ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 septembrie 2024

Deliberând asupra apelurilor declarate în cauză, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 83/F din data de 29.06.2023, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 396 alin. (1) și (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., coroborat cu art. 153 din C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. și art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României și prin Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei A. pentru comiterea următoarelor infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 256

1

din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. și art. 5 din C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.);

- instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.);

- instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.)

ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.

A admis în parte acțiunea civilă și, în temeiul art. 19, art. 25 și art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1385 din C. civ., a obligat pe inculpata A. la plata sumei de 2.065.665,54 RON și a obligațiilor accesorii calculate până la data plății efective către partea civilă Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, reprezentând prejudiciul cauzat prin decontarea de prescripții fictive pentru medicamentul Vfend.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanțele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 și nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În temeiul art. 275 pct. 3 lit. b) din C. proc. pen., a obligat pe inculpata A. la plata sumei de 40.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (din care 25.000 RON cheltuieli aferente fazei de urmărire penală).

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că inculpata A. a săvârșit următoarele infracțiuni:

- constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în cursul anului 2011, împreună cu C., F. și G., a constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior mai mulți angajați ai S.C. B. S.R.L., medici și funcționari din cadrul C.J.A.S. Brăila, în scopul comiterii de infracțiuni și în scopul obținerii de beneficii patrimoniale,

- instigare la fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 256

1

din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. și art. 5 din C. pen., constând în aceea că, la începutul anului 2011, a determinat pe S.C. B. S.R.L., prin administratorul de la acea dată, C., să introducă în gestiunea societății și, ulterior, în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr de 157 (o sută cincizeci și șapte) de rețete fictive prescrise de medicii de familie H. și I. în baza a 45 (patruzeci și cinci) de scrisori medicale emise, de asemenea, în mod fictiv, de medicii specialiști oncologi D. și E., precum și 41 (patruzeci și una) de rețete fictive emise de cei doi medici specialiști oncologi, prin care se atesta în mod nereal eliberarea acestor medicamente prin intermediul S.C. B. S.R.L., cunoscând caracterul nereal al prescripțiilor, în scopul obținerii unui beneficiu material, constând în primirea, de la C.J.A.S. Brăila, a valorii compensate a medicamentelor, iar urmare a acțiunii de determinare desfășurată de inculpată, în perioada 05.02.2011-28.09.2012, S.C. B. S.R.L. a introdus în gestiunea societății și, ulterior, în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr total de 198 (o sută nouăzeci și opt) rețete fictive prescrise în condițiile menționate anterior, în cuantum total de 3.978.929,49 RON, decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, cu avizul conducătorului de la acea dată al instituției - inculpata A.,

- instigare la uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, a determinat-o pe numita C. - administrator la S.C. B. S.R.L. - să înainteze letric Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, spre decontare, în numele acestei societăți, un număr de 157 (o sută cincizeci și șapte) de prescripții medicale emise în mod fictiv de medicii de familie H. și I., în baza a 45 (patruzeci și cinci) de scrisori medicale emise, de asemenea în mod fictiv, de medicii specialiști oncologi D. și E., precum și un număr de 41 (patruzeci și una) de prescripții medicale fictive emise de cei doi medici specialiști oncologi, cunoscând că rubricile acestora (diagnostic, pacient, medicație) au fost completate în mod nereal, că pretinsul beneficiar al rețetei nu suferă de afecțiunea indicată în cuprinsul acesteia și nu va beneficia de tratamentul prescris,

- instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, l-a determinat pe medicul specialist oncolog D. să emită în fals rețete și scrisori medicale, prin care să prescrie sau să recomande tratamentul cu medicamentul Vfend, pe care să le înainteze S.C. B. S.R.L., cunoscând că acestea vor fi decontate fraudulos din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, iar în baza acțiunii de determinare a inculpatei, medicul oncolog D. a emis în fals 39 (treizeci și nouă) de scrisori medicale și 25 (douăzeci și cinci) de rețete prin care a recomandat/prescris tratamentul cu medicamentul Vfend,

- instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, l-a determinat pe medicul oncolog E. să emită în fals rețete și scrisori medicale, prin care să prescrie sau să recomande tratamentul cu medicamentul Vfend, pe care să le înainteze S.C. B. S.R.L., cunoscând că acestea vor fi decontate fraudulos din bugetul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, iar în baza acțiunii de determinare a inculpatei, medicul oncolog E. a emis în fals 6 (șase) scrisori medicale și 16 (șaisprezece) rețete prin care a recomandat/prescris tratamentul cu medicamentul Vfend, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracțiuni.

În argumentarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că situația de fapt reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarația dată în faza de urmărire penală de martora C., notările făcute de aceasta în agendele ridicate la percheziția domiciliară, fișierul video ce conține o înregistrare audio - video între C. și E., convorbire găsită pe dispozitivul de stocare a datelor informatice al martorei C. cu prilejul percheziției informatice, declarațiile martorilor D., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., adresa nr. x/14.10.2022 emisă de CJAS Brăila, raportul de control la CJAS Brăila pentru perioada 01.01.2010 - 30.06.2012, înregistrat sub nr. x/19.12.2012, întocmit de Camera de Conturi Brăila, raportul de constatare tehnico-științifică, întocmit de specialiști din cadrul DIICOT la data de 07.03.2015, declarațiile martorilor T., U., V., W., declarațiile pacienților/aparținătorilor care figurează drept beneficiari ai prescripțiilor emise de medicii-inculpați D., E., H. și I., precum și declarațiile persoanelor care figurează pe aceste rețete că ar fi ridicat medicamentele în numele pacientului.

În esență, instanța de fond a reținut că, din probele administrate rezultă că, încă din a doua jumătate a anului 2010, inculpata A., la acea dată Președinte -Director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, a conceput un mecanism infracțional în care urma să fie angrenată S.C. B. S.R.L. (farmacie înființată în anul 2009), societate prin intermediul căreia urmau să fie decontate în mod fraudulos, în baza unor prescripții medicale fictive, impresionante sume de bani. Astfel, începând cu anul 2011, administratorul societății S.C. B. S.R.L., C., a deturnat obiectul de activitate al acesteia constituind, împreună cu soțul său F., cu G. și A. un grup infracțional organizat, în scopul comiterii unor infracțiuni și în vederea obținerii în acest mod de beneficii patrimoniale.

S-a mai reținut că, la acel moment, după conturarea, la nivel ideatic, a planului infracțional, S.C. B. S.R.L., administrată de C., a început să își creeze stocuri scriptice pentru o gamă variată de medicamente, toate extrem de scumpe și pretabil a fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila în cadrul Programelor Naționale de Sănătate. Medicamentele nu existau în realitate, urmând a fi înregistrate în contabilitatea societății farmaceutice în baza unor documente fictive, de către numita G. (contabila farmaciei).

S-a constatat că, la începutul anului 2011, dispunând de aceste stocuri fictive, numita C. (martor în prezenta cauză), împreună cu inculpata A. și numita G., au inițiat grupul infracțional organizat care urma să asigure funcționarea efectivă a mecanismului fraudulos conceput, menit să le permită scoaterea scriptică din gestiune a acestor medicamente. Finanțarea întregii activități a societății farmaceutice a fost asigurată de numitul F., la acea dată soțul martorei C..

S-a mai reținut că inculpata A. a fost cea care a stabilit coordonatele viitoarei activități infracționale, actorii ce urmau a fi implicați și rolul fiecăruia dintre aceștia, toate în scopul de a asigura o aparență de legalitate a mecanismului fraudulos conceput.

Astfel, profitând de funcția deținută și de ascendentul pe care îl avea prin prisma acesteia asupra medicilor și a angajaților Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, inculpata A. a fost cea care a decis demararea activităților ilicite prin decontarea într-o primă fază, de către instituția pe care o conducea, a medicamentului Vfend, medicament care se prescria în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, pentru care era impusă, prin protocoalele terapeutice, condiția inițierii tratamentului de către un medic oncolog.

Anterior, tot urmare a indicațiilor inculpatei, rezultate în urma cunoașterii detaliate a procedurilor de decontare a prescripțiilor medicale, martora C. a înregistrat în gestiunea S.C. B. S.R.L., prin intermediul contabilei G., achiziții fictive ale medicamentului Vfend, care trebuia să existe scriptic în stocul farmaciei, pentru a exista posibilitatea eliberării acestuia în baza unei prescripții medicale. Rolul contabilei G. urma să fie acela de a implementa, în contabilitate, achiziția acestui medicament, realizată preponderent de la o persoană fizică, fostă angajată a farmaciei (X.), în baza unor "borderouri de achiziție" informe, care nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi recunoscute drept "documente contabile justificative". Această variantă a fost propusă tot de inculpata A., care a asigurat-o pe martora C. că nimeni nu va verifica realitatea aprovizionărilor cu acest medicament.

Având în vedere condiția inițierii tratamentului cu medicamentul Vfend de către un medic oncolog, inculpata A. și-a asumat rolul de a identifica medicii specialiști care să emită scrisori medicale, prin care să recomande pacienților acest tratament. Rolul martorei C. era acela de a identifica atât medici de familie, care să emită, în baza scrisorilor medicale, prescripții pentru medicamentul respectiv, cât și pacienți pe care să-i înscrie pe listele acestor medici și care urmau "a fi îmbolnăviți" fictiv. Prescripțiile medicale urmau a fi implementate, de către S.C. B. S.R.L., în sistemul informatic (S.I.U.I. - Sistemul Informatic Unic Integrat) gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, ulterior, înaintate, în vederea decontării, la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, unde plata acestora era aprobată de inculpata A..

Astfel, la începutul anului 2011, urmare a demersurilor inculpatei A., au aderat la grupul infracțional medicii specialiști oncologi E. și D., care au fost de acord cu emiterea în fals a unor rețete și a unor scrisori medicale, prin care prescriau/recomandau tratamentul cu medicamentul Vfend (substanță activă voriconazolum), unor pacienți care nu aveau nevoie și cărora nu li s-a administrat niciodată medicamentul prescris. Rațiunea emiterii acestor scrisori medicale a fost aceea de a da o aparență de legalitate prescrierii ulterioare, de către medici de familie, a medicamentului recomandat de specialistul oncolog. Aceasta întrucât medicamentul Vfend se prescria în cadrul Programelor Naționale de Sănătate, fiind necesară respectarea unor protocoale terapeutice, inclusiv inițierea de către un medic specialist oncolog, a tratamentului cu acest medicament. S-a mai reținut că scrisorile medicale au fost eliberate tot în baza unor documente medicale fictive (invariabil buletine de analize medicale și raport computer tomograf), puse la dispoziția medicilor specialiști de numita C.. Verificările efectuate la emitenți asupra acestor documente, puse la dispoziție de medicul specialist D. (respectiv centrul medical Y. - în cazul buletinelor de analize medicale și Spitalul Județean de Urgență Brăila, secția Radiologie Imagistică Medicală - Computer Tomograf - în cazul rapoartelor de computer tomograf) au relevat că la datele menționate pacienții nu figurează ca beneficiari ai acelor servicii medicale.

Odată creată premisa emiterii frauduloase de prescripții medicale, s-a trecut la dezvoltarea celei de a doua etape a mecanismului infracțional. Prin intermediul numitei C. au fost atrași în cadrul grupului infracțional medicii de familie H. și I., pe listele cărora au fost înscriși în mod formal mai mulți pacienți, în mare parte rude sau persoane din anturajul acesteia. Având drept justificare scrisorile medicale emise de specialiștii oncologi, cei doi medici de familie au început să prescrie medicamentul Vfend pacienților care figurau în cadrul scrisorilor medicale, fără ca aceștia să fie prezenți în fața medicului și fără să sufere de boala menționată în cuprinsul prescripției.

S-a mai reținut că toți medicii erau recompensați financiar pentru contribuția la buna funcționare a planului infracțional, fie cu sume prestabilite, fie cu procente din valoarea prescripțiilor fictive.

Analiza detaliată a acestor prescripții a relevat că toți pretinșii pacienți (mulți dintre ei membri ai aceleiași familii sau rude) sufereau aproximativ simultan de afecțiuni hepatice, boală bipolară, formațiune tumorală, tulburare afectivă majoră, atrofie cerebrală, boala Parkinson, boală afectivă bipolară, afecțiune bucală și micoză bucală, cel din urmă diagnostic fiind utilizat, invariabil, drept justificare a prescrierii medicamentului Vfend.

Rețetele ajungeau direct în cadrul farmaciei B. unde, din dispoziția numitei C., erau introduse de diverse angajate în Platforma informatică din asigurările de sănătate și, ulterior, înaintate spre decontare la C.J.A.S. Brăila, care plătea în contul de trezorerie al societății contravaloarea acestora, cu contribuția decisivă a inculpatei A., care aviza achitarea prescripțiilor.

Totodată, s-a reținut că, deși a fost informată de angajații săi cu privire la neregulile constatate în ceea ce privește prescrierea medicamentului Vfend și eliberarea acestuia exclusiv prin intermediul S.C. B. S.R.L., inculpata A. nu a dispus efectuarea de controale de specialitate în ceea ce privește consumul medicamentului Vfend (substanță activă voriconazolum), deși Serviciul Medical din cadrul instituției a întocmit Nota de constatare nr. x/13.09.2011 pentru luna iunie și Nota de constatare nr. x/13.09.2011 pentru luna august, prin care au constatat o creștere nejustificată a consumului medicamentului menționat.

De asemenea, în momentul în care a luat la cunoștință de verificările Serviciului Medical, concretizate în Nota de constatare înregistrată sub nr. x/13.09.2011, în care se efectuează o analiză în ceea ce privește prescrierea medicamentului Vfend (substanță activă voriconazolum), fiind constatată prescrierea medicamentului cu încălcarea protocoalelor terapeutice, inculpata A. a acționat în mod abuziv, prin interzicerea accesului pe care acest serviciu îl deținea la aplicația SIUI și prin care se verifica consumul de medicamente (inculpata recurgând inclusiv la ridicarea calculatorului unei angajate al acestui serviciu și mutarea ei în cadrul altui serviciu, pentru a o împiedica să continue monitorizarea consumului de Vfend, în loc să dispună efectuarea de controale sau constituirea de comisii pentru lămurirea modului de prescriere de către medicii de familie a medicamentului menționat).

