CtEDO 14.06.2007 AI

AFFAIRE HUNKAR DEMIREL c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
14.06.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'art. 6-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE HUNKAR DEMIREL c. TURQUIE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

A TREIA SECȚIE

HÜNKAR DEMİREL c. TURCIA

(Cererea nr. 10365/03)

14 iunie 2007

14/09/2007

Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite de art. 44 § 2 al Convenției. Poate fi supusă unor corecții de formă.

În cauza Hünkar Demirel c. Turcia,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secție), întrunită într-o completă compusă din:

D-nii B.M. Zupančič, președinte, C. Bîrsan, R. Türmen, D-na A. Gyulumyan, D-nii E. Myjer, David Thór Björgvinsson, D-na I. Ziemele, judecători, și din D. S. Quesada, grefier de secție,

După deliberare în ședința din 24 mai 2007,

Pronunță hotărârea ce urmează, adoptată la această dată:

FAPTE

„Deși nu este legală, legitimitatea revoltei [PKK] împotriva unui sistem de presiune, care, bazând se pe Constituția din 1982, s-a intensificat până la ajungere la interzicerea limbii, trebuie demonstrată (...)

Este necesar de absolut determinat din ce condiții sociale revolta liderilor PKK, calificată ca fiind 'revolta Curzilor' de cei mai înalți responsabili, este rezultatul. La fel cum nu este posibil reduce la terorismul individual aceste evenimente, apărute însoțite de consecințe pozitive, negative (...) la nivelul unui război, care au [cauzat] pierderi în vieți, în bani, pierderi morale și materiale (...)

A fost expus de intervenția militară din 12 martie 1971 și din 12 septembrie 1980 că Turcia din 1970 a cunoscut o serioasă explozie socială, a forțat ordinea legală. Legalitatea a fost serioas forțată și a dus, cu intervenția militară din 27 mai, la stabilire a unei constituții ale cărei caracteristici antidemoratice sunt extinse (...) Puterea anterioară anului 1980, opoziția, toți partidele de dreapta și de stânga au fost declarate ilegale și au fost judecate. PKK s-a născut ca o mișcare ilegală din acea epocă, s-a dezvoltat ca o mișcare susținută de realitatea socială kurdă. Trebuie demonstrat că ridicarea sa nu este legală dar legitimă, în special împotriva unui sistem de presiune care, bazând se pe Constituția din 1982, s-a intensificat, mergând la „interzicerea limbii". Revolta deși nu a fost legală [a fost] legitimă (...)

Frica istorică mare a societății kurde, ignoranța, rușinea de a pronunța chiar și propriul nume, timiditatea sunt bine cunoscute. Nu trebuie să ne mireze că o asemenea revoltă s-a dezvoltat în contextul anarhic al epocii în care legalitatea fusese puternic depășită (...) PKK a vrut să traseze o linie ideologică și strategică la aceasta. A exprimat-o în multe din documentele sale.

A stabilit slogan lor de bază ca [fiind] „independență și libertate". Pe baza acestui lucru, s-a îndreptat spre un program general și spre acțiune. Aceasta nu este negat. Dar trebuie să o ia în mână în mod științific. Deși este clar că, dintr-o perspectivă legală, aceasta cere o pedeapsă, trebuie să precizez că obținerea unui rezultat este vitală din punct de vedere al filozofiei dreptului. PKK este una din principalii responsabili ai acestei acțiuni extinse. Ankara de asemenea a găsit devant ei dezbaterea pe „problema kurdă". De mai mult, cu „mișcarea kurdă", a învățat ce se întâmplă în sud. Prin această dublă influență, a devenit o forță influență. Este clar că sloganurile și acțiunea au fost violent influențate de această dublă evoluție. Este, de asemenea, corect că a încercat să ajungă la mai mult ordin și permanență și că a reușit. Dar declara că este singur care a creat aceasta și că trebuie să fie ținut pentru singurul responsabil poate duce la concluzii exagerate și destul de false. În realitate, arbitrarietatea în acțiuni la fel cum se poate vedea în diverse colțuri ale lumii este în afara controlului și merge chiar la a se împușca singur [a se întoarce împotriva sinelui]. Aceasta nu exonerează de responsabilitate dar permite a vedea realitatea. Programele și sloganurile interpelează Statul diferit și aceasta face responsabil, dar realitatea vieții supune ochilor noștri ceea ce este mai valabil și adevărat, mult mai mult decât [orice] program și slogan. Aceasta apare cu mulți exempli în întreaga lume, pe tot parcursul istoriei (...)

