii unui echilibru între interesul public și asigurarea bunei funcționări a instanțelor și interesul legitim privat al magistraților care au formulat cereri de transfer.

Având în vedere că la Tribunalul Galați, instanța de la care s-au solicitat transferurile, sunt vacante 16 posturi, secția pentru judecători a apreciat că, pentru asigurarea bunei funcționări a acestei instanțe, cu luarea în considerare și a încărcăturii de dosare pe judecător, este oportun transferul a trei judecători de la respectivul tribunal. Astfel, în urma analizei concomitente a cererilor de transfer formulate, în raport de motivele invocate de solicitanți, a considerat că se impune transferul domnilor judecători D., C. și DR, iar în privința doamnei judecător A. s-a reținut că nu este oportună admiterea, în prezent, a transferului acesteia.

Înalta Curte reține că la data analizării cererilor de transfer, la Tribunalul Galați erau vacante 16 posturi de judecător, iar la Curtea de Apel Galați erau vacante 13 posturi de judecător și încărcătura efectivă pe judecător și pe schemă era mai are la Tribunalul Galați. Faptul că se previziona o ocupare a posturilor în urma concursului de promovare efectivă ce urma să se desfășoare în perioada mai - octombrie 2023, cum se arată în avizul Tribunalului Galați, nu reprezintă un element relevant, câtă vreme rezultatul unui atare concurs nu era unul cert la data examinării cererii de transfer (putând exista și riscul neocupării acestor locuri, în raport de punctajele obținute de participanții la concurs).

Toate persoanele care au solicitat transferul de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați au primit aviz favorabil de la cele două instanțe.

Se mai reține că vechimile celor 3 magistrați judecători din cadrul Tribunalului Galați ce au solicitat, în aceeași sesiune, transferul la Curtea de Apel Galați și ale căror cereri de transfer au fost admise sunt următoarele: C. - 14 ani vechime în funcția de judecător, 8 ani și 7 luni vechime la instanța și 3 ani vechime în grad de curte de apel; D.R. - 13 ani și 6 luni vechie în funcția de judecător, 7 ani și 8 luni vechime în instanță și 10 luni vechime în grad de curte de apel; D. - 16 ani și 4 luni vechime în funcția de judecător, 9 ani și 9 luni vechime la instanță și 5 ani și 1 lună vechime în grad de curte de apel.

În ceea ce o privește pe contestatoarea A., aceasta avea, la data cererii de transfer, o vechime de 11 ani în funcția de judecător, o vechime în instanță de 5 ani și 1 lună și o vechime în grad de curte de apel de o lună. Pe cale de consecință, contestatoarea are atât vechimea în funcția de judecător, cât și vechimea la instanță și vechimea în grad de curte de apel inferioare celor deținute de cei trei judecători ale căror cereri de transfer au fost admise.

Raportat la conținutul actului administrativ atacat, dispozițiile legale incidente în cauza pendinte sunt cele cuprinse în art. 188 alin. (1) - (2), art. 189 alin. (4) și (5), art. 190 alin. (3) și (4) și art. 192 din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Conform dispozițiilor art. 188 alin. (1) - (2) din Legea nr. 303/2022: (1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

(2) Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii. În cazul transferului la instanțe sau parchete superioare unde are dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcționat efectiv cel puțin un an la o instanță ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate."

Potrivit art. 189 alin. (4) și (5) din același act normativ:

"(4) Avizul motivat prevăzut la art. 188 alin. (1) cuprinde mențiuni privind posturile vacante, posturile ocupate și încărcătura pe judecător sau pe procuror și pe schemă la instanța sau la parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum și situația hotărârilor sau a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul se solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer și se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la solicitare.

(5) Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmește un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul, precum și la instanța sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior și motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum și, dacă este cazul, mențiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcția de judecător sau a judecătorilor în funcția de procuror. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanțele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe țară, precum și mențiuni privind incidența interdicțiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) și art. 141 alin. (4), ori după caz, mențiuni privind judecătorii sau procurorii delegați de la instanța sau de la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum și de la instanța sau de la parchetul la care se solicită transferul."

La rândul său, art. 190 alin. (3) și (4) din Legea nr. 303/2022 reglementează în următorul sens:

"(3) În termen de 5 zile de la data publicării informațiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condițiile alin. (1). Dispozițiile referitoare la conținutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(4) Toate cererile de transfer formulate în condițiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează și se soluționează de secția pentru judecători, respectiv de secția pentru procurori în aceeași ședință, în baza criteriilor prevăzute la art. 192."

Totodată, art. 192 din Legea nr. 303/2022 dispune astfel:

"La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j) starea de sănătate și situația familială."

