ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 24 septembrie 2024

Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de intimații inculpați A. și B., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 104/F din 25 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a respins cererea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, de repunere a cauzei pe rol pentru discutarea cererii de suspendare a judecății.

În baza art. 396 alin. (1) și (7) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (7) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (7) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul D. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și (7) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpata A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a ridicat măsurile asiguratorii care au fost menținute anterior în cauză prin încheierea de ședință din data de 10.10.2022.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2019 din 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

La trimiterea în judecată a inculpaților, prin actul de sesizare a instanței au fost reținute următoarele aspecte:

Cu privire la fapta pentru care este cercetat inculpatul B., s-a arătat că în perioada mai 2011- aprilie 2012, în calitate de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a primit, pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 1.200.000 de euro de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată.

Pentru susținerea acuzației de luare de mită, relevante au fost apreciate următoarele elemente:

- conduita proprie a inculpatului în legătură cu actele de serviciu în considerarea cărora a primit sumele de bani necuvenite, respectiv îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau realizarea unui act contrar acestor îndatoriri, de exemplu omisiunea exercitării oricărui act de control eficient la S.C. F.;

- de asemenea, este probată legătura între banii primiți și actele de serviciu ale inculpatului, banii fiind primiți cu titlu de contraechivalent al conduitei de care inculpatul a avut-o în mod efectiv, respectiv pentru împiedicarea efectuării unor controale la F., efectuarea unor controale superficiale și ineficiente sau întârzierea efectuării acestora sub diferite pretexte (inclusiv imposibilitatea efectuării unor controale, justificată de lipsa documentelor contabile justificative care fuseseră ridicate de organele de urmărire penală într-o cauză penală).

Cu privire la fapta care ar fi fost săvârșită de C., s-a reținut că, în perioada mai 2011- mai 2012, în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu rol de conducător al Autorității Naționale a Vămilor, a primit, pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 960.000 euro, de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată.

Astfel, inculpatul trebuia să exercite activități specifice de control, coordonare și îndrumare a activităților de control, precum și investigații, supravegheri și verificări în cazul în care erau semnalate situații de încălcare a legislației fiscale privind accizele, acesta neîndeplinindu-și atribuțiile de serviciu sau îndeplinindu-le cu întârziere sau chiar îndeplinind acte contrare îndatoririlor de serviciu, constând în împiedicarea efectuării unor acțiuni de control, efectuarea unor activități de control superficiale și ineficiente ce nu puteau releva neregulile existente în activitatea S.C. F. și nedispunerea unor măsuri de supraveghere și control cu privire la situațiile de încălcare a legislației fiscale privind accizele, în urma unor sesizări primite de la Direcția Generală de Informații Fiscale din cadrul ANAF sau Curtea de Conturi.

Cu privire la fapta presupus săvârșită de D. s-a reținut că, în perioada mai 2011- iunie 2012, în calitate de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, a primit pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 300.000 de euro, de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată.

Inculpatul D. a "comercializat" funcția de comisar general adjunct al Gărzii Financiare în scopul de a obține bani, aducând astfel atingere, în primul rând, relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, care presupune îndeplinirea cu probitate, de către funcționarii publici, a atribuțiilor de serviciu, și, implicit, bunul mers al instituției conduse.

Cu privire la fapta care ar fi fost săvârșită de A., s-a reținut că aceasta l-a ajutat, cu intenție, pe B., în perioada mai 2011-2012, pentru ca acesta, în calitate de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să primească, pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 1.200.000 de euro de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată.

