ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4387/2022

Ședința publică din data de 4 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 21.09.2021 sub nr. x/2021, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- Anularea deciziilor de respingere a cererilor de finanțare nerambursabilă pentru programul "CASA VERDE FOTOVOLTAICE", emise de către Comitetul Director al Administrației Fondului pentru Mediu pentru fiecare dintre reclamanți în parte și pe cale de consecință obligarea pârâtei ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU ("AFM") ca în termen de maxim 30 de zile să procedeze la emiterea unor decizii de aprobare a cererilor de finanțare nerambursabilă și rezervarea sumelor aferente finanțării pentru fiecare dintre reclamanți în parte.

- Obligarea Administrației Fondului pentru Mediu la plata cheltuielilor de judecată angajate de reclamanți în prezenta cauză, în temeiul art. 453 C. proc. civ.

2.1. Hotărârea Tribunalului Constanța

Prin sentința civilă nr. 1592/2021 din 05 octombrie 2021, Tribunalul Constanța, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța și a declinat competenta de solutionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Tulcea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a invocat prevederile art. 10 alin. (1)

1

și alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

2.2. Hotărârea Tribunalului Tulcea

Prin sentința civilă nr. 508/2022 din 08 aprilie 2022, Tribunalul Tulcea a admis excepția necompetenței teritoriale exclusivă a Tribunalului Tulcea și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Galați.

2.3. Hotărârea Tribunalului Galați

Prin sentința nr. 465 din 22 iulie 2022, Tribunalul Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați.

A declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a transmis cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra conflictului negativ de competență.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, având în vedere următoarele considerente:

În ceee ce privește competența materială de soluționare a prezentei cauze, se constată că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea deciziilor de respingere a cererilor de finanțare nerambursabilă pentru programul "Casa verde fotovoltaice" emise de Administrația Fondului pentru Mediu, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile Ordinului nr. 1287/2018 privind aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, emis de Ministerul mediului și legii nr. 554/2004.

În conformitate cu dispozițiile art. 23 alin. (7) din Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018,,(7)Împotriva deciziei Comitetului director de respingere a contestației solicitantul poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare".

Potrivit dispozițiilor art. 10

1

din legea nr. 554/2004 "cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1)".

Textul are în vedere cererile în justiție formulate în legătură cu sume care reprezintă finanțări nerambursabile din partea Uniunii Europenefie că vizează aplicarea unor corecții financiare sau restituiri/rambursări de sume solciitate cu acest titlu.

Prin deciziile contestate în cauză au fost respinse cererile reclamanților de acordare finanțare nerambursabilă, fiecare reclamant solicitând o finanțare de câte 20.000 RON pentru realizarea unui sistem de producere de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională de distribuție a energiei electrice.

Prin urmare, întrucât cererea reclamanților are ca obiect sumele solicitate de aceștia cu titlu de finanțare nerambursabilă, pentru determinarea instanței competente material să soluționeze cauza se aplică criteriul valoric.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ:,,1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Așadar, în ceea ce privește competența materială, în prezenta cauză, în raport de valoarea fiecărei cereri de finanațare, tribunalul este instanța competentă material să soluționeze cererea de chemare în judecată.

În ceea ce privește cometența teritorială, Înatla Curte reține că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004:,,(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Având în vedere că unul dintre reclamanți are calitatea de judecător al Tribunalului Tulcea, respectiv reclamantul A., în speță, urmează a se aplică regulile privitoare la competența facultativă prevăzută de art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Față de această situație, Înalta Curte apreciază că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este instanța egală în grad aflată în vecinătatea instanței care conform legii speciale (art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004) ar fi competentă teritorial să soluționeze cauza, respectiv instanța egală în grad aflată în vecinătatea Tribunalului Tulcea.

În consecință, Înalta Curte stabilește competența materială și teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios adminstrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. Și L. și pe pârâta Administrația Fondului pentru Mediu în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2022.