ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1988/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1988/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea adresată Judecătoriei Iași și înregistrată la data de 21.10.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B. a solicitat desfacerea căsătoriei cu acesta din culpa exclusivă a pârâtului, revenirea ei la numele anterior căsătoriei, exercitarea autorității părintești față de minorul C. să se facă în comun de ambele părți și stabilirea domiciliului minorului la locuința ei.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 4874 din 4 mai 2023, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Ploiești, reținând, în esență, faptul că pârâtul nu locuiește în țară, fiind plecat în străinătate, iar reclamanta a plecat de la domiciliul comun de pe raza jud. Iași și domiciliază pe raza comunei Fulga, jud. Prahova, aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Ploiești, având aplicabilitate astfel art. 915 alin. (1) teza finală din C. proc. civ., neexistând vreun acord al părților conform art. 914 alin. (2) din același cod.
Prin sentința civilă nr. 5226 din 22 septembrie 2023, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Mizil, reținând, în esență, prevederile art. 915 alin. (1) teza finală C. proc. civ. și faptul că pârâtul nu locuiește în țară, fiind plecat în străinătate, iar reclamanta a plecat de la domiciliul comun de pe raza jud. Iași și domiciliază pe raza comunei Fulga, jud. Prahova, arondată circumscripției teritoriale a Judecătoriei Mizil.
Prin sentința civilă nr. 531 din 7 mai 2024, Judecătoria Mizil a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Iași, reținând, în esență, că pârâtul domiciliază la adresa situată pe raza teritorială a Judecătoriei Iași, ce a reprezentat domiciliul comun al soților, primind personal citațiile, fapt pentru care a constatat incidența primei teze a prevederilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Mizil a suspendat judecata si a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze acțiunea de divorț este Judecătoria Iași, pentru următoarele considerente:
Instanța competentă a soluționa pricina se stabilește prin aplicarea prevederilor art. 915 alin. (1) din C. proc. civ., normă reținută, de altfel, și de instanțele care și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei.
Potrivit acestor dispoziții legale, cererea de divorț este de competența "judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul".
Așadar, în materie de divorț, competența teritorială aparține instanței în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: cei doi soți să fi avut o locuință comună și cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția respectivei instanțe.
Astfel, în cauza de față, ultima locuință comună a părților a fost în municipiul Iași, comuna Țibănești, strada x, nr. 32, jud. Iași, aspect necontestat de niciuna dintre părți.
La momentul introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 21.10.2022, reclamanta a arătat că locuiește în Comuna Fulga, sat Fulga de Sus, str. x, jud. Prahova.
În ceea ce îl privește pe pârât, din dovezile de comunicare ale citațiilor aflate la dosarul cauzei rezultă că acesta locuiește în continuare la adresa ce a reprezentat ultimul domiciliu comun al părților, citațiile fiind primite personal de către pârât, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la filele nr. x și 23 (dosarul Judecătoriei Iași) și dosarul Judecătoriei Mizil.
De asemenea, la dosarul cauzei nu există înscrisuri, din care să rezulte că pârâtul nu mai are locuința în țară.
Prin urmare, stabilirea competenței se va realiza raportat la prevederile art. 915 alin. (1) teza I din C. proc. civ.
Având în vedere cele anterior reținute, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 915 alin. (1) din C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, ca instanță în a cărei circumscripție s-a aflat ultimul domiciliu comun al soților și în care, la data sesizării instanței, pârâtul încă locuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.