Mai mult, în pofida aspectelor semnalate de proprii săi angajați, privind prescrierea neregulară a medicamentului Vfend, inculpata A. a inițiat și efectuat un control operativ care a avut ca obiectiv "controlul modului în care au fost întocmite și eliberate prescrierile medicale aferente medicamentului voriconazolum", perioada controlată fiind 01.01.2011-31.12.2011, acțiune finalizată prin Raportul de control înregistrat sub nr. x/05.05.2012, aprobat de Președintele-Director General al C.J.A.S Brăila - inculpata A.. Prin acest raport, echipa din cadrul C.J.A.S. Brăila, constituită în baza Dispoziției de serviciu cu nr. 6213/15.02.2012, a conchis că "nu au fost constatate aspecte negative semnificative care să poată conduce la identificarea de iregularități sau disfuncționalități în ceea ce privește modul de prescriere și eliberare a DCI voriconazolum."

La jumătatea anului 2012, urmare a unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, au fost identificate anomalii cu privire la procedura de emitere și decontare a unor medicamente, în special de către medicii de familie H. și I., constatându-se încălcarea protocoalelor terapeutice la momentul prescrierii rețetelor pentru medicamente cu regim de compensare 100% din prețul de referință, la categoriile de boli G4, G10, G12 și G15 din cadrul H.G. nr. 720/2008, ponderea fiind deținută de medicamentul Vfend (substanță activă voriconazolum), pentru care cei doi medici au eliberat rețete decontate aproape exclusiv prin S.C. B. S.R.L., în baza unor scrisori medicale emise de medicii specialiști oncologi E. și D..

Instanța de fond a reținut că acest mecanism nu doar că a fost inițiat cu sprijinul inculpatei, ci a și fost susținut de aceasta, pe întreg parcursul derulării lui. Poziția pe care o deținea în cadrul CJAS Brăila îi oferea pârghiile necesare nu doar pentru a colecta informații, ci și pentru a descuraja orice demers menit să stopeze planul infracțional. Sub acest aspect, s-a constatat că martorii K., L., M. și N. (angajați ai CJAS Brăila) au confirmat abuzurile comise de președintele instituției de la acea dată - inculpata A. - și încercarea acesteia de a "mușamaliza" neregulile constatate în urma controlului efectuat de Camera de Conturi, care a determinat, de altfel, și devoalarea mecanismului infracțional conceput și pus în aplicare cu sprijinul acesteia.

Astfel, toate mijloacele de probă evocate anterior dovedesc atât conceperea, de către inculpata A., a planului infracțional, cât și implicarea activă în asigurarea funcționalității acestuia, prin mușamalizarea, la nivelul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila, a neregulilor constatate de angajații instituției în privința decontării medicamentului Vfend (voriconazolum).

Cât privește infracțiunea de fraudă informatică, notând dispozițiile prevăzute de art. 1

1

din Ordinul nr. 974 din 30 noiembrie 2010 privind utilizarea mijloacelor electronice de transmitere la distanță în procesul decontării serviciilor prestate de furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, art. 15 lit. u) din Hotărârea nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012 impuse furnizorilor de servicii medicale, în relațiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, instanța de fond a reținut că, inițial, furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive (în speță farmaciile) înaintau către CJAS documentația necesară pentru decontare într-o formă dublă - atât electronică, cât și scriptică.

Astfel, la începutul fiecărei luni, farmaciile care aveau contract cu CAS transmiteau în format electronic, sub formă de fișiere, centralizatoarele cu rețete. Aceste informații erau fie trimise pe email, fie stocate pe diferite medii de stocare (floppy disk, CD, stick), ele fiind ulterior introduse în SIUI de angajații Casei. Mai apoi, raportarea era făcută online, direct în programul SIUI (pe baza unor licențe ce se alocau fiecărui furnizor de servicii medicale). Prin urmare, chiar și în perioada inițială, când raportarea se făcea offline, era totuși transmis un fișier electronic, dublat de documentația scriptică. Toată această activitate realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de fraudă informatică, iar alegația inculpatei referitoare la inexistența rețetelor electronice la momentul respectiv nu are așadar nicio relevanță pentru existența infracțiunii.

Făcând trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), O.U.G. nr. 71/2022 publicată în Monitorul Oficial la data de 30.05.2022, urmare Deciziei CCR nr. 358/2022, instanța de fond a apreciat că până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022, în materie penală nu a funcționat întreruperea cursului termenelor de prescripție a răspunderii penale. În aplicarea mitior lex, Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor pendinte, în care raportul de conflict nu s-a consolidat în lipsa unei hotărâri definitive, și nu doar celor cuprinse în intervalul 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) - 30 mai 2022.

Ipotezele de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotrivă.

