CtEDO 14.06.2007 Auto

CASE OF LOGVINOV v. UKRAINE

RESPONDENT
UKR
HOTĂRÂRE
14.06.2007
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Art. 6-1;Violation of P1-1
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF LOGVINOV v. UKRAINE (CtEDO, 2007)
HUDOC · oficial

CAUZUL CU QUINTA SECȚIUNE DE LOGVINOV v. UKRAINE (Declararea nr. 1371/03) HOTĂRÂREA STRASBOURG 14 iunie 2007 FINAL 14/09/2007 Această hotărâre va deveni finală în circumstanțele prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Acesta poate fi supus revizuirii editoriale. În cazul Logvinov v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), ședința ca Camera compusă din: Președintele Lorenzen Dna Botoucharova Butkevych Dna Tsatsa-Nikolovska Maruste Borrego Borrego Dna Jaeger, judecători și dna Westerdiek Grefierul Secțiunii care a deliberat în privat la 22 mai 2007, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (n. 1371/03) împotriva Ucrainei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național ucrainean, dl Nikolay Kuzmich Logvinov („reclamantul”), la 2 noiembrie 2002. Guvernul ucrainean („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentii lor, dna V. Lutkovska și dl Y. Zaytsev. La 15 martie 2005, Curtea a hotărât să comunice plângerile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind neexecuția hotărârii în favoarea reclamantului în favoarea Guvernului. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, aceasta a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Reclamantul locuiește în Kharkiv, Ucraina. La o dată neidentificată, reclamantul a inaugurat o procedură în cadrul Curții de districtul Poltavskyy împotriva Companiei de cercetare și știință Makarenko ( δауково-досльдниδоке La 19 septembrie 2001, serviciul districtului Poltava Bailffs' ( Prin scrisorile din 10 și 14 mai 2002, Serviciul Bailiffs a informat reclamantul că nu a fost posibil să vândă proprietatea debitorului ca, în conformitate cu Legea privind introducerea unui Moratoriu privind vânzarea forțată a bunurilor, la 26 decembrie 2001, a fost introdusă o interdicție privind vânzarea forțată a bunurilor aparținând întreprinderilor în care statul deține cel puțin 25% din capitalul social. La o dată neidentificată înainte de iulie 2003, a fost privatizată întreprinderea. La 14 noiembrie 2003, hotărârea din 29 mai 2001 a fost pusă în aplicare în întregime. II. HOTĂRÂREA DOMESTICĂ RELEVANTĂ 10. Legea internă relevantă este rezumat în hotărârea Romașov c. Ucraina (n. 67534/01, §§ 16-18, 27 iulie 2004). HOTĂRÂREA 11. Considerând articolele 6 § 1 și 13 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 Reclamantul s-a plâns în legătură cu lungul neexecutării hotărârii în favoarea sa. Aceste articole prevăd, în măsura în care este relevant, după cum urmează: art. 6 § 1 În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere corectă și publică într-un timp rezonabil de către un tribunal independent și imparțial instituit prin lege. ...” art. 13 Oricine a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” art. 1 din Protocolul nr. 1 Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesele sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea proprietăților în conformitate cu interesul general ...” ADMISSIBILITATE 12. Guvernul a formulat obiecții cu privire la statutul de victimă al reclamantului și epuizarea recourslor interne similare celor pe care Curtea le-a deja respins în cazul Romashov v. Ucraina (nr. 67534/01, § 23-33, 27 iulie 2004). Curtea consideră că prezenta obiecție trebuie respinsă din aceleași motive. 13. Curtea constată că plângerile reclamantului cu privire la întârzierea executării hotărârii Curții de District Poltavskyy sunt examinate în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenția și cu art. 1 din Protocolul nr. 1. Acestea nu sunt, vădit nefondate în sensul art. 35 § 3 din Convenție. De asemenea, menționează că aceste plângeri nu sunt inadmisibile din alte motive. Prin urmare, acestea trebuie să fie declarate admisibile. II. MERITS 14. Guvernul a susținut că statul nu poate fi responsabil pentru neexecuția lungă a hotărârii în favoarea reclamantului, deoarece întreprinderea debitoare nu este deținută de stat. În plus, au susținut că hotărârea în favoarea reclamantului a fost executată în întregime și că durata procedurii de executare a fost cauzată de situația financiară critică a societății debitoare. În plus, durata executării în acest caz nu a putut fi considerată necorespunzătoare. 15. Curtea reamintește, de asemenea, că hotărârea în favoarea reclamantului nu a fost pusă în aplicare mai mult de doi ani și cinci luni. 17. Curtea reamintește că a constatat deja încălcări ale articolului 1 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în cazuri precum prezenta cerere (a se vedea, Solovyev v. Ucraina , nr. 4878/04 , §§ 20-24, 14 decembrie 2006; Sokur v. Ucraina , nr. 18. După examinarea tuturor materialelor care îi sunt prezentate, Curtea consideră că guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită în acest caz. 19. Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 § 1 din Convenția și a art. 1 din Protocolul nr. 1. III. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 20. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înălții Parte contractanți în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” Reclamantul a solicitat UAH 6.976.89 [2] în ceea ce privește prejudiciu material și 5.000 de UAH [3] în ceea ce privește prejudiciile morale. 22. Guvernul a contestat afirmațiile reclamantului, pe care se presupunea că acestea erau nesubstanțiate și exorbitante. 23. Curtea nu dispune de nicio legătură cauzală între încălcarea constatată și prejudiciile materiale presupuse; de aceea respinge această afirmație. Cu toate acestea, Curtea consideră că reclamantul trebuie să fi suferit prejudiciu moral și, hotărând în mod echitabil, îi acordă 600 EUR în acest sens. Costuri și cheltuieli 24. Reclamantul a solicitat UAH 147.19 [4] Pentru costurile și cheltuielile suportate în cadrul procedurii Convenției 25. Guvernul a considerat afirmațiile reclamantei nefondate. 26. Curtea consideră că reclamantul poate fi suportat unele costuri și cheltuieli în fața Curții. Având în vedere informațiile în posesia sa și considerațiile de mai sus, Curtea atribuie reclamantului 23 EUR pentru costuri și cheltuieli. Curtea consideră că dobânzile implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declară, în mod neobișnuit, plângerile reclamantului în temeiul articolului 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 admisibil; că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; declară că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, 600 EUR (sex sute de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale și 23 EUR (20 de euro) în costuri și cheltuieli, plus orice impozit care poate fi taxabil; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 14 iunie 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură. Claudia Westerdiek Președintele Registrului Peer Lorenzen [1] În momentul material, aproximativ 4.157,89 euro (EUR) [2] În jurul valorii de 1.083,08 EUR [3] În jur de 776,19 EUR [4] În jur de 23 EUR

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă