ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1821/2024

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare in judecată înregistrată la 3 februarie 2023 pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat să se pronunțe o hotărâre prin care să se recunoască Hotărârea din 7 aprilie 2022, 203 C 14/21 v-20 pronunțată de Judecătoria de sector Graz-Vest, secția 203 din Republica Austria definitivă, în conformitate cu dispozițiile art. 1095 C. proc. civ.

II. Hotărârea Tribunalului Suceava:

Prin sentința nr. 543 din 24 aprilie 2023, Tribunalul Suceava a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În motivare, instanța a arătat că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu reiese că numitul B. refuză recunoașterea Hotărârii din data de 7 aprilie 2022, nr. 203C 14/21v - 20 pronunțată de către Judecătoria de sector Granz Vest, secția 203, din Graz, Republica Austria, astfel încât a apreciat că devin incidente dispozițiile art. 1099 alin. (2) C. proc. civ. care reglementează competența Tribunalului București.

III. Hotărârea Tribunalului București:

Prin sentința civilă nr. 1301 din 5 decembrie 2023, Tribunalul București a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

În considerente, instanța a reținut că pârâtul are domiciliul și locuiește în Pașcani, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 1099 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparținând Tribunalului Iași.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2024, instanța a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 1301 din 5 decembrie 2023, în sensul că se va trece mențiunea:

"Constată ivit conflictul negativ de competență. Dispune trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului astfel ivit."

Prin încheierea din 6 februarie 2024, tribunalul a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea din 11 ianuarie 2024, în sensul că în mod eronat s-a trecut:

"Constată ivit conflictul negativ de competență. Dispune trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului astfel ivit."

IV. Hotărârea Tribunalului Iași:

Învestit prin declinare, Tribunalul Iași a pronunțat sentința civilă nr. 906 din 9 mai 2024, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Instanța a reținut că nu prezintă relevanță faptul că pârâtul figurează în baza DEPABD cu domiciliul legal în municipiul Pașcani, atât timp cât domiciliul său în fapt este pe teritoriul statului austriac, aspect confirmat și de tatăl acestuia prezent în fața Tribunalului Suceava la termenul din 24 aprilie 2023.

Așadar, față de obiectul cererii prin care se solicită recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri pronunțate de un stat membru UE, având în vedere faptul că ambele părți au domiciliile în fapt pe teritoriul statului austriac și faptul că nu există niciun element de legătură al dosarului cu Tribunalul Iași, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

V. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Iași și Tribunalul București, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul negativ de competență îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. de recunoaștere pe teritoriul României a unei hotărâri judecătorești pronunțate de Judecătoria de sector Graz-Vest, secția 203 din Republica Austria, instanță care a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamantă și pârâtul B..

În ceea ce privește procedura internă privind recunoașterea pe teritoriul României a unei hotărâri străine, aceasta este reglementată prin dispozițiile art. 1095-1102 C. proc. civ., în acest demers judiciar având calitate procesuală activă partea care se prevalează de respectiva hotărâre, iar calitate procesuală pasivă partea în contradictoriu cu care a fost pronunțată hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, scopul acestei proceduri fiind, conform art. 1096 alin. (1) C. proc. civ., ca hotărârea străină să beneficieze de autoritate de lucru judecat.

Referitor la instanța competentă material și teritorial să soluționeze o astfel de cauză, art. 1099 C. proc. civ. prevede următoarele:

"(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de către tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine. (2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București."

În conformitate cu textul legal anterior redat, se constată că, în cazul cererii de recunoaștere pe teritoriul României a unei hotărâri străine, competența teritorială a instanței se determină, ca regulă, în raport cu domiciliul sau sediul celui care refuză recunoașterea, urmând ca, în ipoteza de excepție privind imposibilitatea de determinare a acestei instanțe, competența teritorială să aparțină Tribunalului București. Se observă, totodată, că textul de lege nu prevede în mod explicit persoana împotriva căreia se îndreaptă cererea de recunoaștere a hotărârii străine, aceasta urmând a fi determinată de către instanță, prin raportare la situația concretă dedusă judecății, ținând cont de cadrul procesual stabilit de către reclamant.

În cauză, partea care refuză, prin ipoteză, recunoașterea hotărârii pronunțate de Judecătoria de sector Graz-Vest, secția 203 din Republica Austria, este cealaltă persoană care a figurat ca parte în cadrul acțiunii de divorț soluționate prin pronunțarea hotărârii străine, respectiv pârâtul B..

Astfel cum reiese din copia tradusă, legalizată și apostilată a hotărârii a cărei recunoaștere se solicită, pârâtul se află internat într-un spital din Graz, Austria, aspect confirmat și de către tatăl acestuia, prezent în fața Tribunalului Suceava la termenul din 24 aprilie 2023.

Întrucât această parte nu figurează cu domiciliul în România, devin aplicabile dispozițiile art. 1099 alin. (2) C. proc. civ., prin care este atrasă competența teritorială a Tribunalului București, care este una subsidiară, stabilită pentru situația în care este imposibilă stabilirea instanței române competente să soluționeze cererea de recunoaștere a hotărârii străine.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2024.