Ar fi o metodă falsă și insuficientă de a aprecia o mișcare în funcție de fundamentele sloganurilor; programe dintr-o epocă (...) Există mari diferențe între fiecare epocă. Este, de asemenea, posibil de a constata aceste situații în evoluția multor mișcări, organizații, și (...) indivizi. În rezumat, deși PKK ca [mod de] gândire și acțiune este ținut pentru responsabil privind legile, baza socială pe care se sprijină, caracteristicile personalității celor care se găsesc în interior, modul lor de a rezista și modurile în care se aplică presiunea, au o parte importantă în responsabilitate. De exemplu, într-o societate și un stat democratice, o societate și indivizi versați în acest tip de rezistență nu ar apărea în această amploare și violență.

(...) Este important în contextul la care a ajuns de a apăra legitimitatea în cadrul legal pe baza trei generații de drepturi, drepturile omului, drepturile culturale și drepturile sociale. Dacă cineva ar vrea să vă ucidă, ați folosi dreptul vostru la apărare legitimă împotriva lor. Slogan de bază trebuie să fie 'Deși am avea forța de a învingi lumea, nu vom ataca. Dacă lumea se unește pentru a ne anihila, vom folosi dreptul nostru la apărare legitimă (...)'"

Motivarea curții se poate citi după cum urmează:

„(...) La pagina 14 a numărului 4 al revistei săptămânale Yedinci Gündem datat 14-20 iulie 2001, folosind în articolul intitulat „Legitimitatea acțiunii democratice" expresii cum ar fi:

„că era necesar determinat din ce condiții sociale revolta liderilor PKK, calificată ca fiind revolta kurdă, era rezultatul (...) Că era imposibil reduce evenimentele la terrorismul personal. Că PKK s-a născut în perioada dinainte de 1980 ca o mișcare ilegală din acea perioadă, s-a dezvoltat ca mișcare de cercetare, de propagandă și [cu timpul] de acțiune esențial sprijinită pe realitatea socială kurdă. Că ridicarea sa nu era legală dar legitimă. În contextul epocii, PKK voia să traseze o linie ideologică și strategică, că o exprimase în multe din documentele sale. Că stabilise slogan de bază ca fiind independență și libertate. Că [dacă] PKK, deși este unu din responsabilii principali ai acțiunilor extinse, Ankara de asemenea [fusese confruntată] cu dezbaterea pe problema kurdă. Că dacă arbitrarietatea în acțiunile PKK în gândire și acțiune era responsabilă privind legile; baza socială pe care se sprijină, caracteristicile personalității celor care se găsesc în interior, modul lor de a rezista și modurile în care se aplică presiunea, au o parte importantă în responsabilitate";

punctele de vedere care sunt exprimate, că organizația terorista armată ilegală PKK reprezintă revolta kurdă, că este o organizație care are scopul independență și libertate, subliniind că se angajase în activități în cadrul Statului pentru realizarea acestui scop, că din cauza consecințelor anumitor acțiuni ale PKK critici fuseseră făcute împotriva organizației. Dar în același timp, subliniind legitimitatea existenței organizației, se încerca să i se dea curs acțiunilor organizației. În această cale, subliniind că organizația desfășura o luptă pentru independență și libertate, fusese făcută propaganda organizației. În acest fel, fusese apurată ajutare la organizația terorista ilegală PKK. Acuzata, prin publicarea acestui scris în ziarul din care era redactor șef, comisese infracțiunea reprochată făcând propaganda organizației prin publicare (...)'"