La trimiterea în judecată a inculpaților au fost avute în vedere: declarațiile martorilor G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., DD., martor cu pseudonim LL. și MM.; declarațiile date în calitate de suspect/inculpat de NN.; rapoarte de expertiză și rapoarte de constatare - raportul de constatare criminalistică nr. x din 19.04.2016; raportul de constatare criminalistică nr. x din 07.12.2016,; raportul de expertiză criminalistică nr. 86 din 26 martie 2018 și raportul de expertiză criminalistică nr. 184 din 14 iunie 2018, procese-verbale de redare a unor convorbiri, comunicări și apeluri telefonice interceptate, procese-verbale încheiate cu prilejul efectuării unor percheziții informatice, proces-verbal întocmit la data de 04.05.2018 cu ocazia ridicării de la R. a 19 file, reprezentând fotocopii ale unor pagini tip "matematică" cu mențiuni olografe, file x; proces-verbal întocmit la data de 31.05.2018 cu ocazia conducerii în teren a martorului S. în vederea identificării zonelor și imobilelor din municipiul București descrise în declarația din data de 31.05.2018, file x; proces-verbal încheiat la data de 18 aprilie 2018, cu ocazia ridicării mai multor probe de scris de la suspectul OO., file x; proces-verbal olograf încheiat la data de 27.05.2012 cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în imobilul situat la adresa din București, unde funcționează punctul de lucru al S.C. PP. S.R.L., file x; proces-verbal întocmit la data de 28 mai 2012 în dosarul nr. x/P/2012, cu ocazia desigilării coletelor conținând înscrisuri și bunuri ridicate, conform procesului-verbal de percheziție din data de 27.05.2012 de la adresa din București, unde își are punctul de lucru S.C. PP. S.R.L., file x; proces-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 18 dec. 2017, cu ocazia efectuării percheziției la adresa din București, file x; proces-verbal de desigilare, întocmit la data de 18 ian. 2018, a documentelor ridicate cu ocazia percheziției din 18 dec. 2017 de la A. și B., file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 25 ian. 2018, a documentelor ridicate cu ocazia percheziției din 18 dec. 2017 de la A. și B., în fotocopie, file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 29 ian. 2018 a documentelor ridicate cu ocazia percheziției din 18 dec. 2017 de la A. și B., file x; proces-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 18 dec. 2017, cu ocazia efectuării percheziției la adresa din București, str. x, sediul S.C. QQ. S.R.L., file x; proces-verbal (olograf) de percheziție domiciliară întocmit la data de 18 decembrie 2017, cu ocazia efectuării percheziției la adresa din București, str. x, sediul S.C. QQ. S.R.L. și S.C. RR., file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 01.02.2018 a documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la adresa din București și din str. x, file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 01.02.2018 a documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la adresa din București și din str. x, sector 1 - copie, file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 01.02.2018 a documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la adresa din București și din str. x, sector 1 - copie, file x; proces-verbal de desigilare întocmit la data de 01.02.2018 a documentelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la adresa din București și din str. x, sector 1 - copie, file x; proces-verbal de desigilare și inventariere înscrisuri, întocmit la data de 10.01.2018, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la imobilele în care locuiește și domiciliază inculpatului C., respectiv din București, str. x, file x; proces-verbal întocmit în data de 18.12.2017 cu ocazia percheziției desfășurate la domiciliul lui SS. din jud. Sibiu, file x; proces-verbal întocmit în data de 14.02.2018 cu ocazia desigilării volumului constituit și inscripționat "Percheziție domiciliară C., sat Cristian, dosar x/2016", care conține 58 file și care, din eroare, a fost sigilat, file x; proces-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 18.12.2017, cu ocazia efectuării percheziției la adresa unde locuiește efectiv C., respectiv din București, str. x, file x; proces-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 18 dec. 2017, cu ocazia efectuării percheziției la adresa din București, Șoseaua Gh. TT. Sisești nr. 121B, unde locuiește MM., file x; proces-verbal de desigilare și inventariere înscrisuri întocmit la data de 22.02.2018 ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 18 dec. 2017 la adresa din București, Șoseaua Gh. TT. Sisești nr. 121B, file x;procesul-verbal de percheziție domiciliară din 18.12.2017, încheiat cu ocazia percheziției efectuată în București, la domiciliul lui D., file x; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 18.12.2017, încheiat cu ocazia percheziției efectuată la imobilul din jud. Sibiu, imobilul înregistrat în cartea funciară cu nr. x Sibiel, la SS., file x; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 18.12.2017, încheiat cu ocazia percheziției efectuată la imobilul din Mangalia, str. x, jud. Constanța, domiciliul numiților UU. și VV., file x; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 18.12.2017, încheiat cu ocazia percheziției efectuată la imobilul din București, str. x, domiciliul I. și WW., file x; procesul-verbal de percheziție domiciliară din 18.12.2017, încheiat cu ocazia percheziției efectuată la imobilul din jud. Bacău, str. x, imobilul înregistrat în cartea funciară sub nr. x, unde locuiește efectiv suspectul OO., file x; proces-verbal întocmit la data de 11 decembrie 2017 în dosarul nr. x/P/2016, cu ocazia fotocopierii unor înscrisuri ce reprezintă mijloace de probă în cauză și pentru care urmează a fi dispuse constatări tehnico-științifice, file x; proces-verbal întocmit la 18 dec. 2017 cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința lui C., situată în loc. Cîrța nr. 221, jud. Sibiu, file x; procese-verbale întocmite la data de 21 ian. și 02 febr. 2016, cu ocazia predării de către martorul audiat cu pseudonimul LL. a mai multor înscrisuri, file x; proces-verbal întocmit la data de 27 aprilie 2016, cu ocazia punerii la dispoziția experților, în vederea efectuării unei constatării tehnico-științifice, a unor înscrisuri originale ce reprezintă mijloace de probă, precum și fotocopierea acestora, file x; proces-verbal întocmit la data de 04 ian. 2016, cu ocazia analizării și interpretării datelor consemnate în înscrisurile ridicate și explicate de martorul audiat cu pseudonimul LL., file x; proces-verbal întocmit la data de 25 febr. 2016, cu ocazia recoltării de probe biologice de la E., file x; proces-verbal întocmit la data de 25 febr. 2016, cu ocazia ridicării mai multor probe de scris de la E., file x; procese-verbale încheiate cu ocazia efectuării unor conduceri în teren; procese-verbale încheiate cu prilejul prezentării martorilor a unor planșe foto în vederea efectuării unor recunoașteri; proces-verbal încheiat la data de 13.09.2018, cu ocazia imprimării pe suport de hârtie a deciziilor și ordinelor emise de Guvern, respectiv de Ministerul Finanțelor Publice, în legătură cu inculpații: B., C. și D., acte identificate pe portalul XX., file x; proces-verbal încheiat la data de 02.10.2018, cu ocazia analizării operațiunilor bancare efectuate de societățile YY. S.R.L. și ZZ. S.R.L., raportate la înscrisurile predate de martorul LL., file x; procese-verbale de vizualizare a conținutului copiilor sistemelor informatice ridicate de la inculpații C., A. și B. și de la MM.; înscrisuri: înscrisurile predate de martorul audiat cu pseudonimul LL., expertizate sau verificate prin constatări tehnico științifice, după caz; înscrisurile predate de martorul R.; înscrisuri ridicate de la instituții, autorități publice, societăți comerciale sau obținute prin metode speciale de cercetare; înscrisuri ridicate ca urmare a perchezițiilo, înscrisuri ce reprezintă mijloace de probă, puse la dispoziția experților în vederea efectuării unei constatării tehnico-științifice, file x; înscrisuri olografe pentru care urmează a fi dispuse constatări tehnico-științifice, file x; documente puse la dispoziția DNA de ANAF, înscrisuri puse la dispoziția organelor de cercetare de către diverse instituții bancare; planșă fotografică care conține imagini din timpul întâlnirii din data de 09 nov. 2017 între E. cu NN., întâlnire ce a avut loc în imobilul din localitatea Pantelimon, Intr. Câmpului nr. 1A și 1B, jud. Ilfov

