ÎCCJ, Decizia nr. 149/2024

Ședința publică din data de 10 iunie 2024

Asupra cererii, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 2879 din 15 decembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2023, s-a respins excepția nulității cererii de revizuire, s-a respins cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca inadmisibilă și s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2294 din 19 octombrie 2023 a Curții de Apel București pronunțată în dosar nr. x/2023, în contradictoriu cu intimații Institutul Național de Statistică, Comisia de Disciplină din Cadrul Institutului Național de Statistică, B. - Președinte al Comisiei de Disciplină din Cadrul Institutului Național de Statistică, C. - Membru al Comisiei de Disciplină din Cadrul Institutului Național de Statistică, D. - membru al Comisiei de Disciplină din Cadrul Institutului Național de Statistică, E. - Președintele Institutului Național de Statistică, ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei anterior menționate, a formulat recurs recurentul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, sub nr. x/2023. Dosarul a primit termen de judecată la data de 12 decembrie 2024.

La 24 mai 2024, A. a formulat contestație privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2023

Prin contestație, contestatorul A. arată că termenul acordat în cauză este nejustificat de lung și că a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecată, care prin încheierea pronunțată la 23 mai 2024, a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ.

Analizând, cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității contestației privind tergiversarea procesului pentru lipsa semnăturii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, urmând să anuleze contestația privind tergiversarea procesului din această perspectivă, pentru considerentele ce succed.

În conformitate cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, respectiv normele cuprinse la art. 148 din C. proc. civ.:

"Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă(…), precum și semnătura".

În același sens, art. 196 alin. (1) din același act normativ, care reglementează condițiile de formă aplicabile acțiunilor introductive, incident în privința oricăror cereri adresate instanțelor, stipulează că:

"Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă".

Și dispozițiile art. 486 alin. (1) din C. proc. civ. referitoare la cererea de recurs prevăd că aceasta va cuprinde următoarele mențiuni: "e) semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic", iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege".

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanței de judecată, chiar și în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanță, potrivit art. 148 alin. (2) din C. proc. civ.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că contestatorul a transmis cererea prin poștă electronică, fiind înregistrată la 24 mai 2022, fără a aplica însă semnătura.

Prin citația comunicată contestatorului la data de 30 mai 2024, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația de a semna contestația privind tergiversarea procesului formulată sau de a depune un exemplar original semnat al cererii, sub sancțiunea anulării, obligație procesuală pe care aceasta nu a adus-o la îndeplinire până la termenul de judecată fixat la data de 10 iunie 2024.

Instanța supremă are în vedere înscrisul aflat la dosar prin care contestatorul învederează că s-ar afla în imposibilitate de a semna contestația, însă se constată că, în fapt, prin adresa trimisă la dosar nu sunt arătate motivele care îl împiedică pe contestator să semneze cererea. Mai mult, contestatorul afirmă faptul că apreciază cererea ca fiind semnată deoarece aceasta emană direct de la contestator, fiind trimisă instanței prin mijloace de comunicare electronice de pe adresa proprie de email.

Înalta Curte consideră că obligația semnării cererii formulate nu poate fi complinită prin orice alt act îndeplinit de către parte, în speță un email trimis prin poștă electronică, în condițiile în care normele procesual civile prevăd ca unică posibilitate semnarea cererii de către parte.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor legal emai sus evocate, Înalta Curte va admite excepția nulității contestației, invocată din oficiu, și va anula contestația privind tergiversarea procesului formulată de A. în legătură cu dosarul nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa semnăturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca nesemnată, contestația privind tergiversarea procesului formulată de A. în legătură cu dosarul nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată astăzi, 10 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.