ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1490/2024

Ședința publică din data de 30 mai 2024

Deliberând asupra recursului dedus judecății, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

La 14 noiembrie 2023, pe rolul Curții de Apel Cluj, secția I civilă, sub nr. x/2023 a fost înregistrată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 39 din 12 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Bistrița Năsăud, formulată de revizuenții A. și B..

Prin decizia nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, s-a constatat nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 39 din 12 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Bistrița Năsăud.

Împotriva deciziei civile nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, au declarat recurs revizuenții A. și B., susținând că cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar motivarea cererii poate fi efectuată doar având cunoștință de considerentele deciziei a cărei revizuire a fost solicitată, ceea ce nu se poate realiza în ipoteza în care hotărârea atacată nu este motivată.

Arată că, în speță, termenul de declarare a revizuirii, prevăzut de art. 324 C. proc. civ., a fost respectat, iar în ceea ce privește motivarea cererii, sunt aplicabile prevederile art. 326 alin. (1) și art. 303 alin. (2) C. proc. civ. vizând curgerea termenului de motivare a recursului de la comunicarea hotărârii, pentru a se asigura părții un drept efectiv de exercitare a căii de atac.

Expun istoricul litigiului de fond și învederează că, în speță, sunt îndeplinite condițiile revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat o triplă identitate de elemente: părți, obiect, cauză; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunțate în același dosar, ci în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii de lucru judecat sau dacă a fost ridicată să nu se fi discutat.

Prin întâmpinare, intimata C. a invocat excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte reține următoarele:

În speță, prin cererea de revizuire, revizuienții au susținut că decizia nr. 39/2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Bistrița Năsăud, este potrivnică atât deciziei civile nr. 196/A/2023 pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. x/2021, cât și încheierii civile nr. 1332/2022 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2021.

Prin decizia civilă nr. 39/2023 a Tribunalului Bistrița Năsăud, s-a respins recursul formulat de recurenții A. și B. împotriva încheierii de ședință din data de 20.02.2023 pronunțate de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2022, s-a admis recursul formulat de C. S.A. și de A. și B. împotriva încheierii nr. 514/2023 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2022 și s-a modificat în parte încheierea nr. 514/2023 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. x/2022, în sensul că s-a admis excepția tardivității, s-a respins contestația la executarea silită însăși formulată în dosarul nr. x/2022, ca tardiv formulată, s-a admis contestația la executare împotriva procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare emis de executorul judecătoresc la data de 18.05.2022 în dosarul de executare nr. 1280/2012, s-a anulat procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare emis de executorul judecătoresc la data de 18.05.2022 în dosarul de executare nr. 1280/2012, s-au menținut celelalte dispoziții din încheierea nr. 514/2023 pronunțată de Judecătoria Bistrița, care nu contravin prezentei decizii.

Conform considerentelor deciziei menționate, cauza a avut ca obiect contestație la executare împotriva unor acte de executare silită din dosarele execuționale nr. x/2012 și nr. y/2012 ale D., fiind incidente dispozițiile C. proc. civ. de la 1865.

Prin încheierea civilă nr. 1332/2022, Judecătoria Bistrița a admis excepția inadmisibilității, a respins, ca inadmisibile, capătul de cerere având ca obiect radierea notărilor din CF, precum și cererile de conexare a executării silite a dosarului execuțional nr. x/2021 al E. la dosarul execuțional nr. x/2012 al D. și a dosarului execuțional nr. x/2021 al E. la dosarul execuțional nr. x/2012 al D., a respins în rest contestația la executare formulată de contestatorii A. și B. în contradictoriu cu C. S.A., ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 196/A/2023 a Tribunalului Bistrița Năsăud s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata C. S.A., precum și apelul formulat de contestatorii A. și B. împotriva încheierii civile nr. 1332/2022 a Judecătoriei Bistrița.

Recurenții supun căii de atac a recursului decizia nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin care a fost constatată nulitatea cererii de revizuire formulate de aceștia împotriva deciziei civile nr. 39 din 12 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Tribunalul Bistrița Năsăud, în recurs.

Potrivit prevederilor art. 328 C. proc. civ., "(1) Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită; (2) Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul, cu excepția cazului în care instanța de revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei hotărâre este irevocabilă".

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 328 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte reține că, în ipoteza revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din același act normativ, recursul este admisibil numai dacă cea de-a doua hotărâre, respectiv cea atacată cu revizuire, este susceptibilă de recurs.

Astfel, art. 328 alin. (2) C. proc. civ. nu prevede posibilitatea de a ataca cu recurs, în toate cazurile, hotărârile pronunțate în cererile de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, ci, prin coroborare cu dispozițiile alin. (1) din același text de lege, în realitate suprimă dreptul de apel.

Prin urmare, recursul este admisibil numai dacă hotărârea atacată este, la rândul său, susceptibilă de exercitarea acestei căi de atac.

În cauză, decizia civilă nr. 39/2023 a Tribunalului Bistrița Năsăud este irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri irevocabile cele date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

În consecință, și decizia nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, este irevocabilă.

Prin urmare, având în vedere că decizia pronunțată în soluționarea revizuirii nu este susceptibilă de recurs, fiind irevocabilă, se constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil.

Sub acest aspect, față de principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 129 din Constituția României, împrejurarea că instanța care a pronunțat decizia atacată a menționat în dispozitiv posibilitatea exercitării recursului, nu deschide recurenților posibilitatea de a promova această cale de atac, dacă ea nu este prevăzută de lege.

Se reține, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților obligația îndeplinirii actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii prin această cale de atac.

În consecință, Înalta Curte urmează a respinge recursul formulat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenții A. și B. împotriva deciziei civile nr. 385 din 6 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 mai 2024.