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II a Penală sub nr. x/2019.

Prin încheierea din data de 31.07.2020, judecătorul de cameră preliminară a admis, în parte, cererile și excepțiile formulate în procedura de cameră preliminară de către inculpații B., C., D. și A..

A constatat neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr. x din data de 21.08.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției în ceea ce privește descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților.

În baza art. 102 alin. (2) și (3) C. proc. pen. cu referire la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a constatat nulitatea unor procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice (enumerate în cuprinsul încheierii), în condițiile punerii în executare a autorizațiilor de interceptare de către alte organe decât cele abilitate de legea în vigoare la data îndeplinirii respectivelor acte procedurale.

În baza art. 102 alin. (4) C. proc. pen. a fost exclusă, în parte, declarația dată în calitate de inculpat de D. la data de 14.02.2018, pe aspectele legate de referirile la interceptările excluse.

În baza art. 102 alin. (4) C. proc. pen. a fost exclus procesul-verbal din data de 15.12.2017 întocmit în dosarul nr. x/P/2016 privind traficul interceptat și întocmirea hărții relaționale a convorbirilor purtate de AAA., interceptate în anul 2011 .

S-a dispus excluderea din materialul probator a probelor constatate ca fiind nelegale, în sensul celor statuate prin decizia nr. 22/2018 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177/26.02.2018.

Au fost respinse celelalte cereri și excepții invocate în procedura de cameră preliminară de către inculpați.

S-a stabilit, potrivit art. 345 alin. (3) C. proc. pen., că în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate, procurorul va remedia neregularitățile actului de sesizare și va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată.

În termenul prevăzut de art. 345 alin. (2), (3) C. proc. pen. a fost depus la dosar referatul nr. x/2019 din data de 21.10.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, prin care procurorul a arătat că a remediat neregularitățile legate de descrierea faptelor, astfel cum au fost acestea reținute prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, și că menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților.

În esență, pe aspectele care vizează remedierea de către Ministerul Public a neregularităților reținute prin încheierea judecătorului de cameră preliminară s-a precizat:

În ceea ce îl privește pe inculpatul B., față de acesta se reține că în perioada mai 2011 - 12.04.2012, în calitate de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a primit pentru sine suma care nu i se cuvenea de 1.200.000 euro în mai multe tranșe, reprezentând 40% din suma primită de AAA. în aceeași perioadă (tranșele fiind remise după cum urmează: perioada mai - decembrie 2011, 05.01.2012, 14.01.2012, 24.01.2012, 25.01.2012, 21.02.2012, 27.02.2012, 13.03.2012, 02.04.2012, 06.04.2012, 14.04.2012) de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, întârzierea îndeplinirii, neîndeplinirea actelor ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, faptă care constituie infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

Astfel, se reține ca cerință esențială a infracțiunii de luare de mită, faptul că primirea sumelor de bani a fost comisă în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu și în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Calitatea de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, deținută de inculpatul B. în perioada 2009-2012 este una din funcțiile la care se referă art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., astfel că inculpatul are calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Inculpatul B. a fost numit în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin Decizia nr. 16 din 5 ianuarie 2009 a Prim-ministrului.

Prin Decizia nr. 90 din 17 aprilie 2012 a Prim-ministrului inculpatul B. a fost revocat din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

De asemenea, funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală se regăsește printre cele enumerate în art. 1 din Legea nr. 78/2000, la lit. a).

În ceea ce privește elementul material, luarea de mită are conținuturi alternative, în speță fiind realizată prin acțiunea de a primi. A primi înseamnă a prelua, a lua ceva în posesie. Banii au fost primiți de inculpat prin intermediul soției sale, A..