Aplicând aceste considerații de ordin teoretic la speța de față, instanța de fond a reținut că legea penală mai favorabilă inculpatei A. este noul C. pen. - așa cum s-a reținut și în cuprinsul rechizitoriului și a constatat că, pentru infracțiunile imputate inculpatei A., s-a împlinit termenul general de prescripție a răspunderii penale, după cum urmează:

- constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani - termenul general de prescripție a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 și s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 256

1

din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. și art. 5 din C. pen., sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani și 6 luni - termenul general de prescripție a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen., de 10 ani; acesta a început să curgă la data de 28.09.2012 și s-a împlinit la data de 27.09.2022 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.), sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani/amendă - termenul general de prescripție a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 și s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.), sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani - termenul general de prescripție a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 și s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

- instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.), sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani - termenul general de prescripție a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 și s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.

Pe de altă parte, curtea a reținut că prescripția răspunderii penale a fost suspendată pe toată durata stării de urgență instituite prin Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și, ulterior, prelungită prin Decretul Președintelui României nr. 240/14.04.2020, respectiv de la data de 16 martie 2020 până la data de 14 mai 2020 inclusiv, iar potrivit art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 "prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență".

Prin urmare, termenul de prescripție a fost suspendat timp de 60 zile, cât a durat starea de urgență instituită pe teritoriul României, motiv pentru care pentru infracțiunea de instigare la comiterea infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată acesta s-a împlinit la data de 27.11.2022.

În consecință, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (1) și (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., coroborat cu art. 153 din C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. și art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României și prin Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei A. pentru comiterea tuturor infracțiunilor reținute în sarcina sa.

În ceea ce privește măsurile preventive, s-au reținut următoarele:

Prin ordonanța din data de 16.04.2018, față de inculpata A. a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 16.04.2018 și până la data de 14.06.2018, inclusiv. Măsura a fost prelungită ulterior, prin ordonanțele procurorului, până la data de 07.10.2019, inclusiv.

Măsura controlului judiciar luată față de inculpată a fost menținută, în temeiul art. 348 din C. proc. pen., în referire la art. 207 alin. (2), (4) și (6) din C. proc. pen., prin încheierile de ședință din camera de consiliu, în procedura camerei preliminare.

În temeiul art. 362 alin. (2) din C. proc. pen., art. 208 alin. (2) și (4) din C. proc. pen., a fost menținută măsura controlului judiciar în faza de cercetare judecătorească.

Prin încheierea de ședință din data de 18.03.2020, în temeiul art. 362 alin. (2) C. proc. pen., în referire la art. 208 alin. (2) și (5) C. proc. pen. și art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar dispusă împotriva inculpatei A. prin ordonanța procurorului nr. 678/D/P/2015 din data de 16.04.2018.

Referitor la latura civilă, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila a arătat, prin adresa nr. x/2019, că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3.975.011,77 RON (la care să fie calculate dobânzi până la data plății efective), reprezentând prejudiciul cauzat de inculpata A., prin avizarea decontării de prescripții fictive pentru medicamentul Vfend.

Prin adresa nr. x/2019, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila și-a majorat pretențiile civile cu suma de 3.917,72 RON (la care să fie calculate dobânzi până la data plății efective), reprezentând prejudiciul cauzat de inculpata A., prin avizarea decontării de prescripții fictive pentru medicamentul Vfend.

În fața instanței de judecată, partea civilă a arătat că își menține constituirea de parte civilă în sumă de 3.978.929,49 RON, la care se adaugă dobânzi până la data plății efective .

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța a observat, însă, că inculpata A. nu s-a aflat în activitate (ca președinte al CJAS Brăila) în întregul interval cuprins între 01.01.2011-19.07.2013, și a reținut că nu îi poate fi imputată decontarea frauduloasă a medicamentului Vfend de către instituția pe care o conducea la acel moment, în integralitatea sa, ci doar pentru perioadele când a lucrat efectiv și a vizat ordonanțările de plată personal.

Alegația părții civile potrivit căreia inculpata avea un contract de management cu caracter general și răspundea în temeiul acestuia pentru întreaga activitate a CJAS Brăila, chiar și atunci când nu se afla la serviciu, poate fi valabilă pentru angajarea răspunderii potrivit dreptului civil. În materia dreptului penal, răspunderea inculpatei nu poate fi angajată decât pentru actele sale personale, răspunderea pentru fapta altuia fiind incidentă doar în anumite condiții, neaplicabile prezentei cauze.

Referitor la acest aspect, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile, cu următoarele obiective:

Instanța de fond a arătat că vor fi avute în vedere referatele menționate în cuprinsul rechizitoriului la analiza fiecărui pacient, filele x, dar și alte referate identificate de expert în dosarul de urmărire penală ca având același obiect (pentru rețetele la care rechizitoriul nu face precizări privind înscrisurile ce aprobă plata).

În situația în care inculpata nu a vizat toate referatele prin care s-au aprobat plăți către B., curtea de apel a solicitat expertului să procedeze la refacerea calculului sumei decontate de CJAS Brăila către B. pentru medicamentul Vfend, cu avizul inculpatei A. (evident pentru perioada vizată în rechizitoriu).

