ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 202/2022

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2021, din data de 27.01.2021, reclamanta A. S.A., a chemat în judecată pe pârâții Fondul de Contragarantare S.A., Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea deciziei Directoratului Fondului Roman de Contragarantare, nr. 11/GAR/16.07.2020; constatarea ca fiind justificată a cererii de plată a garanției nr. LB/2004/21.04.2020, formulată de Bancă; obligarea pârâtelor la plata sumei de 21.653,92 RON, reprezentând garanția în cuantum de 21.653,92 RON, constituită de Fondul Român de Contragarantare S.A., prin contractul de garantare nr. x/06.11.2018 « Investește în tine», pentru beneficiarul finanțării B., la care se va adauga dobânda legală calculată până la recuperarea debitului.

2.1. Prin sentința civilă nr. 709 din 07.05.2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind cererea formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâții FONDUL DE CONTRAGARANTARE S.A., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, în favoarea Judecătoriei Sector 1 București.

Pentru a pronunța această soluție a apreciat în esență că stabilirea competenței în prezenta cauză se determină în raport de valoarea obiectului cererii, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ.

2.2. La data de 17.09.2021, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București, iar prin sentința civilă nr. 12218 din 03 decembrie 2021, judecătoria a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Fondul de Contragarantare S.A., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Curții de Apel București.

A constatat ivit conflictul negativ de competenta și a dispus înaintarea cauzei la ICCJ pentru soluționarea conflictului.

În motivarea acestei hotărâri, judecătoria a reținut în esență că în raport de jurisprudența Înaltei Curți, deciziile emise de Fondul de Contragarantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii sunt acte administrative, astfel se impune ca soluționarea cauzei să cadă în sarcina unei instanțe specializate de contencios.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește obiectul cauzei dedusă judecății constată că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata sumei de 21.653,92 RON, reprezentând garanția în cuantum de 21.653,92 RON, constituită de Fondul Român de Contragarantare S.A. și implicit anularea deciziei Directoratului Fondului Roman de Contragarantare nr. 11/GAR/16.07.2020 și constatarea ca fiind justificată a cererii de plată a garanției nr. LB/2004/21.04.2020.

Înalta Curte constată astfel că, pretențiile deduse judecății în cauză derivă dintr-un contract civil încheiat între doi profesioniști, respectiv Convenția de garantare nr. 1/12.10.2018, încheiată între reclamanta A. S.A. și Fondul Român de Contragarantare, ambele părți fiind persoane juridice de drept privat, calificate ca profesioniști conform art. 3 alin. (2) din C. civ.

Așadar, obiectul principal al cererii de chemare în judecată nu are în vedere executarea un act administrativ emis în regim de putere publică de către una din cele două părți, ci are ca obiect un litigiu civil intervenit între doi profesioniști, care vizează îndeplinirea unor obligații reciproce, în temeiul convenției civile amintite mai sus.

În aceste condiții, litigiul dintre cele două părți este unul eminamente civil, iar în ceea ce privește stabilirea competenței materiale trebuie avute în vedere regulile de drept comun, respectiv prevederile art. 94 pct. 1 lit. k) din C. proc. civ. conform cărora, judecătoriile judecă: orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

Cum în speță, se urmărește recuperarea garanției în cuantum 21.653,92 RON depusă la Fondul Român de Contragarantare S.A. în executarea obligațiilor din Convenția de garantare nr. 1/12.10.2018, obiectul și valoarea cererii de chemare în judecată, conferă competență materială de soluționare a cauzei, judecătoriei.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorul I Bucureșt, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Fondul de Contragarantare S.A., Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Judecătoriei Sectorul I București, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.