ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2217/2022

Ședința publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 27.12.2018 reclamantele A., B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății au solicitat:

- anularea deciziilor Ministerului Sănătății nr. SP 13103/02.11.2018 si nr. SP 12971/02.11.2018 de respingere a prețurilor propuse în cadrul procedurii de corecție pentru anul 2018, pentru publicare în Catalogul Public și Canamed (Anexa nr. 2) pentru următoarele produse: C. 10 mg, D., E.,5/100 mg și F. 320 mcg/9mg/inhalație, Crestor (5,10, 20 mg) în sensul recalculării prețurilor de producător, cu ridicata și cu amănuntul maximale din CaNaMed pentru Produse, cu respectarea prevederilor Ordinului 368/2017;

- anularea oricăror alte acte subsecvente emise în baza deciziilor, inclusiv a Ordinului ministerului sănătății subsecvent de aprobare a prețurilor în Canamed și Catalogul public (Ordinul nr. 1468/21.11.2018).

Prin sentința civilă nr. 2091 din data de 25 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamantele A., B., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

A anulat deciziile Ministerului Sănătății nr. SP 13103/02.11.2018 și SP 12971/02.11.2018 de respingere a prețurilor propuse pentru următoarele produse: C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg și F. 320mcg/9mg/inhalație, CRESTOR (5,10,20 mg).

A obligat pârâtul să emită decizii motivate cu privire la prețul propus pentru aceste medicamente.

A anulat în parte Ordinul nr. 1468/21.11.2018 și anexa 1 în ce privește produsele sus-menționate.

A respins cererea de obligare a pârâtului la emiterea de decizii de acceptare a prețurilor propuse de reclamantă, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.).

Instanța de fond a apreciat în mod greșit că Ministerul Sănătății avea obligația motivării, având în vedere că prevederile art. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 sunt norme speciale, ce derogă de la norma generală prevăzută la art. 13 din Ordinul nr. 368/2017.

Calificarea unei norme de drept civil ca specială sau generală prezintă importanță practică deosebită, deoarece norma generală reprezintă situația de drept comun, iar norma specială constituie excepția, astfel încât trebuie respectate două reguli: norma specială derogă de la norma generală specialia generalibus derogant, norma generală nu derogă de la norma specială - generația specialibus non derogant.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar față de norma generală, chiar și atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.

In ce privește motivarea potrivit căruia art. II alin. (3) din Ordinul 1246/2018 nu prevede în mod expres obligația motivării deciziilor emise de Ministerul Sănătății, nu poate fi reținută potrivit regulilor de interpretare logică a actului normativ. Astfel, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Așa cum a susținut și în apărările formulate la fond, recurentul a susținut că pentru corecția prețurilor aferentă anului calendaristic 2018, s-a hotărât emiterea unui act normativ, în speță Ordinul ministrului sănătății nr. 1246/27.09.2018 pentru modificarea Ordinului nr. 368/2017, pentru a simplifica documentele emise de Ministerul Sănătății pentru medicamentele corectate, termenele, comunicarea și contestarea acestora, ținăndu-se cont de numărul mare al medicamentelor existente în Canamed și Catalogul public ce urmau a fi supuse corecției/reverificării în mod individual, derogându-se astfel de la procedura generală pentru calcularea și abrogarea prețurilor medicamentelor comercializate pe teritoriul României stabilită prin Ordinul nr. 368/2017, respectiv de la obligația de motivare a Deciziilor de respingere.

Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, denumit în continuare Canamed - catalog cuprinzând prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București; - (art. 3 alin. (1) lit. b) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017);

Catalogul public național al prețurilor, denumit în continuare Catalog public - catalog cuprinzând prețurile maximale ale medicamentelor de uz uman valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate exclusiv de farmaciile comunitare/oficinele locale de distribuție/farmaciile cu circuit închis și drogheriile care nu se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sau/și cu Ministerul Sănătății; - (art. 3 alin. (1) lit. c) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Astfel, Ministerul Sănătății a respectat întru-totul această procedură de corecție pentru anul 2018 stabilită prin Ordinul nr. 368/2017 și Ordinul nr. 1246/2018 și a emis Deciziile de respingere, prin excepție de la prevederile art. 5 alin. (5) și (6) din procedura generală (art. II alin. (1) - Ordinul nr. 1246/2018), prin care s-a comunicat nivelul conform al prețului (art. II alin. (3) - Ordinul nr. 1246/2018).