Raportul de expertiză întocmit în cauză a indicat, în răspunsul de la punctul nr. 1, perioadele în care inculpata A. s-a aflat efectiv în activitate.

Ulterior, prin completarea depusă la dosar fond vol. IX, expertul desemnat a răspuns și la cel de-al doilea obiectiv, arătând că, într-adevăr, nu toate referatele de plată au fost avizate prin semnătură de inculpata A.. Expertul a întocmit Anexa 4, prin care a centralizat toate referatele semnate de inculpata A., prin care au fost aprobate plăți către B., fiind refăcut calculul sumei decontate de CJAS Brăila către această farmacie pentru medicamentul VFend, cu avizul inculpatei. S-a conchis că inculpata A. a semnat doar 114 referate, iar valoarea totală a acestora a fost în cuantum de 2.065.665,54 RON.

Prin urmare, instanța a admis în parte acțiunea civilă și, în temeiul art. 19, art. 25 și 397 din C. proc. pen., în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1385 din C. civ., a obligat pe inculpata A. la plata către partea civilă Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila a sumei de 2.065.665,54 RON, la care se adaugă dobânzi și penalități până la data plății efective, reprezentând prejudiciul cauzat prin avizarea decontării de prescripții fictive pentru medicamentul Vfend.

Instanța a apreciat, ca nefondate, apărările formulate de inculpata A., privind calitatea de parte civilă a CNAS, reținând că inculpata a avansat o falsă ipoteză, câtă vreme CJAS Brăila este reprezentantul în teritoriu a CNAS.

În ceea ce privește măsurile asiguratorii, notând disp. art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanța a dispus menținerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanțele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 și nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Totodată, a respins cererea de anulare a înscrisurilor falsificate formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT-Serviciul Teritorial Galați, cu argumentarea că nu s-au învederat în mod distinct care sunt înscrisurile a căror anulare se solicită, iar inculpata A. este doar un participant (instigator) la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prin urmare anularea acestor înscrisuri se impunea a fi făcută în cauzele în care sunt judecați autorii acestor falsuri.

***

Împotriva acestei sentinței penale, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, inculpata A. și partea civilă Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila.

Apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați vizează legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate sub aspectul laturii civile, solicitând obligarea inculpatei A. la plata către partea civilă a întregului prejudiciu, respectiv la plata sumei 3.978.929,49 RON, la care se vor adăuga dobânzi și penalități.

Parchetul a susținut că, deși pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A. s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel încât, sub aspectul laturii penale a cauzei se impune încetarea procesului penal, din probatoriul administrat rezultă vinovăția inculpatei, iar delictele civile reținute în sarcina acesteia ca temei al obligării la despăgubiri sunt descrise detaliat în rechizitoriu ca fiind fapte cu caracter infracțional, nepedepsibile, dar existente și săvârșite de inculpată cu vinovăție.

A mai arătat că, pornind de la constituirea grupului infracțional organizat, tot prejudiciul produs părții civile a fost cauzat prin activitatea conjungată a membrilor acestui grup infracțional care a fost coordonat de inculpata A.. Așadar, deși este adevărat că fiecare a contribuit în parte, potrivit calificării (medic, farmacist, angajat al părții civile), conducând, în final, la crearea întregului prejudiciu, direcțiile activității infracționale au fost trasate de inculpata A..

Parchetul a mai susținut că se impune obligarea inculpatei A. la întregul prejudiciu cauzat, întrucât fără poziția acesteia nu s-ar fi ajuns la săvârșirea acestor delicte.

Cu referire la expertiza contabilă dispusă de către instanța de fond, parchetul a susținut că, deși s-a conchis că inculpata A. a semnat doar 114 referate, iar valoarea totală a acestora a fost în cuantum de 2.065.665,54 RON, în sarcina inculpatei s-a reținut forma de participație a instigării, astfel încât este irelevantă perioada în care aceasta s-a aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în diverse forme de concediu, întrucât instigarea în cadrul grupului a vizat întreaga activitate infracțională și nu numai actele materiale la comiterea cărora inculpata A. s-a aflat în activitate.

În opinia parchetului, prezintă relevanță și faptul că inculpata a avut un contract de management cu caracter general și răspundea, în temeiul acestuia, pentru întreaga activitate a CJAS Brăila, chiar și atunci când nu se afla la serviciu, cu argumentarea că acesteia îi revenea obligația de a verifica documentele emise/înregistrate în perioadele în care beneficia de diferite forme de concediu (medical, de odihnă), astfel că nu poate fi reținută în favoarea inculpatei împrejurarea că unele ordonanțări de plată au fost avizate în lipsa acesteia din moment ce cunoștea că nu sunt conforme cu realitatea și, mai mult decât atât, beneficia de sume de bani provenite și din decontările fictive efectuate în perioadele în care nu se afla în activitate.