Acțiunea de primire a banilor este dovedită cu declarația lui NN. care se coroborează cu declarația martorului audiat sub pseudonimul LL., cu înscrisurile predate la dosar de acesta din urmă și cu înregistrările discuțiilor purtate de NN. cu E.. În capitolul referitor la probe, au fost prezentate probele pe care se întemeiază acuzația că banii au fost primiți.

Nicio probă nu arată că A. ar fi acționat altfel decât ca intermediar pentru soțul său.

Primirea banilor a fost realizată indirect, cu ajutorul inculpatei A. și al altor persoane (NN., AAA., G.) și pentru sine.

În ceea ce privește elementul material al infracțiunii de luare de mită, s-a arătat că este probată primirea unor sume de bani ce presupune remiterea directă sau indirectă de bani din inițiativa mituitorului. Remiterea a fost realizată prin "tradițiunea" banilor sau valorilor de către mituitorul E. prin intermediul unor complici, inculpatul OO. sau NN.. S-a mai susținut că infracțiunea își păstrează unitatea materială chiar în ipoteza în care primirea banilor nu a avut loc "uno ictu" ci în rate, neputându-se reține în acest caz din urmă existența unității legale a infracțiunii continuate.

S-a arătat că ar fi vorba despre o infracțiune simplă de luare de mită, ca formă a unității naturale de infracțiune. Unitatea naturală nu este afectată prin faptul că infracțiunea este realizată prin mai multe acte de executare succesive.

Cu privire la cerințele esențiale ale elementului material al laturii obiective, banii primiți de B. nu i se cuveneau, ci au fost contra-echivalentul conduitei pe care inculpatul s-a angajat să o aibă, adică prețul pentru îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare acestor îndatoriri.

Sumele primite drept mită au avut caracterul unei "taxe de protecție" pe care comerciantul E. a plătit-o președintelui ANAF, inculpatul B., pentru ca activitatea ilegală a unor societăți să nu fie investigată și nici oprită de organele fiscale. Martorul audiat sub pseudonimul LL. susține că banii au fost dați "pentru ca nimic rău să nu se întâmple" ori pentru "protecție".

Banii primiți cu privire la un act ilicit sunt întotdeauna necuveniți, ca urmare, cerința esențială prevăzută pentru acțiunea de primire este îndeplinită în speță.

Martorul cu pseudonimul LL. susține că suma totală primită de B. pentru a proteja activitatea societății F. a fost de aproximativ 4.000.000 de euro, iar notițele care îl indică pe AAA. se referă atât la acesta, cât și la B..

NN. declară că suma totală pe care a dus-o soției lui B. este de peste 5.000.000 de euro și că regula de împărțire a tranșelor de bani între AAA. și B. era de 40% pentru fiecare dintre aceștia.

Din înscrisurile olografe predate la dosar rezultă că suma totală notată pentru AAA. (în care, conform declarației martorului cu pseudonimul LL. este inclusă și suma pentru B.) este de 3.000.000 de euro în perioada mai 2011- 12.04.2012. Dacă împărțirea a fost făcută la 40% fiecare, așa cum susține NN., B. a primit în total 1.200.000 de euro în perioada mai 2011- 12.04.2012.

Chiar dacă este posibil ca suma totală dată de E. doar pentru B. și doar pentru protejarea activității societății F. să fie de 4.000.000 de euro, înscrisurile depuse la dosar până la acest moment, coroborate cu declarațiile, nu confirmă decât suma de 1.200.000 de euro.

Este posibil ca și suma indicată de NN., de 5.000.000 de euro, să fie reală, pentru că acesta descrie același mod de operare întins pe o perioadă mai mare de timp, perioadă care începe anterior lunii mai 2011, astfel încât este foarte probabil să se refere și la alte sume, care provin din alte infracțiuni, săvârșite după un mod de operare asemănător.

Ca urmare, pentru că singurul mod în care probele se coroborează este acela înspre suma cea mai mică, s-a reținut că suma efectiv primită de B. este de 1.200.000 de euro în perioada mai 2011 - 12.04.2012, pentru a formula acuzația împotriva acestuia.

Actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire se primesc banii trebuie să facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri.

Actul la care se referă infracțiunea de corupție trebuie să fie de competența funcționarului public și trebuie să intre în îndatoririle sale de serviciu. Pentru existența laturii obiective a infracțiunii este lipsit de semnificație dacă actul se referă la o obligație de serviciu generală sau specială. Prin îndatoriri de serviciu se înțelege tot ceea ce cade în sarcina unui funcționar public, potrivit normelor care reglementează serviciul respectiv ori obligații care sunt inerente naturii acelui serviciu.

Actul face parte din sfera atribuțiilor de serviciu pe care inculpatul B. le-a avut ca președinte al ANAF. Banii au fost primiți de inculpatul B. în calitatea pe care a deținut-o, de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, iar scopul urmărit a fost acela de a proteja activitatea fiscală ilicită desfășurată de firmele controlate de E..