Faptul că Ministerul Sănătății a hotărât printr-o procedură care derogă de la regula generală, în cadrul corecției de preț al medicamentelor pentru anul 2018, să nu motiveze Deciziile de respingere în conformitate cu art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 368/2017 se datorează și faptului că în cadrul unei corecții de preț al unui medicament nu se face decât o comparație cu prețurile medicamentelor existente în cataloagele țărilor stabilite ca eșantion pentru comparație (art. 5 alin. (1) lit. d) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017), cataloage de preț pe care deținătorul APP sau reprezentantul are obligația de a le depune în copie, la data depunerii documentației de corecție, iar Ministerul Sănătății să verifice prețurile stabilite în aceste cataloage prin acceasarea platformelor oficiale ale țărilor stabilite ca eșantion, efectuând analize comparative de preț, prin utilizarea cursurilor medii de schimb valutar ale Băncii Naționale a României aferente primului trimestru al anului curent efectuării corecției. După efectuarea acestei analize comparative, în cazul în care prețul propus de către deținătorul APP sau reprezentant nu este conform, sub aspectul nivelului minim de comparație, ministerul comunică solicitantului o decizie de respingere a propunerii de preț și comunică nivelul conform al prețului (art. II alin. (3) - Ordinul nr. 1246/2018).

Recurentul a menționat că prețul de producător propus pentru Canamed trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al aceluiași medicament din lista țărilor cu care se efectuează comparația, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) - (art. 4 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Astfel, nu pot fi reținute susținerile instanței de fond potrivit cărora în lipsa argumentelor autorității emitente, beneficiarul actului este vătămat întrucât nu este în măsură să înțeleagă raționamentul care a condus la soluția respectivă, fiind nevoit să speculeze asupra posibilelor impedimente pe care administrația le-a avut în vedere când a luat o măsură."

Raționamentul care a condus la soluția respectivă este transparent și rezultă din prevederile menționate, respectiv art. 4 alin. (5) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017): "Prețul de producător propus pentru Canamed trebuie să fie mai mic sau cel mult eșal cu cel mai mic vrei al aceluiași medicament din lista țărilor cu care se efectuează comparația, prevăzute Ia art. 5 alin. (1) lit. d). Pentru efectuarea oricărei analize comparative de preț, transformarea prețurilor de producător din alte valute în RON se face luându-se în considerare cursurile medii de schimb valutar ale Băncii Naționale a României utilizate la ultima corecție. Pentru dosarele depuse în vederea corecției se utilizează cursurile medii de schimb valutar ale Băncii Naționale a României aferente primului trimestru al anului curent."

De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) lit. d) din Anexa la Ordinul nr. 368/2017 comparația cu prețul de producător autorizat în - Republica Cehă; - Republica Bulgară;- Republica Ungară; -Republica Polonă; - Republica Slovacă; - Republica Austria; - Regatul Belgiei;- Republica Italiană; - Lituania;- Spania; - Grecia; - Germania, cu prezentarea de către deținătorul APP sau reprezentant de copii de pe cataloagele existente pe piețele respective, în vigoare la data depunerii documentației.

Având în vedere că în cadrul unei corecții de preț al unui medicament nu se face decât o comparație cu prețurile medicamentelor existente în cataloagele țărilor stabilite ca eșantion pentru comparație, iar deținătorul APP sau reprezentantul depune copii de pe cataloagele existente pe piețele respective, nu se poate reține că beneficiarul actului este vătămat întrucât nu este în măsură să înțeleagă raționamentul care a condus la soluția respectivă. Motivarea ar consta doar în arătarea comparației de preț, ceea ce s-a și făcut prin comunicarea nivelului conform al prețului.