Partea civilă Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila a criticat soluția atacată exclusiv sub aspectul legalității și temeiniciei laturii civile, învederând faptul că instanța de fond în mod greșit a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză, cu argumentarea că, în conformitate cu art. 19 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. raportat la dispozițiile art. 1357 alin. (1) și (2) din C. civ., art. 25 alin. (1), art. 32 alin. (2), art. 84 și art. 85 alin. (2) din C. proc. pen. coroborate cu art. 1349, art. 1381 și art. 1385 alin. (1) din C. civ., instanța penală poate analiza elementele răspunderii civile delictuale a inculpatei A. în raport cu faptul că C.J.A.S. Brăila s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a mai susținut că legiuitorul a prevăzut în mod expres în alin. (1) al art. 288 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează statutul juridic al președinților-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, faptul că aceștia sunt numiți pe bază de concurs, prin Ordin al Președintelui CNAS, iar între CNAS și Președintele-Director General al casei de asigurări-manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management, astfel încât președintele director general al casei de asigurări este ordonatorul de credite, în condițiile legii.

În aceste împrejurări, având în vedere drepturile și obligațiile asumate prin încheierea Contractului de management, prevederile din Statutul CNAS, Statutul CAS Brăila, cu aplicarea dispozițiilor art. 1532 din C. civ. și următoarele, partea civilă a apreciat că mandatarul Președinte-Director General răspunde material pentru daunele produse Casei de Asigurări de Sănătate, prin orice act al său contrar intereselor casei de asigurări de sănătate, prin acte de gestiune, imprudență, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor casei de asigurări de sănătate, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

În concret, partea civilă a susținut că, în opinia sa, în perioada exercitării mandatului de director general, persoana desemnată răspunde de toată activitatea instituției, chiar dacă aceasta are înlocuitor pe o perioadă scurtă de absentare (exemplu concediu de odihnă sau concediu medical), iar în cazul inculpatei A. rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei că aceasta a solicitat atât concediul de odihnă, cât și revenirea în instituție cu sau fără acordul Președintelui C.N.A.S., în funcție de interesele pe care le avea.

În temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale apelate și obligarea inculpatei A. la plata sumei totale de 3.978.929,49 RON (sumă formată din: 3.975.011,77 RON-197 rețete fictive decontate din FNUASS, la care se adaugă suma de 3.917,72 RON aferentă rețetei medicale cu seria x nr. x/24.07.2012 prescrisă de medicul D., total 198 rețete fictive), inclusiv a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate până la data plății, inclusiv.

Inculpata A. a criticat sentința atacată atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei laturii civile, solicitând respingerea acțiunii civile exercitate în cauză.

Sub un prim aspect, deși a solicitat menținerea pe latură penală a hotărârii atacate, inculpata a criticat faptul că, la momentul sesizării instanței de judecată cu rechizitoriul, termenul de prescripție a răspunderii penale a fost împlinit cu privire la o parte din infracțiunile care fac obiectul acuzației penale (instigare la fals, instigare la uz de fals etc.) și a susținut că nu a solicitat niciodată continuarea procesului penal.

Totodată, a criticat încadrarea juridică, susținând că art. 256

1

din C. pen., care reglementează majorarea limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege în cazul faptelor care au produs consecințe deosebit de grave, a fost reținut în mod greșit, întrucât o mare parte din medicamente au fost ridicate de pacienți, dar și în considerarea faptului că DIICOT nu a reținut acest articol și în cazul celorlalți inculpați.

A mai susținut că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică, prev. de art. 249 din C. pen., putând exista cel mult o înșelăciune, așa încât termenele de prescripție s-au împlinit la data de 01.07.2015 sau la 01.01.2016, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.. Deopotrivă, a apreciat că instigarea nu are formă continuată, iar actele săvârșite de alte persoane nu îi pot fi imputate.

Pe latură civilă, inculpata a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate și, în rejudecare, să i se constate nevinovăția, să se dispună respingerea pretențiilor civile, ridicarea măsurilor asigurătorii și exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, inculpata a susținut că acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile, conform art. 19 alin. (1) din C. proc. pen.

Totodată, a invocat încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală și în fața primei instanțe, nelegalitatea modului de sesizare a organelor de urmărire penală, necompetența organului de urmărire penală, încălcarea dreptului la un proces echitabil, lipsa de imparțialitate a instanței de fond, încălcarea principiului in dubio pro reo, a criticat modalitatea în care s-a desfășurat urmărirea penală, aprecierea probelor de către instanța de fond și a solicitat excluderea probelor nelegal administrate în faza de urmărire penală (încheierile emise de instanțe privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, mandate de interceptare, procese-verbale de redare convorbiri în integralitate etc.).

