Decizia nr. 6877/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată la data de 10.07.2019, reclamanții au formulat contestație împotriva deciziilor medicale emise de Comisia Centrală de Expertiză Medico Militară din cadrul M.Ap. N. respectiv decizia nr. A 4747 din 4.06.2019 privind pe A., decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe B., decizia nr. 477 din 4.06.2019 privind pe C., decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe D. și decizia 4747 din 4.06.2019 privind pe E., solicitând atât anularea cât și suspendarea efectelor acestor decizii individuale, prin care au fost declarați inapți pentru profesia de militar activ în cadrul M.Ap. N., până la soluționarea definitivă a cauzei.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 180 din 6 decembrie 2019, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții A., E., D., C. și B. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Direcția Medicală din M.AP.N. - Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militară, având ca obiect, anulare act administrativ și suspendare executare act administrativ.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanții A., E., D., C. și B. au declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că în urma administrării probatoriului solicitat și încuviințat de instanță, a rezultat și s-au identificat membrii comisiei care nu aveau trecute calitatea, gradul militar și ce instituție reprezintă. Recurenții susține că au invocat prevederile Ordinului M66 din 17.05.2016 al Ministrului Apărării Naționale pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea și funcționarea Comisiei Centrale de expertiza Medico-Militare din MApN, întrucât nu au fost respectate cerințele art. 12 din acest Regulament. La art. 2 se arată că: din compunerea acestor comisii fac parte la lit. a) 3 sau 4 medici specialiști/medici primari de specialitate și ceilalți membrii. Or, în cazul celor 5 decizii contestate rezultă că la poz. 3 a fost un medic psiholog, la poz. 4 a fost un medic ortopedie/traumatologie, la poz. 5 a fost un medic psihiatru, și la poz. 6 a fost un medic reumatolog. Recurenții precizează că la data când s-a întrunit această comisie centrală medico-militară reclamanții nu au fost chemați și evident nu au fost prezenți. Se mai susține că nu a fost niciun medic de specialitate oftalmologie pentru a analiza diagnosticul evaluat și consemnat de către comisia medicală de la Spitalul Militar Focșani, pentru a stabili dacă acest diagnostic este încadrat corespunzător. Instanța de fond a motivat că textul legal invocat nu conține o asemenea condiție astfel încât nu se poate reține nelegalitatea actului administrativ contestat. Ori, este o interpretare abuzivă în motivarea hotărârii atacate, deoarece textul legal arată că o astfel de comisie medico-militară trebuie să fie formată din medici de specialitate, deci fără echivoc rezultă că trebuia să fie oftamologi. Mai mult, acești medici de specialitate din comisie pot să evalueze diagnosticul prin aplicarea cerințelor art. 13, alin. (2) din ordinul menționat pentru Internarea militarilor reclamanți într-o clinică de specialitate din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sau chiar din rețeaua ministerului sănătății, pentru o precizare cât mai exactă a diagnosticului clinic și funcțional. Instanța de fond a motivat în mod eronat faptul că în sarcina comisiei nu este nicio obligație ci doar o posibilitate, sens în care nu a reținut nicio posibilitate de a răsturna prezumția de legalitate a actelor administrative contestate. În textul legal arătat nu se face referire la atributul posibilitate, ci textul legal arată că decizia comisiei constă și în a dispune internarea celor în cauza și nicidecum posibilitatea unei asemenea măsuri. Totodată, aceasta comisie are în componență reprezentanți ai Direcțiilor Juridice și Resurse umane din ministerul apărării, tocmai pentru ca împreuna să evalueze particularitățile medicale sub acest diagnostic în vederea oferirii conducerii ministerului soluții pentru menținerea în activitate a reclamanților, evident în cadrul altor specialități militare, ca urmare nici conducerea ministerului apărării naționale, dar nici instanța de fond nu a motivat în niciun fel activitatea de circa 13-18 ani, cu participarea la misiuni externe operative în teatrele de operații, toți având calificative de Foarte Bine și Excepțional.