Or, afirmă recurentul-pârât, așa cum a menționat anterior, instanța de judecată a reținut în mod greșit că Ministerul Sănătății trebuia să motiveze Deciziile de respingere în conformitate cu art. 5 alin. (5) din Ordinul nr. 368/2017, achiesând în mare parte la susținerile reclamantelor cu privire la obligația de motivare a unui act administrativ, întrucât aceste decizii nu trebuiau să cuprindă decât noul nivel de preț obținut prin reverificarea prețurilor medicamentelor existente în Canamed și Catalogul public prin comparație cu prețurile din cele 12 țări stabilite ca eșantion în Anexa la Ordinul nr. 368/2017 (art. 5 alin. (1) lit. d), iar procedura derogatorie de la regula generală aplicabilă corecției prețurilor medicamentelor pentru anul 2018 a fost emisă printr-un act normativ (Ordinul nr. 1246/2018) care a respectat procedura privind transparența decizională prevăzută de Legea nr. 52/2003, republicată, fără a primi propuneri, sugestii sau opinii din partea pesoanelor interesate.

Mai mult decât atât, Ordinul nr. 368 din 28 martie 2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, cu C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalație și CRESTOR (5, 10, 20 mg), deținător APP - A. și B., transpune art. 1 - 4 din Directiva Consiliului nr. 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care guvernează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea lor în sfera de aplicare a sistemului național de asigurări de sănătate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, seria x, nr. 40 din 11 februarie 1989.

Potrivit opiniilor juridice din doctrină, "transpunerea unei directive în dreptul intern nu obligă adoptarea unor norme specifice exprese, fiind suficient un context juridic general favorabil atingerii acelui rezultat3', (a se vedea M. Mazilu-Babel, G. Zanfir, Invocarea și aplicarea directivelor Uniunii Europene în dreptul intern - Directiva - obligația de rezultat impusă (I), Pandectele Române, nr. 3/2013, dar și Hotărârea din 5 iulie 2007, Kofoed, cauza C-321/05, Rep., p. 1-5795, pct. 44 "transpunerea unei directive poate fi, în funcție de conținutul acesteia, în anumite cazuri, îndeplinită prin existența unui context juridic general, astfel încât nu este necesară o preluare oficială și expresă a dispozițiilor directivei în cadrul dispozițiilor naționale specifice).

Cu privire la hotărârea de anulare în parte a Ordinului nr. 1468/21.11.2018 și anexa 1 în ce privește produsele sus-menționate și respingere a cererii de obligare a Ministerului Sănătății la emiterea de decizii de acceptare a prețurilor propuse de reclamantă menționează prin cererea de recurs că:

Prețurile medicamentelor stabilite de Ministerul Sănătății prin Deciziile de respingere nr. SP 13103/02.11.2018 și nr. SP12971/02.11.2018, în condițiile ari. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 - "în cazul în care în urma analizării contestațiilor nivelul de preț propus de DAPP/reprezentant nu este în conformitate cu normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 368/2017, cu modificările și completările ulterioare, ministerul emite decizii de respingere și comunică nivelul conform al prețului", și cu aplicarea dispozițiilor art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017 pentru neacceptarea prețului - " în situația în care, în termen de 10 zile de la emiterea deciziei de respingere, DAPP/reprezentantul comunică ministerului neacceptarea prețului stabilit conform deciziei de respingere prevăzute la alin. (3), DAPP/reprezentantul este obligat să comercializeze medicamentele timp de 12 luni de la data comunicării deciziei de respingere prevăzute la alin. (3), fără a depăși această perioadă, Ia cel mai mic preț dintre prețul aprobat anterior și prețul propus de către DAPP/reprezentant", au fost publicate în Ordinul nr. 1.468/2018 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România (Canamed), a prețurilor de referință generice și a prețurilor de referință inovative, și au intrat în vigoare la data de 01.01.2019, cu valabilitate până la data de 01.01.2020.