Analizând argumentele de ordin critic aduse de contestatoare hotărârii atacate, ce, sunt centrate, pe de o parte, pe teza unei pretinse nemotivări a actului administrativ, iar, pe de altă parte, pe cea a modului, apreciat de contestatoare drept incorect, în care au fost valorificate criteriile prevăzute de 192 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar și pe invocarea unei fapte de discriminare, Înalta Curte le găsește neîntemeiate.

Din perspectiva motivării actului administrativ se reține că, deși aceasta reprezintă un element esențial pentru formarea convingerii cu privire la legalitatea și oportunitatea acestuia, constituind, totodată, o garanție a alegerii soluției optime de către organul de decizie, amploarea și detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerințele pe care trebuie să le îndeplinească depind de circumstanțele fiecărui caz.

Așadar, deși motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, prin prisma obiectivului său, care este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.

În cazul de față, în Hotărârea nr. 645/28.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul C.S.M., emitentul actului administrativ a indicat care este situația de fapt și a precizat temeiurile de drept care au stat la baza întocmirii acesteia, indicând motivele respingerii cererii de transfer formulate de contestatoarea A..

Contrar afirmațiilor contestatoarei, Înalta Curte consideră că motivarea pe care intimatul a dat-o în cuprinsul actului administrativ în discuție permite atingerea dublei finalități pe care aceasta o are.

Astfel, Hotărârea nr. 645/28.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul C.S.M. îndeplinește funcția de transparență, de natură a permite contestatoarei (drept beneficiară a actului) să verifice dacă acesta este sau nu întemeiat și să conteste aspectele pe care le apreciază ca fiind nelegale, îndeplinirea unei astfel de funcții fiind confirmată chiar de demersul judiciar pendinte, din cuprinsul contestației formulate în cauză nerezultând elemente de dificultate privind înțelegerea argumentelor avute în vedere de către intimat, ci doar opinia contrară a contestatoarei, ce a apreciat astfel de considerente drept nelegale.

Argumentele contestatoarei referitoare la faptul că, în procedura administrativă, nu au fost comunicate date privind locurile disponibile pe fiecare secție a Curții de Apel Galați, nu pot fi valorificate în sensul propus de aceasta, câtă vreme, în plan normativ, nu este reglementată o atare obligație de comunicare, iar contestatoarea nici nu a clamat că, în ipoteza unei comunicări, procedura ar fi putut avea un rezultat diferit, astfel încât nu se poate reține că demersul de necomunicare a locurilor disponibile/secție ar afecta legalitatea hotărârii atacate.

Totodată, aspectele învederate de autoritate în justificarea actului administrativ, permit instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, respectiv reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia.

Pe cale de consecință, nu se poate reține o neîndeplinire, de către autoritatea emitentă, a obligației sale de a motiva actul administrativ, fiind nefondate argumentele invocate de contestatoare.

Cât privește argumentele prin care contestatoarea a clamat existența unei fapte de discriminare (evocate prin cererea precizatoare depusă la data de 21 iunie 2023), se reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 14 din Convenția EDO, exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenție este garantată, fără nicio deosebire, bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație. Totodată, conform art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția EDO:

"1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație. 2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate în paragraful 1". CEDO a statuat în mod constant în jurisprudența sa că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoge sau comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.

Înalta Curte observă, pe de o parte, că, prin cererea sa, contestatoarea are în vedere, atunci când susține că este discriminată, comparația cu persoane care nu se află în situații analoge sau comparabile, iar, pe de altă parte, că nu rezultă aplicarea unui tratament diferit prin raportare la unul dintre criteriile enumerate de dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 sau de art. 14 din Convenția EDO ori de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția EDO (nici măcar a unora ce ar intra sub umbrela construcțiilor frazeologice "orice alt criteriu" și " orice altă situație").

În contextul descris mai sus, din perspectiva criteriilor reglementate de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, art. 14 din Convenția EDO și de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția EDO, Înalta Curte consideră că nu poate fi reținută o faptă de discriminare.

Cât privește criticile aduse modului în care intimatul a valorificat criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, se reține, cu titlu prealabil, că, în exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii dispune de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice.

Este important însă, ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc "exces de putere", respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege.

Analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 645/28.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Întreaga procedură s-a desfășurat cu respectarea prevederilor art. 188 alin. (1) - (2), art. 189 alin. (4) și (5), art. 190 alin. (3) și (4) și art. 192 din Legea nr. 303/2022, citate în precedent, analiza cererii de transfer efectuându-se prin prisma criteriilor reglementate de acestea, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale solicitării.