Așa cum a arătat, B. a deținut funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală în perioada 2009-2012. A fost numit prin Decizia nr. 16 din 5 ianuarie 2009 pentru numirea domnului B. în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și a fost revocat prin Decizia nr. 90 din 17 aprilie 2012 pentru revocarea domnului B. din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Pentru identificarea atribuțiilor inculpatului trebuie analizate H.G. nr. 109/2009 și ordinele emise de B., în calitate de președinte al ANAF, pentru aprobarea regulamentului de ordine interioară.

Președintele ANAF are în coordonare Corpul de control, Direcția generală de audit public intern, Informații clasificate, Direcția de comunicare, relații publice și mass-media, Direcția generală de informații fiscale, Direcția generală juridică, Direcția generală de tehnologia informației, Direcția generală de soluționare a contestațiilor. Cei trei vicepreședinți ai ANAF și comisarul general al Gărzii Financiare sunt subordonații președintelui ANAF și aveau atribuții care s-au răsfrânt în ceea ce privește descrierea stării de fapt, din actul de sesizare și respectiv din referatul depus.

Activitatea desfășurată de E. prin intermediul societății F. și al celorlalte societăți controlate de acesta, timp de mai bine de un an, a presupus un circuit real și un circuit fictiv al produselor accizabile. Trebuie remarcat însă că verificările efectuate de ANAF și de unitățile sale subordonate nu au fost apte să identifice dacă activitatea acestor societăți a fost sau nu legală, să stabilească amploarea unei eventuale activități infracționale și să determine întinderea reală a prejudiciului.

Caracterul de "taxă de protecție" al plăților efectuate de E. și primite de B. implică toate modalitățile alternative ale elementului material la care se referă textul art. 289 din C. pen., adică atât îndeplinirea, cât și neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale inculpatului ori îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, după cum circumstanțele concrete ale activității ar impune.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul B. a acționat cu intenție directă, fiind în măsură să își dea seama, în momentul săvârșirii faptei, că banii pe care îi primește nu i se cuvin, și că aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, care presupune îndeplinirea cu probitate, de către funcționarii publici, a atribuțiilor de serviciu, și, implicit, bunul mers al instituției conduse, și, cu toate acestea, a vrut să îi primească cu scopul de a proteja activitatea societăților controlate de E..

Intenția directă este dovedită cu declarația martorului audiat sub pseudonimul LL., care arată scopul pentru care banii au fost remiși funcționarilor publici, inclusiv lui B., declarație care se coroborează cu celelalte probe, amintite mai sus, în paragraful referitor la elementul material al laturii obiective.

De asemenea, modul în care a fost concepută activitatea infracțională și precauțiile pe care și le-a luat inculpatul demonstrează că, la momentul săvârșirii faptelor, era apt să înțeleagă rezultatul faptei sale și să urmărească producerea acestuia. Primirea banilor prin intermediul altor persoane, de la E. până la B. fiind interpuse, pe circuitul de transport al banilor, mai multe persoane (O., N., OO., E., AAA., NN., A.) arată grija persoanelor implicate, inclusiv a inculpatului, cu privire la ascunderea activității de dare și luare a banilor și evitarea oricărei legături directe cu E..

Circumstanțele întâlnirii din Dubai, de la hotelul BBB., dintre B. și C., pe de o parte, și E., pe de altă parte, descrise de martorul audiat cu pseudonimul LL., arată, de asemenea, legătura dintre inculpat și E., precum și faptul că aceștia se cunoșteau.

În ceea ce privește data și locul, respectiv consumarea infracțiunii reținută în sarcina inculpatului B., infracțiunea a fost săvârșită în perioada mai 2011 - 12 aprilie 2012, în București.

Chiar dacă primirea banilor s-a realizat în mod repetat, fapta nu și-a pierdut caracterul unic, astfel încât să devină o infracțiune continuată. De asemenea, nu suntem în prezența unui concurs de infracțiuni. Primirea repetată a banilor ține de modul în care a fost organizată activitatea infracțională, în sensul că o parte din beneficiul obținut de F. și celelalte societăți prin evaziune fiscală a fost primit de funcționarii publici apți, ca urmare a atribuțiilor de serviciu deținute la acel moment, să le asigure protecția. Activitatea comercială, organizată astfel încât să asigure premisele evaziunii fiscale, s-a desfășurat în timp, cumpărarea și vânzarea produselor accizabile fiind repetată, așa încât și sumele obținute au fost date funcționarilor publici în mod repetat, pe măsură ce banii au fost obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor.

Ca urmare, s-a arătat că este vorba despre o unitate naturală de infracțiune, pentru că fapta a fost săvârșită în formă continuă succesivă, de la momentul în care a început activitatea comercială a societății F. și s-a realizat prima remitere a banilor, până la momentul în care remiterea banilor a încetat.

În sensul art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., locul săvârșirii infracțiunii este Municipiul București pentru că o parte din activitatea infracțională (primirea banilor remiși prin intermediul lui G. și NN.) s-a desfășurat pe teritoriul administrativ al Municipiului București.

S-a mai arătat că pedeapsa pe legea nouă este mai ușoară, fiind corect reținute prev. art. 5 C. pen.

