ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2058/2024

Ședința publică din data de 8 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita sub nr. x/2023, în data de 06 noiembrie 2023, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Asociația Agent B. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei ca, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești ce se va pronunța în prezenta cauză, să procedeze la dezmințirea informațiilor care au condus la publicarea în ziarul C., în data de 7 septembrie 2022, a articolului "D." (Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie), prin retractarea articolului, în sensul că societatea S.C. A. S.R.L. nu este implicată în tăieri nelegale ale arborilor din ariile protejate și nu a achiziționat vreodată material lemnos tăiat nelegal din ariile protejate, urmând ca retractarea articolului să fie publicată pe cheltuiala pârâtei, tot în publicația C., de 3 ori la câte 3 zile consecutive pe prima pagină a rubricii "International" din publicație, atât în cea tipărită, cât și în cea online.

Solicită obligarea pârâtei ca, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești ce se va pronunța în prezenta cauză, să blocheze și să înlăture articolul intitulat: E., de pe site-ul F., publicat pe pagina de internet https:/x.org/, pe cheltuiala pârâtei.

În subsidiar, pârâta să publice o dezmințire pe site-ul acestei agenții, în sensul că societatea S.C. A. S.R.L., nu este implicată și nu a fost niciodată implicată în aprovizionarea materialului lemnos din ariile protejate.

Solicită obligarea pârâtei ca, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești ce se va pronunța în prezenta cauză, să procedeze, pe cheltuiala sa, la dezmințirea, în ziare din Europa, a informațiilor care au condus la publicarea în ziarul C., în data de 7 septembrie 2022, a articolului "D." (Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie), prin retractarea articolului, în sensul că firma S.C. A. S.R.L.., cu sediul în județul Harghita, nu este implicată în tăieri nelegale din ariile protejate și nu a achiziționat vreodată material lemnos tăiat nelegal din ariile protejate, precum și dezmințirea în publicațiile online din România, de 3 ori la câte 3 zile consecutiv, atât în publicațiile tipărite, cât și în cele online.

Solicită obligarea pârâtei ca, în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să procedeze la blocarea și înlăturarea (ștergerea) știrii inițiale din data 7 septembrie 2022 de pe motorul căutare z, cât și de pe platforma x și de pe platforma de y, pe cheltuiala pârâtei.

În caz de întârziere a apariției articolelor de retractare, de dezmințire și de blocare, respectiv înlăturare a articolelor din publicațiile de mai sus, (externe și interne, fără excepție), precum și întârzierea blocării acestei știri în z, x și y, pârâta să fie obligată la plata unei penalități de întârziere de 5.464 euro ori contravaloarea în RON, la data plății, pentru fiecare zi de întârziere.

Solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 euro ori contravaloarea în RON la data plății, drept despăgubiri civile pentru prejudiciul moral cauzat, reprezentând prejudiciu de imagine produs prin afirmații calomnioase, defăimătoare privind reputația și probitatea profesională a firmei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 72 și 73 C. civ., art. 257 C. civ., art. 1349 C. civ., art. 1357 C. civ., art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

2.1. Prin încheierea civilă nr. 235 din 12 martie 2024, Tribunalul Harghita, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta Asociația Agent B. prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâtei și a cererii reconvenționale formulată de aceasta din urmă, în favoarea Tribunalului București.

Pentru a decide astfel, Tribunalul Harghita a reținut că prin Decizia nr. 1/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că acțiunile pentru repararea prejudiciilor nepatrimoniale, în sistemul prevăzut de art. 253 C. civ., sunt acțiuni nepatrimoniale, care intră în competența de soluționare a tribunalelor, iar acțiunea întemeiată pe 253 alin. (1) lit. c) din C. civ. nu este o specie a răspunderii civile delictuale.

A mai arătat că, în ceea ce privește natura juridică a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din C. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că acțiunea în constatarea caracterului ilicit al faptei este o acțiune nepatrimonială (în apărarea unui drept nepatrimonial), prin care se tinde la restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat, că această acțiune nu este o specie a acțiunilor în răspundere delictuală și, nefăcând parte din categoria acțiunilor enumerate de art. 94 pct. 1 lit. a)-k) din C. proc. civ., nu intră în competența de soluționare a judecătoriei, astfel că va fi de competența tribunalului, ca instanță de drept comun, potrivit art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., care prevede că tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

Față de aceste dezlegări, Tribunalul Harghita a constatat că nu poate fi aplicată regula competenței alternative, prevăzută de art. 113 pct. 9 C. proc. civ. în cazul răspunderii civile delictuale, rămânând aplicabilă regula generală cuprinsă în art. 107 C. proc. civ. Pentru cererea reconvențională a hotărât că instanța competentă este determinată potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

2.2. Învestit prin declinare, Tribunalul București, secția a III- a civilă, prin sentința civilă nr. 822 din 20 iunie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a invocat săvârșirea de către pârâtă a unei fapte ilicite, faptă ce ar fi dus la încălcarea drepturilor sale nepatrimoniale prevăzute de art. 72 și 73 C. civ. și art. 257 C. civ. și care i-ar fi cauzat astfel un prejudiciu, evaluat la suma de 200.000 euro, fiind incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., în care competența teritorială este una alternativă, alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, revenindu-i reclamantei.

A mai arătat că prejudiciul s-a produs în mod cert la sediul social al reclamantei unde au fost înregistrate presupusele pierderi de profit și unde a fost afectată imaginea acesteia în comunitatea locală, respectiv în județul Harghita, societatea reclamantă fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita, aspect ce reies din cuprinsul cererii de chemare în judecată, în care se indică sediul social ca fiind în Comuna Joseni, județul Harghita.

În continuarea considerentelor, în ceea ce privește invocarea de către Tribunalul Harghita a Deciziei nr. 1/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, a apreciat că prin această decizie Înalta Curte a dat o dezlegare problemei privind competența materială a instanței, iar nu a celei teritoriale, în cazul cererilor întemeiate pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din C. civ., stabilind că aceasta revine tribunalului, ca instanță de drept comun.

Instanța a apreciat că, în speță, pretinsul prejudiciu s-a produs chiar în circumscripția teritorială a Tribunalului Harghita, care fiind una dintre instanțele competente să soluționeze cererea, trebuia să respingă excepția invocată, alegerea de competență fiind deja realizată de reclamantă, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că pentru a rezolva problema competenței, trebuie stabilită natura acțiunii civile deduse judecății.

Acțiunea are ca obiect obligarea pârâtei la dezmințirea unor informații, la retractarea, blocarea și înlăturarea unor articole pe cheltuiala acesteia, obligarea la plata unor penalități în caz de întârziere în executarea obligației de a face, precum și obligarea la plata unor despăgubiri în cuantum de 200.000 euro.

Prin urmare, acțiunea de față nu este una în constatarea caracterului ilicit al faptei pentru a se putea aprecia, în virtutea considerentelor Deciziei nr. 1/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, că nu ar fi o acțiune în răspundere delictuală.

Ca specie a acțiunii în realizare, acțiunea de față este întru totul o acțiune în răspundere delictuală prin care se urmărește înlăturarea și repararea unui prejudiciu moral prin obligarea pârâtei la încetarea încălcării unor drepturi și la plata unor despăgubiri, într-o manieră similară dispozițiilor art. 253 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din C. civ., iar nu în temeiul art. 253 alin. (1) lit. c) C. civ., cum indică Tribunalul Harghita; de asemenea, se solicită repararea prejudiciului prin plata unor despăgubiri, similar dispozițiilor art. 253 alin. (4) C. civ.

Instanțele fiind învestite, așadar, cu soluționarea unei acțiuni întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, în problema competenței teritoriale este aplicabilă nu doar regula de drept comun din dispozițiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cu care cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Întrucât prejudiciul s-a produs la sediul social al reclamantei, comuna Joseni, județul Harghita, societatea reclamantă fiind înregistrată cu sediul la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Harghita, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze pricina conform art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ.

Totodată, în speță, sunt incidente și dispozițiile art. 116 C. proc. civ. în sensul că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente". Aceasta semnifică faptul că prin manifestarea de voință în sens procesual de a înregistra pe rolul Tribunalului Harghita acțiunea având ca obiect acordarea despăgubirilor morale cauzate prin fapta ilicită a pârâtei, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia.

Pentru considerentele înfățișate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Harghita.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 octombrie 2024.