De asemenea, trebuie subliniat că nu există o ordine de prioritate între criteriile legale mai sus arătate, ci acestea reclamă o evaluare comparativă și cumulativă, în scopul menținerii unui echilibru între interesul public - buna funcționare a instanțelor - pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

Noțiunea de utilitate la transfer se apreciază prin raportare la posturile vacante existente la instanțe sau parchete și vizează, în esență, îndeplinirea de către acestea a tuturor condițiilor necesare pentru a putea fi incluse în lista posturilor disponibile într-o anumită sesiune de transferuri, în timp ce conceptul de oportunitate se analizează prin raportare la măsura ce urmează a fi dispusă de organul emitent, în speță transferul, și constă în capacitatea acestuia de a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale în aceeași măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut.

Oportunitatea, în analiza cererii de transfer, se află în strânsă legătură cu puterea discreționară a administrației publice, criticată de asemenea de contestatoare, existând, după cum s-a arătat și anterior, o marjă lăsată la libera apreciere a autorității, astfel ca, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, aceasta să poată recurge la orice mijloc de acțiune, în limitele competenței sale.

Eventuala existență a unor posturi vacante utile într-o sesiune de transferuri nu creează, în mod automat, premisele pentru admiterea cererii de transfer a contestatoarei, solicitarea acesteia urmând a fi supusă unei analize de oportunitate, cu atât mai mult cu cât, din interpretarea dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă că normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea, în mod automat, un drept solicitantei.

În speță, intimatul a fost consecvent, în sensul în care, analizând cererea formulată în raport de motivele invocate și de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, a apreciat că, în raport de criteriile personale și profesionale, nu este oportună admiterea cererii de transfer formulate de contestatoare.

Sub aspectul conținutului hotărârii atacate, Înalta Curte reține că secția pentru judecători a analizat în mod efectiv toate motivele personale și profesionale invocate de petentă, iar acestea au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor unităților implicate în procedura de transfer, încărcătura pe schemă la acel moment, precum și cu avizele emise în cauză.

Alegațiile contestatoarei referitoare la maniera în care intimatul a examinat criteriile reglementate de lit. c) a art. 192 din Legea nr. 303/2022 (specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării), de lit. g) a aceluiași articol (disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant) și de lit. j) a acestuia (starea de sănătate și situația familială), nu sunt de natură să înlăture argumentele invocate de intimat în susținerea soluției de respingere a cererii contestatoarei de transfer de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, mai precis faptul că la Tribunalul Galați sunt vacante 16 locuri, iar, pentru asigurarea bunei funcționări a acestei instanțe, cu luarea în considerare a încărcăturii de dosare pe judecător, situată semnificativ peste media națională, în etapa de transfer în discuție, oportun era doar transferul unui număr de 3 judecători.

După cum s-a arătat și în paragrafele anterioare, toți cei trei judecători din cadrul Tribunalului Galați, ale căror cereri de transfer au fost admise, aveau vechimea în funcția de judecător, vechimea la instanță și vechimea în grad de curte de apel superioare celor deținute de contestatoare.

Contrar celor afirmate de contestatoare, din cuprinsul Hotărârii nr. 645 din 28 martie 2023 rezultă că disponibilitatea contestatoarei de a activa în cadrul Curții de Apel Galați a fost avută în vedere de intimat în evaluarea cererii acesteia.

Totodată, nu pot fi reținute nici susținerile contestatoarei referitoare la pretinsa omisiune a secției pentru judecători de a analiza motivele de ordin profesional, de vreme ce chiar în cuprinsul hotărârii atacate sunt expuse detalii privind traseul profesional al acesteia.

Deși este adevărat că în cuprinsul hotărârii nu au fost evidențiate argumente care să vizeze specializarea contestatoarei sau motivele de ordin personal evocate de aceasta, Înalta Curte observă că argumentele secției pentru judecători au fost grupate. Faptul că sus indicatele aspecte au fost analizate, dar nu au fost valorificate în raport de situația posturilor vacante din cadrul Tribunalului Galați și încărcătura pe schemă, la acel moment, rezultă în mod implicit din silogismul logico - juridic exhibat de intimat în cuprinsul Hotărârii nr. 645/28.03.2023.

Pe de altă parte, în ceea ce privește motivele personale evocate de contestatoare, mai precis cele privind vârsta contestatoarei, gradul de epuizare implicat de volumul de activitate și opțiunile pe care le are de a mai participa la alte sesiuni de transfer, acestea nu constituie motive excepționale, de natura a răsturna raportul de preeminență a interesului public față de drepturile și interesele private ale solicitantului.

De altfel, soluțion