Fapta inculpatului C. care, în intervalul mai 2011 - 12 aprilie 2012, a primit suma de 960.000 euro, (după cum urmează: suma de 360.000 euro în două tranșe de 260.000 și respectiv 100.000 euro; în data de 19.12.2011 suma de 100.000 euro, în data de 09.01.2012 suma de 100.000 euro, în data de 13.02.2012 suma de 80.000 euro, în data de 17.02.2012, 76.000 euro, în data de 29.02.2012, suma de 144.000 euro, în data de 12.04.2012 suma de 100.000 euro) în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală cu rol de conducător al Autorității Naționale a Vămilor, de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată, constituie infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

Calitatea de funcționar public este dată de calitatea de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, deținută de inculpatul C. în perioada 2011-2012 este una din funcțiile la care se referă art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., astfel că inculpatul are calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Inculpatul C., la acel moment directorul Direcției de supraveghere accize și operațiuni vamale din ANV, a fost desemnat să exercite cu caracter temporar atribuțiile de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care conduce activitatea Autorității Naționale a Vămilor, până la numirea unui vicepreședinte cu atribuții de conducere a acestei instituții, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 20 din 9 februarie 2011.

Prin Decizia nr. 194 din 16 mai 2012 a Prim-Ministrului a încetat exercitarea, cu caracter temporar, de către C., directorul Direcției supraveghere accize și operațiuni vamale din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, a atribuțiilor de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală care conduce Autoritatea Națională a Vămilor.

De asemenea, funcția de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală se regăsește în enumerarea prevăzută la art. 1 din Legea nr. 78/2000, la lit. a).

Cu privire la elementul material al laturii obiective, luarea de mită are conținuturi alternative, în speță fiind realizată prin acțiunea de a primi. A primi înseamnă a prelua, a lua ceva în posesie. Banii au fost primiți de inculpat prin intermediul altor persoane, AAA. și G..

Acțiunea de primire a banilor este dovedită cu declarația lui NN. care se coroborează cu declarația martorului audiat sub pseudonimul LL., cu înscrisurile predate la dosar de acesta din urmă și cu înregistrările discuțiilor purtate de NN. cu E.. În capitolul referitor la probe, au fost prezentate probele pe care se întemeiază acuzația că banii au fost primiți.

Martorul G. declară că a dus pachete la C. acasă și la birou și a condus organele de urmărire penală la aceste locuri pe care le-a indicat.

Primirea banilor a fost realizată indirect, cu ajutorul altor persoane, AAA., G., și pentru sine.

Banii primiți de C. nu i se cuveneau, ci au fost contra-echivalentul conduitei pe care inculpatul s-a angajat să o aibă, adică prețul pentru îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Sumele primite drept mită au avut caracterul unei "taxe de protecție" pe care comerciantul E. a plătit-o vicepreședintelui ANAF care conduce Autoritatea Națională a Vămilor, inculpatul C., pentru ca activitatea ilegală a unor societăți să nu fie observată și nici oprită de organele vamale. Martorul audiat sub pseudonimul LL. susține că banii au fost dați "pentru ca nimic rău să nu se întâmple".

Banii primiți cu privire la un act ilicit sunt întotdeauna necuveniți, ca urmare, cerința esențială prevăzută pentru acțiunea de primire este îndeplinită în speță.

Martorul cu pseudonimul LL. susține că suma totală primită de C. pentru a proteja activitatea societății F. a fost de peste 1.300.000 de euro și indică modul de calcul al sumei.

NN. declară că AAA. i-a spus că, în lipsa lui, regula de împărțire a banilor aduși de OO. este 40% pentru B., 40% pentru AAA. și 20% pentru C. sau D..

S-a arătat că pentru inculpatul C. este clară primirea sumei de 960.000 de euro în perioada 2011-2012. În ceea ce privește atribuțiile sale și respectiv actul în legătură cu care s-a făcut primirea acestei sume, aceste atribuții decurg din H.G. nr. 109/2009, respectiv H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor.

Este clar că suma primită a fost mită pentru exercitarea atribuțiilor sale, neexercitarea sau întârzierea îndeplinirii atribuțiilor sau îndeplinirea unor acte contrare.

Vicepreședintelui ANAF conducea Autoritatea Națională a Vămilor dar și Direcția Supraveghere Accize și Operațiuni Vamale, fiind evident că activitățile care țin de aplicarea reglementărilor vamale și fiscale care țin de accize au fost printre atribuțiile de serviciu care i-au revenit inculpatului C.. Aceste atribuții de serviciu erau importante tocmai pentru a proteja activitatea societății F..

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul C. a acționat cu intenție directă, fiind în măsură să își dea seama, în momentul săvârșirii faptei, că banii pe care îi primește nu i se cuvin, și că aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, care presupune îndeplinirea cu probitate, de către funcționarii publici, a atribuțiilor de serviciu, și, implicit, bunul mers al instituției conduse, și, cu toate acestea, a vrut să îi primească cu scopul de a proteja activitatea societăților controlate de E..

Intenția directă este dovedită cu declarația martorului audiat sub pseudonimul LL., care arată scopul pentru care banii au fost remiși funcționarilor publici, inclusiv lui C., declarație care se coroborează cu celelalte probe, amintite în paragraful referitor la elementul material al laturii obiective.