Susține recurentul-pârât că valabilitatea acestui Ordin 1468/2018 a fost prelungită succesiv prin Ordinele ministrului sănătății nr. 1860/13.12.2019 și nr. 522/27.03.2020, dar nu mai mult de data de 1 iulie 2020, întrucât în momentul de față se află în desfășurare corecția prețurilor medicamentelor pentru anul 2019, urmând ca și acest Ordin 1468/2018 să-și piardă valabilitatea la data aprobării prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman după finalizarea procedurii de corecție pentru anul 2019, prin emiterea unui nou Ordin al ministrului sănătății.

În cazul A. și B., prețurile erau valabile de la data de 02.11.2018 și până la data de 02.11.2019 (art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017 pentru neacceptarea prețului), fiind cuprinse în Anexa la Ordinul nr. 1468/2018 cu acesta mențiune.

Faptul că A. și B. a solicitat și i s-a admis de către instanța de judecată ca aplicabilitatea perioadei de valabilitate a prețurilor medicamentelor sale să fie suspendată până la soluționarea pe fond a cererii de chemare în judecată (dosar nr. x/2019 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VUI-a contencios administrativ și fiscal), a condus ca până la această dată A. și B. să-și comercializeze medicamentele la cel mai mic preț dintre prețul aprobat anterior și prețul propus de către DAPP/reprezentant (art. II alin. (4) din Ordinul nr. 1246/2018 de modificare a Ordinului ministrului sănătății nr. 368/2017), preț care se regăsește în prezent în Ordinul nr. 1.468/2018 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România (Canamed), a prețurilor de referință generice și a prețurilor de referință innovative.

Rămânerea definitivă a sentinței civile nr. 2091/25.06.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în sensul de a anula în parte Ordinul nr. 1468/21.11.2018 și anexa 1 în ceea ce privește medicamentele C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalație și CRESTOR (5, 10, 20 mg), ar însemna ca aceste medicamente să fie excluse din Ordinul nr. 1.468/2018 (Canamed) nemaiavând drept de comercializare pe teritoriului României datorită faptului că nu mai au preț aprobat de către Ministerul Sănătății în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile pe teritoriul României.

Mai mult, faptul că Instanța de judecată a anulat deciziile Ministerului Sănătății nr. SP 13103/02.11.2018 și nr. SP12971/02.11.2018 și în același timp a respins și cererea de obligare a Ministerului Sănătății la emiterea de decizii de acceptare a prețurilor propuse de către A. și B., conduce tot la situația în care medicamentele C. 10 mg, ONLYZA, E.,5/100 mg, F. 320 mcg/9 mcg/inhalație și CRESTOR (5, 10, 20 mg) să fie excluse din CANAMED (Ordinul nr. 1468/2018), întrucât nu mai au preț aprobat de minister și nu mai pot fi comercializate pe teritoriul României (art. 1 din Anexa la Ordinul nr. 368/2017).

Pentru considerentele expuse, recurentul a solicitat să constate că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a normelor de drept material și să pronunțe o hotărâre prin care să dispună casarea hotărârii atacate, iar, pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată de A., B.

Intimatele-reclamante A.. și B. au depus întâmpinare la cererea de recurs, prin care au solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluție s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 11 aprilie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs, recurentul-pârât Ministerul Sănătății reia o parte a apărărilor formulate în fața instanței de fond și susține în critica sentinței recurate că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, având în vedere că în temeiul art. II alin. (3) din Ordinul 1246/2018 nu prevede în mod expres că deciziile emise de Ministerul Sănătății în contextul procedurii de corecție pentru anul 2018 trebuie motivate și astfel nu avea obligația motivării deciziilor contestate.

Înalta Curte analizând din perspectiva criticilor invocate de recurentul-pârât considerentele sentinței recurate, apreciază că acestea sunt nefondate, instanța de fond pronunțând în cauză o hotărâre temeinică și legală.

