ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 509/2024

Ședința publică din data de 04 iulie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 56 din data de 21 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare referință număr parchet x/număr anchetă JICAB JIA x, emis la data de 17.05.2023 de Procurorul adjunct al Republicii de la Tribunalul Judiciar din Grasse, Franța, în baza mandatului de arestare emis în baza hotărârii din 08.03.2023 a Tribunalului penal din Grasse referință număr parchet x/număr anchetă JICAB JIA x, împotriva persoanei solicitate A..

S-a dispus predarea persoanei solicitate A. autorității judiciare emitente.

În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 21.06.2024 și până la data de 20.07.2024, inclusiv.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a respins cererea de amânare a predării, formulată de persoana solicitată, ca nefondată.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută 24 de ore prin ordonanța nr. 24388/II/5/2024 din data de 21.06.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, începând cu ora 13:15.

S-au constatat încetate efectele ordonanței de reținere nr. 24388/II/5/2024 din data de 21.06.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava

S-a luat act că persoana solicitată nu a renunțat la regula specialității.

În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de apel a constatat că mandatul european de arestare conține informațiile cerute de dispozițiile art. 87 lit. e) din Legea nr. 302/2004, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată.

Totodată, s-a reținut că persoana solicitată este acuzată de autoritățile franceze de săvârșirea a trei infracțiuni, furt prin înșelăciune, pătrunderea prin efracție sau escaladare într-o locuință sau într-un loc de depozitare, agravat de o altă circumstanță, în Mandelieu, la Napoule în noaptea de 13/14.12.2021, prev. de art. 311 -5,311 - 4, 311 - 1,132 - 73,132 - 74 C. pen. francez și pedepsite de art. 311 - 5 alin. (5), (31)1 - 14,311 - 15 C. pen. francez, fiind menționate expres la pct. 18 de la alin. (1) al art. 97 din Legea nr. 302/2004 (și care pot da loc la predare), fapte incriminate de legea română ca infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și de asociere, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

În ceea ce privește existența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare, curtea constată că în cauză nu este incident niciunul dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004.

A solicitat apărarea aplicarea dispozițiilor privind predarea amânată, având în vedere că în dosarul nr. x/2024 se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 262 alin. (1) C. pen.

Instanța de fond a constatat că, potrivit relațiilor furnizate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, rezultă că la data de 21 iunie 2024 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiunea de mai sus. S-a apreciat că cererea formulată de către persoana solicitată nu este fondată, având în vedere pe de o parte că amânarea predării este opțională, iar curtea de apel a dat prioritate cererii de executare a mandatului european de arestare emis împotriva persoanei solicitate față de gravitatea infracțiunilor care au făcut obiectul condamnării în statul francez, iar pe de altă parte, față de persoana solicitată nu s-a dispus începerea urmăririi penale in personam.

Împotriva sentinței nr. 56 din data de 21 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 01 iulie 2024 și repartizată aleatoriu pentru termenul de judecată din data de 04 iulie 2024.

În dezbateri, persoana solicitată, beneficiind de asistența juridică a unui apărător din oficiu, a solicitat admiterea contestației formulate și amânarea predării persoanei solicitate, întrucât aceasta are calitate procesuală într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, fiind incidente dispozițiile art. 114 din Legea nr. 302/2004, conform cărora, predarea persoanei solicitate poate fi amânată atunci când aceasta este urmărită pentru alte fapte pe teritoriul țării.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Mandatul european de arestare asigură garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției și reprezintă instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru administrarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă.

În cauză, se constată că față de persoana solicitată a fost emis un mandat european de arestare număr la data de 17.05.2023 de Procurorul adjunct al Republicii de la Tribunalul Judiciar din Grasse, Franța, în baza mandatului de arestare emis în baza hotărârii din 08.03.2023 a Tribunalului penal din Grasse, în vederea predării către autoritățile judiciare străine, persoana solicitată fiind cercetată pentru săvârșirea, conform dreptului francez, a mai multor infracțiuni de furt prin înșelăciune. Situația de fapt, descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare, a fost expusă pe larg în sentința penală atacată.

Înalta Curte constată că mandatul european emis de autoritățile judiciare din Franța îndeplinește toate condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, inclusiv cea a descrierii faptelor pentru care este cercetată persoana solicitată, îndeplinindu-se astfel condiția prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv aceea a descrierii circumstanțelor în care au fost comise infracțiunile, activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia fiind detaliată ținând cont de specificul fazei procesuale în care a fost emis mandatul.

De asemenea, Înalta Curte constată că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată se regăsesc printre infracțiunile care permit predarea, întrucât faptele descrise în mandat sunt incriminate de legea română ca infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., fiind îndeplinită condiția dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate și apreciază că nu sunt întrunite nici cerințele de refuz al executării, potrivit art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, niciuna din cele două ipoteze reglementate atât la alin. (1), cât și alin. (2) lit. c) nefiind incidente în cauză, întrucât, în cauză, nu a fost emis mandatul european de arestare în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, specificul fazei procesuale pentru care a fost emis mandatul fiind altul, respectiv efectuarea urmăririi penale.

Așadar, așa cum rezultă și din cuprinsul sentinței penale atacate, a fost analizat mandatul european de arestare, reținându-se îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. În atare condiții, instanța de fond a menținut în mod corect arestarea persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, aceasta reprezentând singura măsură oportună pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului european de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere că persoana solicitată nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității, dispunând predarea cu respectarea dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, astfel că nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de executare o consimte.

În ceea ce privește cererea formulată de persoana solicitată privind amânarea predării întrucât la acest moment procesual este cercetată într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți, din actele dosarului se constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind amânarea predării, potrivit relațiilor furnizate de această unitate de parchet la data de 21 iunie 2024, rezultând că în dosarul nr. x/2024 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 262 alin. (1) C. pen.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b)

C. proc. pen.., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței nr. 56 din data de 21 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Va obliga persoana solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1163 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă va fi avansat din fondul Înaltei Curți.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței nr. 56 din data de 21 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă persoana solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1163 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă va fi avansat din fondul Înaltei Curți.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iulie 2024.