De asemenea, modul în care a fost concepută activitatea infracțională și precauțiile pe care și le-a luat inculpatul demonstrează că, la momentul săvârșirii faptelor, era apt să înțeleagă rezultatul faptei sale și să urmărească producerea acestuia. Primirea banilor prin intermediul altor persoane, de la E. până la C. fiind interpuse, pe circuitul de transport al banilor, mai multe persoane, numărul maxim fiind șase, O., N., OO., E., AAA., G., arată grija persoanelor implicate, inclusiv a inculpatului, cu privire la ascunderea activității de dare și luare a banilor și evitarea oricărei legături directe cu E.. Circumstanțele întâlnirii din Dubai, de la hotelul BBB., dintre B. și C., pe de o parte, și E., pe de altă parte, descrise de martorul audiat cu pseudonimul LL., arată, de asemenea, legătura dintre inculpat și E., precum și că aceștia se cunoșteau. În situația în care nu ar fi avut nimic de ascuns, o întâlnire într-un loc public din București nu ar fi putut să atragă vreo suspiciune.

Pentru existența infracțiunii nu este necesar ca scopul să fie realizat efectiv, astfel că oprirea activității societății F., intervenită în 2012, sau eventuale activități dispuse ori efectuate de inculpat conform legii nu pot duce la concluzia că fapta nu îndeplinește condițiile infracțiunii.

Cu privire la data, locul și consumarea, infracțiunea a fost săvârșită în perioada mai 2011 - 12 aprilie 2012, în București. Data de 12 aprilie 2012 apare ca ultima dată în care se poate proba că au fost primite sume de bani, începând cu data de 27 mai 2012, inculpatului încetându-i exercitarea funcției de director al Autorității Naționale a Vămilor și vicepreședinte ANAF.

Chiar dacă primirea banilor s-a realizat în mod repetat, fapta nu și-a pierdut caracterul unic, astfel încât să devină o infracțiune continuată. De asemenea, nu este vorba despre un concurs de infracțiuni. Primirea repetată a banilor ține de modul în care a fost organizată activitatea infracțională, în sensul că o parte din beneficiul obținut de F. și celelalte societăți prin evaziune fiscală a fost primit de funcționarii publici apți, ca urmare a atribuțiilor de serviciu deținute la acel moment, să le asigure protecția. Activitatea comercială, organizată astfel încât să asigure premisele evaziunii fiscale, s-a desfășurat în timp, cumpărarea și vânzarea produselor accizabile fiind repetată, așa încât și sumele obținute au fost date funcționarilor publici în mod repetat, pe măsură ce banii au fost obținuți din comercializarea produselor fără plata accizelor.

Ca urmare, s-a arătat că este vorba despre o unitate naturală de infracțiune, pentru că fapta a fost săvârșită în formă continuă succesivă, de la momentul în care a început activitatea comercială a societății F. și s-a realizat prima remitere a banilor, până la momentul în care remiterea banilor a încetat.

În sensul art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., locul săvârșirii infracțiunii este Municipiul București pentru că o parte din activitatea infracțională (primirea banilor remiși prin intermediul lui G. și AAA.) s-a desfășurat pe teritoriul administrativ al Municipiului București.

Cu privire la legea penală mai favorabilă, s-a solicitat să se aibă în vedere aceleași afirmații făcute și cu privire la inculpatul B., date fiind limitele de pedeapsă.

Fapta săvârșită de inculpatul D., în perioada mai 2011-17 februarie 2012, în calitate de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, de a primi, pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 300.000 de euro (250.000 euro în intervalul mai 2011 - decembrie 2011 și suma de 50.000 euro în data de 17 februarie 2012), de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată, constituie infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

Calitatea de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, deținută de inculpatul D. în perioada 2011-2012 este una din funcțiile la care se referă art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., astfel că inculpatul are calitatea de subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Inculpatul D. a fost transferat, din funcția de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcția de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, prin Decizia nr. 28 din 10 martie 2011 a Prim-ministrului.

Prin decizia nr. 67 din 14 iunie 2011 a Prim-ministrului, raportul de serviciul al comisarului general al Gărzii Financiare a fost suspendat pentru o perioadă de o lună, iar D. a fost desemnat să exercite atribuțiile de comisar general al Gărzii Financiare.

Prin ordinul nr. 854 din 15.06.2012 al președintelui ANAF, începând cu 18.06.2012, s-a suspendat raportul de serviciu al comisarului general adjunct al Gărzii Financiare, D., pentru o perioadă de un an, la cererea acestuia.

Cu privire la elementul material al laturii obiective, luarea de mită are conținuturi alternative, în speță fiind realizată prin acțiunea de a primi. A primi înseamnă a prelua, a lua ceva în posesie. Banii au fost primiți de inculpat prin intermediul altor persoane, AAA. și NN..

Acțiunea de primire a banilor este dovedită cu declarația lui NN. care se coroborează cu declarația martorului audiat sub pseudonimul LL., cu înscrisurile predate la dosar de acesta din urmă și cu înregistrările discuțiilor purtate de NN. cu E.. În capitolul referitor la probe, au fost prezentate probele pe care se întemeiază acuzația că banii au fost primiți.