În acest sens, instanța de recurs reține că prevederile art. II alin. (3) din Ordinul nr. 1246/2018 sunt norme cu caracter special care se completează cu normele generale, respectiv cu prevederile Ordinului nr. 368/2017, act care stabilește că deciziile trebuie motivate conform art. 13.

În conformitate cu prevederile Directivei 89/105/CEE nu se poate interpreta altfel modalitatea de emitere a deciziilor în baza cărora s-au respins prețurile propuse în cadrul procedurii de corecție pentru anul 2018, pentru publicare în Catalogul Public și Canamed.

Înalta Curte, în acord cu opinia instanței de fond reține că aceste decizii sunt acte adminstrative, iar având în vedere natura lor acestea trebuie să îndeplinească toate exigențele unui asemenea act, inclusiv menționarea completă și clară a motivelor în drept și în fapt relevante care au stat la baza emiterii lor.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte apreciază că este corect raționamentul conform căruia, beneficiarul actului administrativ este vătămat întrucât nu este în măsura să înțeleagă raționamentul care a condus la soluția respectivă, fiind nevoit sa speculeze asupra posibilelor impedimente pe care administrația le-a avut in vedere atunci când a luat măsura. Totodată, instanța de recurs apreciază că o altă interpretare, în sensul opinie că nu se impunea ca deciziile conterstate să fie motivate, ar vicia grav controlul de legalitate pe care îl înfăptuiește instanța de contencios administrativ deoarece aceasta nu se poate raporta la niciun element obiectiv pentru a efectua controlul de legalitate al actelor administrative contestate.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin (5) din Ordinul 368/2017: "în cazul în care prețul propus de către deținătorul de APP sau reprezentant nu este în conformitate cu prezentele norme, inclusiv sub aspectul nivelului minim de comparație prevăzut la art. 4 alin. (5), ministerul comunică solicitantului o decizie de respingere a propunerii de preț, cuprinzând motivele neaprobării prețului propus, precum și nivelul prețului stabilit de minister conform prezentelor norme ".

Iar în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) și (3) din același ordine se reține că: "Deciziile de respingere a propunerilor de preț sunt motivate pe baza criteriilor obiective și justificabile prevăzute de prezentele norme.

(3) Odată cu emiterea deciziilor de respingere a propunerilor de preț, solicitanții sunt informați și asupra căilor de atac conform legislației în vigoare și asupra termenului în care pot fi exercitate acestea."

Așadar, contrar criticilor emise de Ministerul Sănătății dispozițiile art. II ale Ordinului MS nr. 1.246/2018 nu instituie o derogare de la obligația motivării actului administrativ, ci o altă derogare de la unul dintre aspectele prevăzute de art. 5 alin. (5) și (6) din Normele aprobate de MS - respectiv o derogare de la termenul de contestare a respingerii propunerii de preț.

Prevederile enunțate mai sus transpun practic în legislația națională dispozițiile art. 2 alin. (2) din Directiva 89/105/CEE, potrivit cărora:

"Dacă autoritățile competente decid să nu permită comercializarea medicamentului în cauză la prețul propus de solicitant, această decizie conține o expunere de motive, bazată pe criterii obiective siverificabile. în plus, solicitantul este informat despre căile de atac pe care le are la dispoziție conform legislației în vigoare și despre termenele pentru exercitarea acestora."

Astfel că, cele prezentate de recurentul-pârât în critica sentinței recurate în sensul că art. II alin. (1) și (3) din Ordinul MS nr. 1.246/2018 ar institui o excepție de la obligația motivării deciziilor de respingere a propunerii de preț, nu are un temei în actele normative evidențiate și implicit nu pot fi luate în considerare.

Față de cele arătate mai sus, instanța de recurs apreciază că instanța de fond a efectuat o analiză judicoasă a cauzei, pronunțând o sentință temeinică și legală ce nu trebuie reformată de către instanța de control judiciar.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurențirecurentul-pârt, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 2091 din data de 25 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2022.