În fine, inculpata a considerat că toate probele administrate în faza de urmărire penală, precum și cele administrate în instanță sunt netemeinice și nelegale și a solicitat fie îndepărtarea lor din dosar, fie să nu se dea relevanță acestora.

A mai susținut că, atâta vreme cât instanța penală a dispus încetarea procesului penal, soluționarea laturii civile ar fi trebuit să rămână în competența instanței civile, "care ar fi respectat legea civilă și nu legea penală", dacă și numai dacă CJAS ar fi înțeles să introducă acțiune civilă și a apreciat că hotărârea din camera preliminară nu are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile și nici a instanței penale atunci când soluționează doar latura civilă a cauzei.

În ceea ce privește avizarea referatelor, inculpata a susținut că nu aviza plata rețetelor, această atribuție revenindu-i persoanei care angaja cheltuiala și a precizat că plata nu se făcea în baza referatelor, întrucât acestea nu erau documente de plată, nu se regăseau în procedura de validare decontare ori în cea de ordonanțare, aflate la dosar, în legea finanțelor publice sau în ordinul privind angajarea cheltuielilor publice.

A mai arătat că plățile s-au făcut conform legislației în vigoare și, atât timp cât nu s-a încălcat nicio lege, ele nu pot constitui acte de complicitate, deoarece nu sunt infracțiuni. Astfel, a subliniat că plățile respectă legislația în vigoare și a apreciat că producerea din culpă a rezultatului nu îi este imputabil.

Referitor la refuzul la plată, a precizat următorii pași: angajatul constata neregula, întocmea o notă, o înregistra și se anunța farmacia prin adresă că s-a refuzat la plată suma de x RON.

Inculpata a mai arătat că toate documentele au fost depuse de J. la CJAS și nu de C., iar în sarcina sa s-a reținut că ar fi instigat prin intermediul celei care reprezenta firma și care depunea documentele la instituție.

Referitor la plăți, a învederat că acestea au fost efectuate fie către societate, fie către cesionari, așa încât suma de 205.216,13 RON a fost achitată de instituție către S.C. B. în baza referatelor pe care le-a avizat, sumă care este sub pragul prevăzut de C. pen. pentru reținerea de consecințe deosebit de grave.

A criticat că, deși parchetul reține semnarea referatelor ca fiind acte de complicitate sau plățile, acesta nu indică și care este legea încălcată, precum și modalitatea în care ar fi trebuit să procedeze pentru a nu face plățile, din moment ce au existat controale pentru toată activitatea și toate medicamentele în aprilie 2011, ianuarie 2012, februarie 2012 și s-a dispus control în ianuarie 2013-control finalizat în 2014.

În ceea ce privește constatările din cuprinsul rapoartelor de control dispuse, inculpata a precizat că nu îi poate fi imputat conținutul acestora, ci persoanelor care au efectuat efectiv controlul, că toate controalele au respectat dispozițiile legale, iar decizia de a dispune sau nu unele măsuri le aparține în totalitate membrilor echipei de control.

Referitor la infracțiunea de fraudă informatică, în cazul în care se va aprecia că fapta există, inculpata a solicitat respingerea cererii CJAS Brăila, cu argumentarea că prejudiciul nu se putea produce în patrimoniul acesteia, cu precizarea că bugetul FNUASS este un fond special ce intră în componența bugetului general consolidat al statului, așa cum prevăd dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 78 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice, contribuțiile la F.N.U.A.S.S. reprezentând venituri la bugetul general consolidat.

Cu alte cuvinte, bugetul C.N.A.S. și C.A.S. se constituie din venituri proprii (de ex. donații, etc.), iar veniturile F.N.U.A.S.S. aparțin statului, astfel încât prejudiciul s-a produs la fond și C.J.A.S. nu poate avea calitate procesuală activă în cazul unei acțiuni civile, fie ea și în cadrul procesului penal. De precizat este și faptul că niciun act normativ sau administrativ nu acordă dreptul C.N.A.S. de a reprezenta statul sau bugetul acestuia.

În opinia inculpatei, C.J.A.S. are calitate procesuală activă în cazul acțiunilor ce au ca obiect acte juridice de drept administrativ -raport de control sau izvorâte dintr-un asemenea raport de control ca titular al autorității statului care face verificarea și a emis actul, or, în speța de față, nici C.N.A.S., nici C.J.A.S. nu au emis act de control sau administrativ și este o răspundere civilă delictuală.

Conchizând sub acest aspect, inculpata a apreciat, în esență, că partea civilă ar fi trebuit să fie Ministerul Finanțelor sau, cel mult, C.N.A.S., deși F.N.U.A.S.S. nu îi aparține, astfel încât acțiunea civilă exercitată în prezenta cauză a fost exercitată de către o persoană fără calitate procesuală și interes.

Din perspectiva prejudiciului, inculpata a susținut că acesta a fost recuperat integral sau parțial, urmare a