„Va fi condamnat la o pedeapsă mergând de la trei la cinci ani de închisoare (...), oricare care, având conștință de poziția și calitate a unei asemenea bande sau organizații armate, o va ajuta sau îi va furniza adăpost, mâncare, arme și muniție sau îmbrăcăminte, sau va facilita acțiunile sale în vreun fel."

Legea nr. 4963 adoptată pe 30 iulie 2003, publicată în Jurnalul oficial pe 7 august 2003, amendase parțial art. 169 din Codul penal prevăzând suprimarea mențiunii „va facilita acțiunile sale în vreun fel".

„Cât privește infracțiunile comise prin publicații altele decât periodicele, responsabilitatea penală va aparține autorului, traducătorului sau desenatorului publicației constituind delictul, precum și editorului. Cu toate acestea, pedepsele privative de libertate infligite editorilor vor fi convertite în o amendă, aceasta fără considerare a cuantumului [pedepsei de închisoare]. (...)"

„1. Orice persoană are drept ca cauza ei să fie judecată în mod echitabil (...) de un tribunal (...) care va hotărî (...) asupra bunătății oricărei acuzații în materie penală împotriva ei (...)

(...)

d) a întreba sau a face să fie întrebați martori acuzării și a obține convocarea și interogarea martorii apărării în aceleași condiții ca martori acuzării (...)"

„1. Orice persoană are drept la libertatea de expresie. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații sau idei fără ingerință a autorităților publice și fără considerare de frontiere. (...)

„Orice persoană fizică sau morală are drept la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietate decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale ale dreptului internațional (...)"

„Dacă Curtea constată că a existat violare a Convenției sau a Protocoalelor sale, și dacă dreptul intern al Părții contractante mari nu permite să șteargă decât incomplet consecințele acestei violări, Curtea acordă părții prejudiciate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă."

a) că Statul pârât trebuie să verse reclamantei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă conform articolului 44 § 2 al Convenției, 1.000 EUR (o mie de euro) pentru cheltuielile și costurile, plus orice sumă care ar putea fi datorată ca impozit, convertibilă în noi lire turce la cursul aplicabil la data plății;

b) că de la expirarea acestui termen și până la plată, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă la o rată egală cu aceea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte de procent;

Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris pe 14 iunie 2007 în aplicarea articolului 77 §§ 2 și 3 al regulamentului.

Santiago Quesada

Boštjan M. Zupančič

Grefier

Președinte

[1] Partidul Muncitorilor Kurdistanului, o organizație ilegală.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2007-04-12
0,98
AFFAIRE DEMİREL ET ATEȘ c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE DEMİREL ET ATEŞ c. TURQUIE (Requêtes n os 10037/03 et 14813/03) ARRÊT STRASBOURG 12 avril 2007 DÉFINITIF 12/07/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il
CtEDO 2009-10-20
0,97
AFFAIRE HÜNKAR DEMİREL c. TURQUIE (N° 2)
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE HÜNKAR DEMİREL (no. 2) c. TURQUIE (Requête n o 12166/03) ARRÊT STRASBOURG 20 octobre 2009 DÉFINITIF 20/01/2010 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2007-06-14
0,97
AFFAIRE ÖZMEN ET AUTRES c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ÖZMEN ET AUTRES c. TURQUIE (Requête n o 9149/03) ARRÊT STRASBOURG 14 juin 2007 DÉFINITIF 14/09/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2007-11-29
0,97
AFFAIRE ȘAKİR AKKURT c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ŞAKİR AKKURT c. TURQUIE ( Requête n o 20583/02) ARRÊT STRASBOURG 29 novembre 2007 DÉFINITIF 29/02/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2007-09-20
0,97
AFFAIRE ERDAL TAȘ c. TURQUIE (N°3)
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ERDAL TAŞ c. TURQUIE (n o 3) (Requête n o 17445/02) ARRÊT STRASBOURG 20 septembre 2007 DÉFINITIF 20/12/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut su
Sursă