ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 936/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 10 noiembrie 2016 pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, fiind declinată ulterior competența în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primăria Sectorului 3 București și B., constatarea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra imobilului situat în București, str. x, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, precum și înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra terenului menționat.

Sentința pronunțată de tribunal Prin sentința civilă nr. 600 din 28 martie 2018, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Primăria Sectorului 3 București și B.. Împotriva sentinței civile nr. 600 din 28 martie 2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, la data de 20 iunie 2018, reclamantul A. a formulat apel, solicitând schimbarea sentinței, în sensul admiterii cererii, constatării dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenului în suprafață de 738 mp, situat în București, str. x, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, și înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate.

Decizia pronunțată de curtea de apel Prin decizia nr. 553A din 7 aprilie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 600 din 28 martie 2018 pronunțată de Tribunalul București, în contradictoriu cu intimații-pârâți Primăria Sectorului 3 București și B.. A schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a admis în parte acțiunea. A constatat că reclamantul a dobândit, ca efect al uzucapiunii de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafață de 440 mp, situat în București, str. x, identificat prin punctele de contur 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-19-20-4 în Planul de amplasament și delimitare a imobilului, ce constituie Anexa 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, geodezie și cadastru, întocmit de expertul judiciar C.. A respins în rest acțiunea ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 553A din 7 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pârâta Primăria Sectorului 3 București a declarat recurs.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 20 iunie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 5.

Motivele de recurs În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 București a arătat că decizia recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În mod greșit instanța a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Sectorului 3 București, având în vedere că Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, fără a avea însă personalitate juridică și capacitate procesuală, conform art. 5 lit. h), art. 96 alin. (1) și art. 109 alin. (1) din Codul administrativ. Solicită admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință. A doua critică din recurs face referire la faptul că în mod greșit a respins instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 București, având în vedere că nu există identitate între persoana obligată în raportul juridic dedus judecății și pârâtă, astfel încât solicită admiterea excepție și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică.

Apărările formulate în cauză Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea excepției lipsei capacității procesuale de folosință și respingerea recursului ca nefondat.

Procedura de filtru Prin rezoluția din 17 iulie 2023 s-a dispus comunicarea recursului către intimați, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare. Prin raportul întocmit în cauză, s-a reținut că hotărârea recurată este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, deși a fost încunoștințată că are obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 100 RON, recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 București nu a depus la dosar dovada plății taxei de timbru în cuantumul indicat de instanță, astfel încât urma a se aprecia, cu prioritate, asupra excepției netimbrării recursului. În ceea ce privește criticile prezentate în cererea de recurs, urma a se aprecia măsura în care devin incidente dispozițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că, deși a invocat în fața primei instanțe excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta nu a declarat apel împotriva sentinței pronunțate de tribunal. Prin încheierea din 16 ianuarie 2024, completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de pârâta Primăria Sector 3 prin primar împotriva deciziei civile nr. 553A din 7 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. A fixat termen la 19 martie 2024, în ședință publică, cu citarea părților în vederea soluționării recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Înalta Curte reține că în condițiile în care recurenta-pârâtă Primăria Sectorului 3 București a criticat decizia recurată ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. motivat de faptul că în mod greșit instanța a respins excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 București, Înalta Curte, având în vedere că, în esență, criticile recurentei privesc soluționarea greșită a celor două excepții, retine că motivele de recurs pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care prevăd că se poate solicita casarea unei hotărâri când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Înalta Curte reține că dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural care sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ. Potrivit art. 174 C. proc. civ.: "(1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat". Prin urmare, nulitatea reprezintă principala sancțiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispozițiilor legale. În ipoteza nerespectării regulilor de procedură, nerespectare ce atrage sancțiunea nulității, se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității, disponibilității, etc. Prin urmare dispozițiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură, rezulta ca textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale. Raportând cele expuse la litigiul pendinte, Înalta Curte reține că, în conformitate cu prevederile art. 477 alin. (1) C. proc. civ., "instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată". Regula tantum devolutum quantum apellatum este o expresie a principiului disponibilității, prevăzut de art. 9 C. proc. civ., astfel că, deși apelul este o cale de atac devolutivă, totuși instanța de apel este ținută a proceda la examinarea cauzei în limita criticilor formulate prin cererea de apel, reluând judecata asupra fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt și de drept care au fost invocate în fața primei instanțe sau care ar putea fi invocate în cauză, ci doar cu privire la acelea criticate de către părțile care au declarat apel. Din această perspectivă, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă Primăria Sector 3 prin primar nu a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 600 din 28 martie 2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă, la data de 20 iunie 2018. Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., obiectul recursului îl reprezintă hotărârea pronunțată în etapa procesuală a apelului, fiind o cale de atac "subsecventă", în sensul că nu poate fi exercitat omisso medio. Or, cât timp prin hotărârea atacată nu s-a analizat un motiv de nelegalitate, din cauză că nu a fost invocat, rezultă că acel motiv nu poate face obiectul recursului. Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, ori partea nu a adus nicio critică, în apel, sub acest aspect, astfel că nu se poate analiza acel aspect omisso medio, direct, în recurs. Aceasta întrucât instanța de apel este limitată la cererea de apel iar instanța de recurs este limitată la rândul ei de cele asupra căreia a statuat instanța de apel. Cât timp recursul poate fi exercitat împotriva hotărârilor date în apel, iar instanța de apel nu a fost învestită cu analiza unui anumit aspect, acel aspect nu poate fi dedus verificării pentru prima oară înaintea instanței de recurs. Regula potrivit căreia recursul nu poate fi exercitat omisso medio se aplică nu numai în situația în care partea nemulțumită de soluția adoptată în primă instanță nu a declarat apel, ci și în cazul în care sentința a fost apelată, însă numai parțial, pentru alte motive decât cele invocate în recurs. În aceste condiții, neinvocând critici în calea devolutivă de atac cu privire la cele două excepții, și anume excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Sectorului 3 București și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 3 București, recurenta-pârâtă nu poate învedera direct în recurs aspecte privind nelegalitatea soluției pronunțate de instanța de fond sub acest aspect, astfel încât aceste două motive de recurs sunt nefondate, deoarece au fost invocate direct în prezenta fază procesuală, și nu pot face obiectul analizei instanței de control judiciar. Din perspectiva tuturor acestor elemente enunțate care se contrapun argumentelor invocate de recurentă în cererea de recurs, instanța de recurs apreciază că în cauză nu este incident motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. invocat de către recurenta-pârâtă, astfel că, pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul promovat, reținând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre judecătorească legală, motivele de recurs invocate nefiind fondate.