Decizia nr. 5380/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 471/2020 a Tribunalului Galați

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea formulată de reclamantul A. și înregistrată inițial la Tribunalul Galați sub nr. x/2019 a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministrul de Interne, obligarea Ministrului de Interne să procedeze la emiterea ordinului prin care să i se confere Semnul Onorific " În serviciul patriei". Prin sentința civilă nr. 471/2020 a Tribunalului Galați a fost declinată competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția CAF, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și a respins ca fiind lipsită de interes cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Ministrul de Interne.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca instanța să se pronunțe pe fondul cauzei. Printr-o primă critică, recurentul a invocat nemotivarea hotărârii recurate, apreciind că instanța de fond nu a înțeles că a fost investită cu o acțiune prin care i s-a solicitat obligarea pârâților la emiterea ordinului cu ocazia Zilei de 1 decembrie 1918 celebrată în anul 2018 și nu cu ocazia celebrării aceleiași Zile, dar în anul 2019. Practic, susține recurentul-reclamant, instanța de fond la soluționarea cauzei a avut în vedere o altă situație de fapt. În susținerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod, recurentul-pârât a susținut că instanța de fond a respins în mod greșit acțiunea ca lipsită de interes în măsura în care acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Galați la data de 15.10.2019, anterior emiterii ordinului. În varianta eronată reținută de instanța de fond, soluția corectă ar fi fost respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect. Împotriva sentinței nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020 a declarat recurs incident și pârâtul Ministrul de Interne B. apreciind că în mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce îl privește solicitând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. casarea sentinței recurate și în rejudecare admiterea excepției invocate de acesta.

Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți Ministerul Afacerilor Interne și Ministrul de Interne au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamant ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului de judecată, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 15 noiembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate și a ansamblului probatoriu administrat în cauză, precum și prin raportare la dispozițiile legale incidente Înalta Curte constată că recursul declarat de către reclamantul A. este fondat pentru argumentele prezentate în cele ce urmează. Referitor la cea dintâi critică adusă de recurentul-reclamant, întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în sesnul că instanța de fond a efectuat o motivare abstractă și s-a raport doar la faptele prezentate de către reclamant, Înalta Curte reține că potrivit textului de lege invocat: "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei". În literatura de specialitate s-a precizat că, deși la punctul 6 ar fi vorba de trei motive distincte, în realitate este vorba despre ipoteze diferite ale aceluiași motiv de casare, și anume nemotivarea hotărârii, deoarece astfel trebuie calificate și o hotărâre care nu este deloc motivată și una care cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii. Un atare motiv de casare se justifică prin prisma faptului că, în lipsa oricăror considerente, a unor considerente contradictorii sau străine de natura pricinii, nu se poate aprecia dacă soluția adoptată este sau nu rezultatul cercetării fondului cauzei. În speță, deși recurentul-reclamant și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., din dezvoltarea argumentelor expuse în cuprinsul acesteia rezultă că reclamantul în susținerea acestui motiv de casare a apreciat că instanța de fond a soluționat cauza printr-o înțelegere eronată a situație de fapt și a obiectului cererii de chemare în judecată. În concret, recurentul-reclamant a susțintu că cererea sa viza obligarea pârâților la emiterea unui ordin prin care să i se confere Semnul Onorific în Serviciul Patriei începând cu data de 01 decembrie 2018 și nu 2019 cum greșit ar fi înțeles instanța de fond. În speță, instanța de recurs constată că din procedurile efectuate pe cale administrativă, cât și din petitul cererii de chemare în judecată, nu rezultă că reclamantul a solicitat emiterea unui ordin începând cu data de 01.12.2018, ci doar solicitarea emiterii unui astfel de ordin, fără ca reclamantul să indice o dată expresă, respectiva dată reprezentând data de la care au fost împlinte condițiile de timp, pentru emiterea unui astfel de ordin în favoarea reclamantului. Or, în condițiile acestea, instanța de fond a soluționat cauza prin raportare la situația de fapt și petitul cererii, iar în urma emiterii Ordinului nr. 141 din 01.12.2019 prin care i s-a conferit Semnul Onorific "În serviciul Patriei", instanța de fond a apreciat că se impune respingerea acțiunii ca lipsită de interes. Așadar în cauză, Înalta Curte reține că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. nu este fondat, ipoteza că hotărârea recurată ar fi nemotivată or că ar cuprinde motive străine de natura princinii, nu poate fi reținută. Însă, în condițiile în care la data de 01.12.2019, înainte de pronunțarea sentinței civile recurate, pârâtul Ministrul Afacerilor Interne a emis Ordinul nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", Înalta Curte apreciază că din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recursul declarat de recurentul-reclamant este fondat, instanța de fond făcând aplicarea greșită a normelor de drept material în cauză. Astfel, instanța de control judiciar apreciază că emiterea de către Ministrul Afacerilor Interne a Ordinului nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", anterior pronunțării hotărârii pe fondul cauzei, afectează legalitatea sentinței recurate, și pune problema subzistenței obiectului cererii privind obligarea pârâtului la emiterea unui astfel de ordin, având în vedere că, la acel moment era deja satisfăcută pretenția reclamantului. Astfel, Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., republicat, una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind obiectul cererii/formularea unei pretenții, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării cauzei în prima instanță, dar și în căile de atac. În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că deși condiția existenței obiectului acțiunii a fost îndeplinită la data promovării acțiunii, ulterior, ca urmare a emiterii de către pârâtul Ministrul Afacerilor Interne a Ordinului nr. 141 prin care s-a acordat recurentului-reclamant Semnul Onorific - "În serviciul Patriei", pretenția reclamantului a fost satisfăcută astfel că, obiectul cererii nu mai subzistă. În aceste condiții, Înalta Curte, în considerarea faptului că anterior pronunțării sentinței civile recurate, pretenția reclamantului era deja satisfăcută conform celor solicitate de acesta, apreciază că soluția corectă a instanței de fond presupunea respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsit de obiect și nu ca lipsită de interes. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 155/2020 din 14 decembrie 2020 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și în rejudecare va respinge acțiunea formulată de reclamant ca rămasă fără obiect. Prin raportare la soluția adoptată față de recursul declrat de recurentul-reclamant, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune efectuarea unei analize față de recursul incident declarat de Ministrul Afacerilro Interne - B., cunoscut fiind faptul că constatarea rămânerii fără obiect a cauzei nu mai impune instanței să se pronunțe asupra pretențiilor formulate și tranșarea litigiului dintre părți