Primirea banilor a fost realizată indirect, cu ajutorul altor persoane, AAA., NN., și pentru sine.

Banii primiți de D. nu i se cuveneau, ci au fost contra-echivalentul conduitei pe care inculpatul s-a angajat să o aibă, adică prețul pentru îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Sumele primite drept mită au avut caracterul unei "taxe de protecție" pe care comerciantul E. a plătit-o comisarului general adjunct al Gărzii Financiare, inculpatul D., pentru ca activitatea ilegală a unor societăți să nu fie observată și nici oprită de organele fiscale. Martorul audiat sub pseudonimul LL. susține că banii au fost dați "pentru ca nimic rău să nu se întâmple".

Martorul cu pseudonimul LL. susține că suma totală primită de D. pentru a proteja activitatea societății F. a fost de peste 800.000 de euro.

NN. declară că AAA. i-a spus că, în lipsa lui, regula de împărțire a banilor aduși de OO. este 40% pentru B., 40% pentru AAA. și 20% pentru C. sau D..

Inculpatul NN. a declarat că i-a dus personal bani lui D..

Din înscrisurile cu mențiuni olografe depuse la dosar rezultă că E. i-a dat suma de 300.000 de euro lui D. în perioada 2011-2012.

Suma de 300.000 de euro se calculează astfel: 250.000 euro (în 2011), 50.000 euro (17.02.2012),

Ca urmare, s-a reținut că suma efectiv primită de D. este de 300.000 de euro în perioada mai 2011- 17.02.2012, pentru a formula acuzația împotriva acestuia.

Suma de bani a fost primită în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, acestea decurg din H.G. nr. 109/2009, H.G. nr. 1324/2009, ordinele emise de B., în calitate de președinte al ANAF și fișa postului.

Conform H.G. nr. 1324/2009 Garda Financiară este instituție publică de control, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care exercită controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda și evaziunea fiscală, precum și alte fapte date prin lege în competența sa.

Având în vedere aceste atribuții, apare ca evident că activitățile care țin de coordonarea activității de control operativ și inopinat al diviziei de control operativ inopinat - produse accizate au făcut parte din atribuțiile de serviciu care i-au revenit inculpatului D..

Sumele de bani au fost primite pentru a nu deranja activitatea societății F.

Cu privire la data, locul și consumarea faptei, infracțiunea a fost săvârșită în perioada mai 2011- 17.02.2012, în București.

În sensul art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., locul săvârșirii infracțiunii este Municipiul București pentru că o parte din activitatea infracțională (primirea banilor remiși prin intermediul lui AAA., G. și NN.) s-a desfășurat pe teritoriul administrativ al municipiului.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul D. a acționat cu intenție directă, fiind în măsură să își dea seama, în momentul săvârșirii faptei, că banii pe care îi primește nu i se cuvin și că aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, care presupune îndeplinirea cu probitate, de către funcționarii publici, a atribuțiilor de serviciu, și, implicit, bunul mers al instituției conduse, și, cu toate acestea, a vrut să îi primească cu scopul de a proteja activitatea societăților controlate de E..

Fapta săvârșită de inculpata A., constând în ajutorul dat cu intenție, lui B., în perioada mai 2011-12.04.2012, pentru ca acesta, în calitate de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să primească, pentru sine, suma care nu i se cuvenea de 1.200.000 de euro de la E., prin intermediul altor persoane, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea actelor ce intră în îndatoririle sale de serviciu, precum și în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu, în așa fel încât activitatea nelegală desfășurată de societatea F. să fie protejată, constituie infracțiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 5 din C. pen.

Ajutorul dat de complicele A. a constat în primirea banilor destinați lui B., de la NN. și G.. Primirea s-a realizat în mod repetat, în perioada în care s-au săvârșit infracțiunile de dare de mită de către E. și luare de mită de către B..

S-a arătat că împrejurarea că A. este cea care a primit banii rezultă din declarația lui NN., care se coroborează cu declarația martorului G.. NN. precizează că știa ce anume îi preda inculpatei A., iar aceasta cunoștea, de asemenea, ce primește în gențile aduse de martor. Martorul G. declară că, trimis de AAA., a dus pachete ambalate în hârtie de cadouri la A., dar, după mărimea și consistența pachetelor, precum și în lipsa oricărei corelări cu vreo ocazie în care oamenii obișnuiesc să își ofere cadouri, a presupus că sunt bani.

Inculpata cunoștea funcția deținută de soțul ei, B., iar, ca urmare a profesiei de avocat, avea posibilitatea să înțeleagă atât semnificația faptei sale, cât și pe aceea a faptei soțului ei.

Infracțiunea săvârșită de A. nu poate fi nici tăinuire, nici favorizarea făptuitorului, pentru că ajutorul a fost dat autorului în timp ce infracțiunea de luare de mită era în desfășurare, astfel că ajutorul îmbracă forma complicității la luare de mită.

Inculpata era în măsură să înțeleagă că banii nu i se cuveneau lui B., aspect care rezultă din declarația lui NN., care arată că bani