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Direcției Medicale a M.AP.N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs În ceea ce privește recursul declarat de E. Înalta Curte constată că acesta a formulat o cerere prin care învederează instanței că înțelege să renunțe la judecata recursului formulat. Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ. "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă." Înalta Curte ia act de cererea de renunțare la judecarea acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamant, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale din România și Direcția Medicala din M.A.P.N. - Comisia centrala de expertiza medico-militară. În ceea ce privește recursul declarat de C., A., B., D. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul formulat de este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Astfel, nulitatea absolută poate fi invocată pentru prima oară ca motiv de casare, dacă legea nu interzice în mod expres acest lucru, iar nulitatea relativă poate fi invocată ca motiv de casare numai de partea ocrotită prin norma încălcată. Nulitatea actelor de procedură este prevăzută la art. 174 -179 C. proc. civ., însă în cuprinsul motivelor de recurs recurenții-reclamanți nu au indicat care sunt actele de procedură anulabile, astfel încât Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este fondat, urmând a fi respins. În ceea ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: Din actele și lucrările dosarului rezultă că deciziile medico - militare emise de Comisia de expertiză medico-militară de la nivelul Spitalului de Urgență " F." Focșani, respectiv decizia nr. A 1803/10 din 11.04.2019 privind pe A., decizia nr. A 1803/8 din 11.04.2019 privind pe reclamantul E., decizia nr. A 1803/14 din 11.04. 2019 privind pe D., decizia nr. A 1803/13 din 11.04.2019 privind pe reclamantul C., decizia nr. A 1803/11 din 11.04.2019 privind pe reclamantul B., au fost contestate de aceștia. În urma reexaminării de către Comisia centrală de expertiză medico-militară au fost emise decizia nr. 4747din 04.06.2019 privind pe A., decizia 4747 din 04.06.2019 privind pe reclamantul E., decizia nr. 4747 din 04.06. 2019 privind pe D., decizia 4747 din 04.06.2019 privind pe reclamantul C., decizia 4747/11 din 04.06.2019 privind pe reclamantul B., prin care a fost menținut diagnosticul de discromatopsie cât și, mențiunea inapt pentru serviciul militar în timp de pace, apt limitat la război. Principala critică a recurenților-reclamanți a fost aceea că nu au fost respectate cerințele prevăzute de art. 12 din regulamentul privind constituirea și funcționarea Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară din MApN, aprobat prin Ordinul M 66/17.05.2016. În conformitate cu art. 12 din regulamentul privind constituirea și funcționarea Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară din MApN, aprobat prin Ordinul M 66/17.05.2016 "(2) Componența comisiilor centrale de expertiză medico-militară este următoarea: a) președinte: medic specialist sau primar în specialitatea expertiza medicală a capacității de muncă, cadru militar/funcționar public cu statut special; b) membri - 3 sau 4 medici specialiști/medici primari de specialitate, un reprezentant al Direcției management resurse umane, un psiholog specialist/principal în specialitatea psihologie clinică pentru comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, un reprezentant al Direcției pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică, pentru Ministerul Apărării Naționale și câte un reprezentant al Direcției juridice pentru Serviciul Român de Informații și al Direcției generale juridice pentru Ministerul Afacerilor Interne; c) secretar - fără drept de vot, desemnat din cadrul direcțiilor medicale ale instituțiilor menționate la alin. (1). (3) Componența nominală a comisiei centrale de expertiză medico-militară pentru fiecare instituție în parte se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne, respectiv al directorului Serviciului Român de Informații, după caz." Înalta Curte constată că, în cauză, Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, care a emis deciziile contestate, a fost compusă din președinte, medic specialist în expertiza medicală a capacității de muncă, și alți 5 membri, respectiv 3 medici primari și psihologi. La solicitarea instanței de fond pârâta a indicat nominal cine sunt membrii care au semnat deciziile contestate pe pozițiile 1 și 2. Astfel s-a arătat că unul dintre membri era consilier juridic din cadrul Direcției generale management resurse umane, iar celălalt director la Direcția generală Juridică. Potrivit adresei Ministerului Apărării Naționale nr. 8544/14.10.2019, aceste persoane sunt nominalizate în Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 146/2019 privind componența nominală a Comisiei de expertiză medico-militară. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că, în cauză, componența Comisiei Centrale de Expertiză Medico - Militară respectă dispozițiile art. 12 din Regulamentul menționat, instanța neputând să își însușească argumentele reclamanților în sensul că dintre cei 3 sau 4 medici specialiști/primari trebuia să fie cel puțin un medic în specialitatea oftalmologie având în vedere natura diagnosticului. Textul legal analizat nu conține o asemenea condiție astfel încât nu se poate susține nelegalitatea unui act administrativ pentru neîndeplinirea unei condiții neprevăzute de lege . Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile formulate de recurenți sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul E. și va anula în parte sentința recurată, în ceea ce îl privește pe acesta, va lua act de cererea de renunțare la judecarea acțiunii formulate de reclamantul E. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apararii Nationale și Directia Medicala din M.A.P.N. - Comisia centrala de expertiza medico militara și va respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți C., A., B., ca nefondat.